7,311 matches
-
ai României au mandate de 4 ani. Acest lucru a dus la o sporire artificială și nejustificată a rolului și puterii Președintelui, demonstrat deja că aceasta nu avut ca efect și o sporire a stabilității instituțiilor statului român sau o coerență și continuitate sporite ale proiectelor guvernamentale. Dimpotrivă, un mandat prezidențial mai lung ca durată decât mandatul Parlamentului a făcut ca de multe ori Președintele să își impună discreționar voința, chiar dacă aceasta nu mai reflecta voința majorității votanților din România
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
politice, dar și facilitează o mai bună colaborare între instituțiile statului. O astfel de colaborare este esențială pentru progresul și dezvoltarea continuă a națiunii în ansamblu. În plus, cetățenii ar beneficia de o viziune unitară și de o mai mare coerență în implementarea strategiilor naționale pe termen lung. În al doilea rând, revizuirea mandatului Președintelui ar putea conduce la o mai bună reprezentare democratică. Cu un ciclu electoral sincronizat, cetățenii ar avea ocazia să își exprime opiniile într-un mod mai
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
aleși. Un alt argument în favoarea acestei revizuiri constă în faptul că ea previne formarea unor guverne instabile și efemere, care să fie rezultatul unor negocieri obscure sau alianțe de circumstanță, nedorite de electorat. Prin această modificare se asigură o coerență și o stabilitate mai mari în politicile guvernamentale, iar partidele politice vor trebui să își asume cu mai multă seriozitate platformele și promisiunile făcute în campania electorală, având în vedere că alegătorii își vor vedea reprezentate interesele în mod direct
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
reglementează compoziția și modul de desemnare a membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Țării este un pas înainte spre consolidarea democrației și a supravegherii civice asupra instituțiilor-cheie ale statului. Această modificare constituțională are potențialul de a asigura o mai mare coerență în politicile de securitate națională, de a crește eficiența în combaterea amenințărilor și, în final, de a proteja valorile și libertățile cetățenești în fața noilor provocări globale. Revizuirea articolului 119 nu este doar o chestiune de procedură legislativă, ci o
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
pe teritoriul României. Astfel, se dorește prevenirea discrepanțelor și a interpretărilor divergente care pot apărea în practica judiciară, elemente ce pot conduce la o incertitudine juridică dăunătoare. Acest articol de reformă constituțională vine să răspundă la o nevoie stringentă de coerență și predictibilitate în cadrul sistemului justiției din România. În prezent, alineatul (3) al articolului 126 prevede că „Înalta Curte de Casație și Justiție este instanță de recurs în interesul legii“. Această formulare, deși valoroasă, lasă loc unei anumite ambiguități în
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Un sistem în care interpretarea legii este armonizată la nivel național contribuie la un mediu juridic mai stabil și facilitează cooperarea judiciară transfrontalieră. În Uniunea Europeană, unde statele membre sunt chemate să aplice legi și principii comune, o astfel de coerență este și mai necesară pentru a asigura respectarea drepturilor fundamentale și a libertăților cetățenești într-un spațiu juridic integrat. În acest sens, compararea cu alte constituții europene poate oferi perspective valoroase. Luând exemplul Germaniei, unde Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
Cour de Cassation, are atribuții similare, fiind responsabilă de asigurarea unei aplicări uniforme a legii în întreaga țară și de revizuirea deciziilor instanțelor inferioare, când este necesar. Este un exemplu clar de instanță supremă care funcționează ca un garant al coerenței și consecvenței în aplicarea legii, un pilon pe care se bazează și propunerea de modificare a articolului 126 din Constituția României. Analizând modelul italian, unde Corte di Cassazione servește un scop similar, vedem cum această instanță supremă contribuie la armonizarea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
examen sau concurs. Acest lucru diferă de practica actuală, unde aceste procese pot fi gestionate mai direct de către instituțiile judiciare. Prevederea subliniază dorința de a centraliza și standardiza procesul de delegare și detașare, oferind o imagine de unitate și coerență în sistemul judiciar. În plus, introducerea unui examen sau concurs național pentru aceste poziții reafirmă angajamentul față de principiile meritocrației și competenței profesionale. (4) Rolul CSM ca instanță de judecată în materie disciplinară - o altă schimbare semnificativă este aceea că
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
României nu sunt doar relevante, dar și necesare pentru alinierea legislației românești la standardele și practicile europene. Prin adoptarea acestor modificări, România ar urma un trend european de consolidare a statului de drept și de asigurare a unei mai bune coerențe și stabilități în aplicarea dreptului intern și internațional. Având în vedere aceste argumente, revizuirea articolului 147 se prezintă nu doar ca o necesitate, ci și ca o oportunitate de dezvoltare juridică. Ea reflectă un angajament față de principiile democratice, respectul
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
României. Acest echilibru este esențial pentru a nu pierde din vedere identitatea juridică și culturală a țării în cursul integrării europene. În final, revizuirea articolului 147 propune o serie de schimbări care, în esență, sunt menite să sporească eficiența și coerența sistemului juridic românesc în relația cu mecanismele și principiile de drept internațional. Acest demers este în concordanță cu angajamentul României de a respecta și promova valorile democratice și drepturile fundamentale, în acord cu angajamentele sale internaționale și aspirațiile cetățenilor săi
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
și poate consolida poziția sa pe scena internațională. ... 43. Tranziția la mandatul Președintelui României - articolul 154, cu noua sa adăugare, pregătește tranziția la mandatul de 4 ani pentru Președintelui României, asigurând o aliniere cu ciclurile electorale și o mai mare coerență în politica internă. Acesta poate avea un impact benefic asupra continuității și stabilității politicilor macroeconomice, factori importanți în menținerea unui mediu investițional atractiv și în asigurarea creșterii economice. ... Concluzii: În concluzie, modificările propuse la Constituția României au un potențial semnificativ
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
calendaristic cu alegerea Parlamentului, ar putea avea ca efect alinierea ciclurilor electorale prezidențiale cu cele parlamentare. Aceasta ar putea duce la o sincronizare a agendelor politice și la o potențială stabilizare a ciclurilor electorale. În plus, această modificare poate îmbunătăți coerența și eficiența procesului legislativ prin reducerea perioadelor de coabitare între Președinte și un Parlament cu o majoritate diferită. Revizuirea legislației privind organizarea referendumurilor, stipulată în adăugările la articolul 90, poate avea un impact semnificativ asupra exercitării suveranității naționale și a
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
cadru mai riguros pentru cariera magistratului, întărind independența și profesionalismul judiciar. Modificarea articolului 126, care se referă la rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judiciare, este crucială pentru coerența sistemului juridic și pentru evitarea interpretărilor contradictorii ale legii. Aceasta poate avea un impact pozitiv asupra predictibilității și uniformității practicilor judiciare și poate contribui la consolidarea încrederii cetățenilor în justiție. În contextul articolului 132, care abordează incompatibilitățile funcției de procuror
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
alin. (5) nu decurge în mod organic din primul alineat, în acord cu prevederile art. 48 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât plasarea acestui alineat în cuprinsul art. 22 ar putea afecta coerența reglementării. Pe de altă parte, norma propusă nu este suficient de clară. Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru situația de la pct. 26, unde norma propusă pentru art. 97 alin. (2) nu se corelează cu domeniul din denumirea
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
că demersul legislativ vizează "marile averi" (mai mari de 1 milion de euro), normele subsecvente nu au în vedere și situațiile în care, în urma verificărilor, rezultă că averea nu face parte din categoria "marilor averi", reglementarea fiind lipsită de coerență. ... 6.2. La art. 2 , textul este echivoc prin folosirea sintagmei "recuperarea către bugetul de stat", putând fi interpretat că se are în vedere numai situația dobândirii ilicite a averii prin prejudicierea statului. ... 6.3. La art. 3 lit. a) , referitor la
PROIECT DE LEGE nr. 881 din 26 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287943]
-
de Pașapoarte; ... b) asigură accesul la Platformă instituțiilor și persoanelor autorizate; ... c) asigură, la cerere, suportul tehnic pentru personalul Autorității Naționale pentru Cetățenie în vederea folosirii mecanismelor de alocare, utilizare și disponibilizare a serviciilor furnizate, respectiv pentru derularea testelor de coerență de către Autoritatea Națională pentru Cetățenie și Direcția Generală de Pașapoarte; ... d) asigură integrarea, la cerere, a Platformei cu alte servicii oferite de alte autorități, conform competențelor legale; ... e) asigură administrarea centralizată a infrastructurii hardware a Platformei; ... f) asigură protecția
HOTĂRÂRE nr. 1.033 din 21 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287656]
-
de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă; ... f) contribuie cu analize privind implementarea și actualizarea Strategiei și a PNA în sprijinul elaborării unor propuneri de inițiative legislative, în domeniile identificate ca fiind prioritare pentru implementarea Strategiei și asigurării coerenței politicilor pentru dezvoltare durabilă; ... g) oferă suport Comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, la solicitarea acestuia; ... h) sprijină implementarea Codului român al sustenabilității, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.117/2023 privind aprobarea Metodologiei pentru raportarea durabilității - Codul român al sustenabilității, cu modificările
ORDONANȚĂ nr. 35 din 28 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287787]
-
noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel & S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). Referitor la principiul securității juridice, instanțele antereferite au statuat că, odată ce statul adoptă o soluție, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerență rezonabile pentru a evita pe cât este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții (Decizia nr. 404 din 10 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 160 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287766]
-
realizării obiectivelor Strategiei continuă măsurile întreprinse pentru implementarea liniilor strategice anterioare, respectând angajamentele asumate la nivel european în ceea ce privește securitatea internă și combaterea infracționalității și se vor coordona/complementa cu măsurile din alte strategii relevante pe domeniu; Cooperare și coerență - abordarea multidisciplinară în îndeplinirea obiectivelor, precum și disponibilitatea pentru cooperare cu alte instituții publice sau private, precum și cu societatea civilă reprezintă premisele necesare îndeplinirii scopului documentului strategic de referință; instituțiile publice responsabile de implementarea Strategiei vor comunica public, permanent
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276419]
-
selecție, precum și nivelurile minime asociate acestora și/sau modul în care se poate proba îndeplinirea de către operatorii economici; ... d) alegerea criteriului de atribuire și/sau a factorilor de evaluare din cadrul acestuia, precum și stabilirea ponderilor asociate respectivilor factori și/sau coerența metodologiei de acordare a punctajului; ... e) strategia autorității/entității contractante referitoare la atribuirea pe loturi a contractului; ... f) corelarea specificațiilor tehnice cu cerințele formulate în celelalte secțiuni ale documentației de atribuire, cum ar fi cele referitoare la modul de întocmire a
HOTĂRÂRE nr. 1.330 din 28 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277844]
-
formulează propunere de aviz către Comitetul interdepartamental pentru dezvoltare durabilă și Secretariatul General al Guvernului, după caz, pentru proiecte de acte normative pentru aprobarea strategiilor, planurilor și programelor naționale care au incidență directă asupra obiectivelor stabilite în Strategie, pentru îmbunătățirea coerenței politicilor publice; ... w) asigură din punct de vedere tehnic, organizatoric și logistic secretariatul Comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, al Consiliului consultativ pentru dezvoltare durabilă, al Comitetului de coordonare pentru monitorizarea implementării Strategiei naționale de renovare pe termen lung, al Comitetului
HOTĂRÂRE nr. 66 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278788]
-
Comitetul interministerial de coordonare, prin aranjamentele operaționale aprobate de Comisia Europeană sau prin normele de aplicare, procedurile și ghidurile aferente sistemului de management și control; ... bb) este punct național de contact al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru coerența politicilor de dezvoltare durabilă, asigură participarea la reuniunile periodice ale punctelor focale naționale din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și implementează în România Instrumentul legal nr. 0381/2019 - Recomandările OCDE privind coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă, contribuind la efortul
HOTĂRÂRE nr. 66 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278788]
-
pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) pentru coerența politicilor de dezvoltare durabilă, asigură participarea la reuniunile periodice ale punctelor focale naționale din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și implementează în România Instrumentul legal nr. 0381/2019 - Recomandările OCDE privind coerența politicilor pentru dezvoltare durabilă, contribuind la efortul comun de aderare a României la OCDE; ... cc) asigură suportul activităților necesare procesului tehnic al dosarului de aderare a României la OCDE și reprezentarea în Comitetul național pentru aderarea României la OCDE, respectiv
HOTĂRÂRE nr. 66 din 31 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/278788]
-
Cameră decizională. Astfel, analizând conținutul legii criticate, aceasta privește în mod preponderent, majoritar organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, care intră în competența decizională a Senatului. Această analiză are rolul ca o lege adoptată de Parlament să răspundă cerințelor de celeritate, coerență și coeziune, limitându-se astfel riscul de disipare a efortului parlamentar și de fragmentare a legii. De asemenea, chiar dacă legea în ansamblul său a fost respinsă de Camera Deputaților prin neîntrunirea majorității absolute a voturilor, a existat totuși un
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]
-
paragraful 44, Hotărârea din 7 octombrie 2009, pronunțată în Cauza Stanca Popescu împotriva României, paragraful 99). Curtea europeană a mai statuat că, „odată ce a fost adoptată o soluție de către stat, ea trebuie implementată cu o claritate și o coerență rezonabile pentru a evita pe cât posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiecții de drept“ (Hotărârea din 1 decembrie 2005, pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, paragraful 92) - a se vedea, în același sens, Decizia Curții Constituționale nr. 467 din
DECIZIA nr. 678 din 28 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277232]