13,334 matches
-
de a practica ei Înșiși un anumit gen de operații cu scopul de a provoca, ceea ce urmează a observa, a dovedi, a studia, a aprecia, a verifica, a măsura efectele, rezultatele etc., operații care se vor solda cu noi achiziții cognitive și operaționale pentru ei. Prin definiție, experimentul rămâne și aici o observare provocată, o acțiune de căutare, detatonare, de găsire de dovezi, de legități, prin Încercare (lat. experimentum = Încercare, dovadă; verbul experiri = a Încerca, a face experiențe). Este o provocare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este să se asigure activizarea Întregii clase În timpul demonstrației și ulterior acesteia, În etapa prelucrării datelor obținute pe această cale. Întrucât abundența de material intuitiv Împiedică procesul conceptualizării, se va avea În vedere o justă dozare a acestuia, În funcție de experiența cognitivă acumulată de către elevi, evitându-se așa-numitul „verbalism al imaginii”, periculos și el Întocmai ca și „verbalismul cuvintelor”. Pe măsura Înaintării În vârstă, adică odată ce gândirea se Îndepărtează de latura fenomenală, materialul intuitiv urmează să capete o Înfățișare mai schematică
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contemporană unde analogia (modelarea) reprezintă - așa cum Leibniz Întrevedea la vremea lui - un puternic factor de progres științific, deoarece ea stă la baza metodelor de „simulație” utilizate În tehnologie, Înpreviziunea economică, În pregătirea deciziilor etc. Caracterul reflectoriu al modelelor, valoarea lor cognitivă, atribuie acestora Însemnate virtuți operaționale, instrumentale, În sensul că ele oferă examinării elevilor un material mai maniabil; elementele incluse În structura unui model se pot manevra cu ușurință, sunt variabile și supuse controlului. În felul acesta, Întregul material devine mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
variabile și supuse controlului. În felul acesta, Întregul material devine mai accesibil puterii lor de analiză și de explorare activă, de „transformare” a obiectelor și fenomenelor până la sesizarea esenței acestora. Fără Îndoială, utilizarea modelării prezintă și unele dezavantaje inerente limitelor cognitive și metodologice specifice oricărui model, convenționalismului și caracterului lui de aproximație. Există, adeseori, riscul unor simplificări nejustificate, duse până la exagerare sau pur și simplu eronate, efectuate cu multă stângăcie, care pot să meargă până la obținerea unei vulgarizări dăunătoare receptării și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
prin exercițiu repetat de rezolvare a problemelor diverse; Îndemânarea și abilitățile practice se dobândesc și ele prin exercițiu; atitudinea se formează și ea privind mereu un fenomen din perspective noi; interesul se cultivă, de asemenea, prin reușita mai multor experiențe cognitive care au efect stimulator și produc satisfacții ș.a.m.d. În toate aceste cazuri, tiparele comportamentale sunt dobândite nemijlocit prin practică și exercițiu. Realitatea este că Învățarea deprinderilor motorii (manuale), ca și a celor mintale (intelectuale) nu se face prin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
păstrării (E. Dimitriu); - este necesar să crească treptat gradul de independență a elevilor În executarea exercițiilor; de la exerciții dirijate, conduse pas cu pas de către profesor, să se ajungă la exerciții autodirijate, independente; - Învățarea unei deprinderi complexe trece printr-o fază cognitivă, apoi printr-o fază de consolidare ajungând În final În faza de automatizare. O schemă relativ unitară, care caracterizează procesul de formare În etape a diferitelor deprinderi, propun și A. Chircev și I. Radu, care disting cinci etape esențiale: a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între executori și beneficiari. În mod practic, realizarea unui proiect se desfășoară În patru etape, și anume: - alegerea proiectului (temei); - programarea etapelor de acțiune (planificarea); - realizarea propriu-zisă a etapelor de lucru și - aprecierea activităților desfășurate și a rezultatelor (În raport cu obiectivele cognitive, afectiv-atitudinale și acționale atinse) și a modului de participare a grupului. d) Organizarea și conducerea proiectelortc "d) Organizarea și conducerea proiectelor" Marea dificultate constă nu În organizarea activității științifico-practice propriu-zise a elevilor/studenților, ci În stabilirea unei strategii de elaborare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
actele sale, totul contribuie pentru a face din joc fundamentul de neînlocuit al tinereții”, așa cum spune H. Bouchet (Planchard, 1992, p. 347). Desigur, utilizarea jocurilor ca metodă de Învățare nu este lipsită de dificultăți Întâmpinate de elevi. Dificultăți de ordin cognitiv (cunoaștere, Înțelegere, logica acțiunii, de percepere a acțiunilor, operațiilor); dificultăți de atitudine, de ordin psihosocial (de relaționare, de stres, de blocaje afective, insucces etc.), dificultăți de reglaj/autoreglaj, dificultăți de ordin tactic, dificultăți de adaptare ș.a. b) Jocurile de simulare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și de formație, de percepere a relațiilor dinamice Într-un sistem (la origine, practicate În domeniul militar și economic). În esență, aici este vorba despre simularea unei situații (adeseori conflictuale, de luare de decizie) care, În raport cu tema dată, circumscriind cadrul cognitiv de acțiune, determină participanții (doi sau mai mulți deținători ai puterii de decizie, jucătorii) să interpreteze anumite roluri, funcții sau ansambluri de comportamente, uneori foarte bine precizate, alteori mai confuze, și În aceste condiții să ajungă la realizarea obiectivelor prestabilite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
organizare a jocurilor de simularetc " d) Condiții de organizare a jocurilor de simulare" Principala condiție a „jocului” este aceea de a face ca participanții să-și dea seama că ei se află Într-o situație de Învățare, că primează aspectul cognitiv și, ca atare, este necesar să se desfășoare cu toată seriozitatea; altfel, prea puțin obișnuiți cu o asemenea modalitate de lucru, ei sunt Înclinați să vadă În acesta un moment de divertisment, de amuzament, ceea ce prejudiciază atingerea sarcinilor prestabilite. La
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tehnologiei etc. Dar, dacă privim lucrurile Într-o perspectivă mai largă este și mai important a-i deprinde să construiască ei Înșiși, În mod spontan uneori, anumiți algoritmi sau semialgoritmi; să-i Învățăm să analizeze problemele, să recurgă la procese cognitive superioare În rezolvarea acestora. Adică, mai presus de toate este important să ajungă la Însușirea unor metode generale de gândire, ca filosofie mai vechecare ar trebui să domine și În Învățământul modern (Not, 1988, p. 70) și pe temeiul acestora
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
algoritmi rezolutivi, algoritmi de identificare, algoritmi de programare și dialogare cu calculatorul etc.), dialogul specific om-mașină care face posibilă angajarea unui Întreg sistem de interacțiuni elev-calculator (care pot conduce la precizări clarificatoare, aprofundarea Înțelegerii, sistematizarea cunoștințelor, integrarea cunoștințelor În structuri cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-o perspectivă constructivistă. b) Tipologia softurilortc "b) Tipologia
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
clarificatoare, aprofundarea Înțelegerii, sistematizarea cunoștințelor, integrarea cunoștințelor În structuri cognitive complexe etc.), metoda demonstrației (a spațiului, timpului și mișcării), utilizarea modelelor (modele matematice, grafice, izomorfe etc.). Apelul la diferitele metode are darul să faciliteze angajarea activă a elevilor, implicarea lor cognitivă Într-o perspectivă constructivistă. b) Tipologia softurilortc "b) Tipologia softurilor" Prin intermediul calculatorului se pot utiliza softuri educaționale cu conținuturi și funcții (sarcini) foarte diferite. În raport cu funcțiile asumate se pot distinge mai multe tipuri de softuri: de transmitere sau prezentare interactivă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
anumite experiențe sau completează demonstrațiile de laborator. De mare efect se dovedește simularea unor procese, fenomene naturale, fizice și sociale cu evoluții complexe precum cele din domeniile fizicii, chimiei, biologiei, medicinei etc. În general, simularea pe calculator, furnizarea de modele cognitive oferă o experiență foarte eficace În prezentarea și analiza datelor, facilitează emiterea de ipoteze, imaginarea unor soluții, Înlesnește Înțelegerea conceptelor abstracte; dezvoltă capacitatea de anticipare, de sesizare a relațiilor complexe precum cele de tipul cauză-efect; - IAC reprezintă una dintre metodologiile
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obținute, semnalizează eventualele dificultăți sau greșeli ivite, facilitează depășirea sau corectarea acestora, prin operații specifice atașate feedbackului (repetiții, exersări, sarcini suplimentare, sprijin acordat la momentul oportun etc.), contribuie la consolidarea datelor receptate, la stimularea Învățării, la Întreținerea motivației. Validarea demersului cognitiv Îi ajută astfel pe elevi să Învețe cum să Învețe, să conștientizeze efectele propriilor eforturi, să-și evalueze fiecare pas făcut, să atingă un anumit nivel al dezvoltării metacognitive, al capacității de autocontrol și autoevaluare. Sunt aspecte care contribuie În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a aprecierii pe un suport probatoriu mai cert, diminuându-se intervenția factorilor perturbatori de natură subiectivă care este posibil să intervină În verificare și notare; - din cele menționate până aici, reiese cu claritate intervenția salutară a calculatorului care facilitează angajarea cognitivă activă a elevului, Într-o perspectivă constructivistă, deoarece În permanență sunt solicitate și dezvoltate deprinderile sale de căutare, de selectare și procesare a informației, de analiză și comparare, de surprindere a esențialului; - În fine, privite lucrurile În perspectiva Învățării continue
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la adresa acestei inovații. Așa, de exemplu, se consideră că: - dacă IAC prezintă avantajul unei mari economii de timp, ea rămâne, În schimb, foarte costisitoare (contribuind la creșterea costurilor În Învățământ); - dacă există suficiente certitudini În ceea ce privește eficacitate sa În realizarea obiectivelor cognitive, IAC se dovedește inoperantă În privința atingerii obiectivelor de ordin practic; - dacă prezintă mari facilități În simularea producerii și manifestării unor fenomene, procese, acțiuni etc. ea nu poate Înlocui, totuși, practicile experiențelor și experimentelor de laborator și nici formația prin cercetare
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
izolarea acestuia de colegii și de profesorii săi. Această diminuare a relațiilor umane și sociale riscă să genereze efecte de Înstrăinare, să ducă la dezumanizarea procesului de Învățământ; - În plus, IAC nu se potrivește tuturor tipurilor de elevi, tuturor stilurilor cognitive; de asemenea, se pare că elevi de vârste diferite profită În mod diferit de avantajele oferite de IAC. e) IAC și profesorultc "e) IAC și profesorul" Asumându-și o serie de roluri și funcții În cadrul realizării acestui tip de instruire
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
I. (1995), Învățarea eficientă, București, Editura Edist. Jinja, I., Vlăsceanu, L. (coord.) (1989), Structuri, strategii și performanțe În Învățământ, București, Editura Academiei. Joice, B., Weil, M. (1996), Modele of teaching (5th ed.), Boston, Allyn and Bacon. Joița, E. (2002), Educația cognitivă, Iași, Editura Polirom. Josef, G.M. (1973), L’actualité pédagogique en devoirs traites, Paris, Bordas. Kidd, J.K. (1981), Cum Învață adulții (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Kotarbinski, Tadeus (1976), Tratat despre lucrul bine făcut (trad.), București, Editura Politică. Kuliutkin, I.N.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Învăța (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Manolescu, M. (2003), Activitatea evaluativă Între cogniție și metacogniție, București, Editura Meteor Press. Mialaret, G. (1979), Vocabulaire de l’éducation, Paris, PUF. Mialaret, G. (1981), Lexique. Education, Paris, PUF. Miclea, M. (1994), Psihologia cognitivă, Cluj-Napoca, Editura Sincron. Mihail, R. (1999), Evaluarea lecturii - o perspectivă educațională, teză de doctorat susținută la Universitatea din București. Mucchielli, R. (1962), Metode active În pedagogia adulților (trad.), București, Editura Didactică și Pedagogică. Mucchielli, R. (1998), L’enseignement par l
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
PUF. Wesley, E.B., Cartwright, W.H. (1973), „Importance of Method and Nature of Method”, În Instructional Planning in the Secondary School, New York, editat de către Anne Richardson Gaykes. Wittrock, M.C. (1997), Learning and Instruction, Berkeley, McCutchan. Zlate, M. (1999), Psihologia mecanismelor cognitive, Iași, Editura Polirom. *** Les dictionnaires du savoir moderne. La pédagogie (1972), Paris, CEPL.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de valoare Și își stabilește stilul de acțiune asupra comunității. Prin urmare, o ființă umană acționează în funcție de propriul sistem de valori, sistem care, pe de o parte, este influențat de societate, Și pe de altă parte, influențează societatea. Din perspectiva cognitivă, mintea umană nu este un receptor pasiv, ci un procesor activ, care selectează informații utile dintr-o varietate de informații. Acest proces de selecție este în general dominat de conceptul de valoare. La general vorbind, conceptul de valoare este practic
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
estetice mediului lor de viată și muncă. Astfel, prin procesul educațional de înfăptuire a acestor cerințe se potențează psihicul elevilor cu noi valori artistice care îmbogățesc viața lor spirituală și le dezvoltă entuziasmul pentru cultura artistică. Totodată orientează întreaga activitate cognitivă și creativă a elevilor spre autoformarea unui sistem coerent de noțiuni și unor modalități proprii de exprimare artistico plastică. Se știe, cape calea treptatei familiarizări cu elementele de limbaj plastic elevii dobîndesc și experințe specifice, dar numai printr-o muncă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
personalității și a creativității 1.1 Aspecte ale creativității artistico-plastice în învățământul primar. Simbol al primăverii și al bucuriei, copilăria la vârsta școlară mică, cuprinde cea mai importantă experiență socio educațională din viața unei persoane. Ea este perioada afirmării "eului" cognitiv, afectiv emoțional și volativ-caracterial. Marele secret al copilăriei este acela al devenirii umane, al afirmării entuziaste, al personalității în formare. Copilăria reprezintă punctul de plecare, "startul" în marele zbor al vieții omenești. Fiind contemporan cu cele mai importante și mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
loc gol Este rezultatul preparării, apărând după o anumită perioadă de incubație în care creatorul se detașează temporar de problemă, abandonând-o și preocupându-se de altceva. Principalele aptitudini care favorizează iluminația sunt: originalitatea, neconvențialitatea, nonconformismul, independența în gândire, flexibilitatea cognitivă, capacitatea de a restructura, comuta, transforma, reformula, de a identifica esențialul, de a selecta variantele optime, capacitățile de evaluare și decizie și alte aptitudini. In cadrul activităților artistico-plastice, faza de iluminare se concretizează printr-un întreg proces de căutări, de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]