9,942 matches
-
mai ales prin trei procedee concurente. E vorba mai întâi de marginalitatea specială a protagoniștilor: ei nu sunt exponenți ai unor categorii marginale, care să chestioneze, din perspectiva propriului grup, legitimitatea perspectivei „oficiale” asupra istoriei, ci sunt marginali în cadrul propriilor colectivități marginale, sunt eterne excepții, marcate printr-un deficit (sau excedent) în ordinea fizică, morală sau intelectuală. În al doilea rând, sintaxa narativă este grevată de un repertoriu redus de funcții, organizate sub forma unui cuplu de roluri: erou-martor, maestru-discipol, model-copie
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Arca”. Debutează la „Tribuna” în 1973 cu schița În spatele chioșcului, iar editorial cu romanul Ochiul zilei de ieri, apărut în 1976. Colaborează la „Luceafărul”, „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Orizont”, „Aradul cultural”, „Astra” ș.a. Ochiul zilei de ieri este romanul unei colectivități rurale, accentul narațiunii căzând pe întâmplările dramatice și violente care marchează viața personajelor. Prin plasarea evenimentelor în Ridiș, U. dorește să realizeze o frescă a satului românesc din câmpia ardeleană, urmărind mai ales transformările pe care le suferă localitatea de-
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
și absurdul. În definirea frumosului autorul nu-și cantonează interpretarea la perfecțiunea formală, nu împărtășește opinia lui Lucian Blaga potrivit căreia conceptul de frumos constă în fenomenul nuanțării, ci se oprește la o serie de sentințe „acceptate ca dogme de colectivitatea întreagă”, ele vădind însă că „nu există un model general al conceptului”. Frumosul natural are o importanță secundară pentru artistul anonim, iar portretul uman este prezentat în datele lui anatomice generale. În lirica populară, pentru definirea frumosului este folosită o
URSACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290384_a_291713]
-
dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile baladești, care evocă existențe umane înșiruite pe firul memorialistic, fragmente părtașe la o trăire în care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
bazat pe activități de sprijin socio-educativ, având ca obiectiv principal consilierea părinților în vederea îmbunătățirii relației părinte-copil, a relației școală-familie, precum și prevenirea situațiilor de criză educațională. În condițiile actuale, pentru ca societatea să fie umană și eficientă, are nevoie de grupuri sociale, colectivități în care se cooperează, promovând coeziunea și solidaritatea, în care membrii grupurilor să fie personalități autonome, cu inițiativă, care își asumă responsabilități pentru ei înșiși și pentru ceilalți. Prin intermediul acestui proiect dorim să atragem atenția asupra beneficiilor aduse de implicarea
ARGUMENT. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă, Prof. Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1387]
-
Iacov, prin care autorul își exploatează biografia într-o coloratură romantică, lirică, adesea excesivă, mai ales în ultima scriere. Sentimentalismul caracterizează, în cele din urmă, mai toate paginile lui Z., impresia de autentic dominând însă, creată atât prin atmosfera unei colectivități aparte, cât și prin ipostazele umane care ilustrează fatalitatea erosului. Poetizări superflue, tendințe intelectualizante sunt iarăși prezente, după cum se poate constata diluarea treptată a substanței epice. Dacă Z. și-a câștigat ca romancier un loc distinct în opinia vremii și
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
progres. «Omului de pe stradă» trebuie să-i opunem «omul dinlăuntru», fie el «cel din urmă dintre oameni». Destinul esențial al omului este transmundan. [...] O idee de OM! Nu social, ci metafizic. [...] Trebuiesc depășite categoriile conștiinței moderne. Și reîntors omul la colectivitate. [...] Dreapta și stânga se întâlnesc. Deosebire de etichetă. Nu libertate politică, ci libertate spirituală. Ce ne desparte de comuniști ne desparte și de fasciști, și de catolici. Suntem răsăriteni. Viața omenească are sens transmundan, nu social, ci metafizic. Nu cred
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
asemenea consecințe. Și acesta este și avantajul, dar și primejdia schimburilor între culturi. Pe planul spiritual, tot ce există are un profil absolut: o efigie imperială; sau nu este. Altfel zis, dacă noi existăm într-adevăr nu numai ca o colectivitate biologică, dar și ca o ființă spirituală, nu se poate să nu avem o față a noastră proprie, un chip neasemănat de a răsfrânge lumea aceasta a lui Dumnezeu la care să voim să reducem pe toate celelalte, care chip
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
religioase) ce surprind Marea Zeiță Mamă în varii ipostaze. Imaginea orantei, așa cum apare pe fragmentul de vas descoperit la Măgura, chiar și atitudinea „femeii îngenuncheate” sugerată de descoperirea de la Dudești, reprezintă o altă formă de manifestare a sacrului la nivelul colectivităților preistorice. Identificată pentru prima oară în creațiile artistice specifice Paleoliticului superior, această ipostază a Marii Zeițe cu brațele întinse lateral și îndoite uneori de la coate în sus, a cunoscut o mare răspândire în arta neo-eneolitică iar simbolistica ei, extrem de complexă
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
Educației, Cercetării și Tineretului nr. 2713/29.11.2007. În cadrul procesului de învățământ clinic, avem în vedere următoarele obiective: Formarea asistentului medical generalist capabil să lucreze efectiv în cadrul sistemului de sănătate. Asigurarea prestării asistenței preventive și curative a individului și colectivității în stare de sănătate sau boală și în orice etapă de viață. Cunoașterea conceptului de sănătate publică. Utilizarea metodelor epidemiologice pentru stabilirea nevoilor de sănătate comunitare. Să elaboreze programe specifice conform problemelor de sănătate ale grupurilor și comunității. Asigurarea educației
Caiet 1 () [Corola-publishinghouse/Science/395_a_775]
-
asimilarea și manifestarea de comportamente individuale compatibile cu tabla de valori și atitudini a noului sistem integrator; marginalizarea socială poziție socială periferică, de izolare a indivizilor sau grupurilor, cu acces drastic limitat la resursele economice, politice, educaționale și comunicaționale ale colectivității. Sursa marginalizării sociale nu trebuie căutată în raritatea resurselor, ci într-un anumit mod de organizare socială caracterizat prin accesul accentuat inegal la resurse, prin discriminarea unor persoane sau grupuri sociale. Marginalizarea are ca efect izolarea socială, alienarea, inadaptarea, neintegrarea
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
plecare al multor cântece și cuprinde confesiuni de dragoste, de o discreție deosebită. Dimpotrivă, în cea satirică tonalitatea este incisivă, uneori sarcastică, tematica acestui tip fiind axată pe caracterizarea ironică a celor care se abat de la normele de comportare ale colectivității, vizând lenea, zgârcenia, lăcomia, căsătoria din interes și alte tare. După cadrul ocazional în care se produce, s. se grupează astfel: la joc, la nuntă, la ospăț, la șezători, la drum ș.a. Se impune aici o demarcație între s. la
STRIGATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289980_a_291309]
-
1979. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Ana (2001). Cele dintâi cărți, Drumul și nuvelele din Movila albă (1981), îl situează pe S. în tradiția prozei ardelenești, cu interes pentru social, el imaginând un sistem de conviețuire în colectivitate prin autoreglare, unde cei care tulbură echilibrul sunt pedepsiți sau excluși după legi nescrise. Portrete coerente, scris alert, fără complicații stilistice, dar și fără simplificări reportericești, limbaj frust - acestea ar fi câteva caracteristici. Spațiul urban e prezent în romanele Ceața
SUCIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290009_a_291338]
-
fie prin crearea unui sistem instituțional care face față continuu respectivei probleme - poliție, educație, asigurări sociale etc. Ce este o problemă socială? Problema socială este un fapt/proces social, o componentă importantă a realității sociale, mai ales a dinamicii sociale. Colectivitățile își formulează continuu „probleme” pe care și le pun pentru a le rezolva. Dinamica societății reprezintă un proces de formulare a unor probleme și de soluționare a lor. A înțelege schimbarea socială înseamnă în mare măsură, a înțelege procesul social
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Grupuri/societăți/zone aflate în criză/dificultate, din nou, populația de romi, familiile cu mulți copii, care prezintă un deficit grav de resurse financiare, zone lovite de crize economice (zone miniere: Valea Jiului, de exemplu); - Condiții naturale/sociale care afectează advers colectivitățile/condiția umană: catastrofele naturale, dar și riscul unor asemenea catastrofe (problema preîntâmpinării catastrofelor posibile); războaie, conflicte sociale majore - între grupuri etnice; boli cum este SIDA, cancerul sau bolile cardiovasculare; - Comportamente individuale și colective care afectează advers celelalte persoane -criminalitatea, violența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
spre dezvoltare socială, este caracterizată prin punerea soluționării problemelor sociale ca obiectiv al dezvoltării, asociate cu strategii/planuri/programe de acțiune colectivă. Potențial/Actual Mulți sociologi consideră că un anumit lucru este problemă socială doar dacă acesta este formulat de către colectivitatea respectivă ca „o problemă socială”. Formularea la nivelul conștiinței colective ca problemă socială implică două aspecte distincte: a) formularea acelui „ceva” ca o stare/fenomen/proces negativ/oportunitate, asociat cu anxietate, îngrijorare, neacceptare; b) voința, cel puțin potențială, de a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel puțin potențială, de a acționa pentru a-l elimina/fructifica - de fapt acest „ceva” este considerat de comunitate a fi o „problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de fapt acest „ceva” este considerat de comunitate a fi o „problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemă” la care trebuie găsite soluții și față de care trebuie să acționeze. „Ceva” care nu este formulat de către colectivitatea respectivă ca „problemă” nu e o problemă socială pentru respectiva colectivitate. Dar definirea problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
problemei sociale doar cu condiția asumării ei de către colectivitate ca o „problemă” este superficială, eliminând din sfera analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
analizei multe fenomene sociale care sunt esențiale pentru analiza problemelor sociale. Distincția „potențial/actual” lărgește sfera de interes a sociologului. Pentru o anumită colectivitate, „ceva” poate fi potențial o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o problemă, chiar dacă nu este formulată, la un moment dat, de către respectiva colectivitate ca o problemă. Poluarea mediului poate să nu fie încă formulată ca problemă, dar, la un moment dat, în anumite condiții, poluarea va deveni, inevitabil, formulată de către colectivitatea respectivă ca problemă de soluționat. Ea este potențial o problemă care va deveni actual o problemă. Un obiectiv al sociologiei este acela de a detecta problemele potențiale și de a identifica condițiile în care o problemă potențială va deveni una
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face eforturi pentru conștientizarea respectivei probleme și dezvoltarea voinței de a acționa. Obiectivele „marketingului social” Unul este acela de a face conștientă o problemă potențială. Un exemplu: violența împotriva femeii, între anumite limite, nu este, tradițional, în multe segmente ale colectivității o problemă socială. Adică ea este acceptată ca normală, și nu ca ceva anormal, care trebuie eliminat. Întrebarea este cum s-ar putea acționa ca violența să devină o problemă socială. Latent/Manifest Odată acceptată problema socială, poate exista în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
moduri distincte: latentă sau manifestă. Latent: ea este considerată ca fiind o problemă, ceva negativ, care ar trebui să fie eliminat sau o oportunitate de a fi fructificată, neexistând o motivație/voință de acțiune pentru soluționarea ei. Cu alte cuvinte, colectivitatea are o atitudine pasivă față de respectiva problemă. Sunt trei situații responsabile pentru situarea în latență a unei probleme: a) deși acceptată ca problemă, în raport cu altele mult mai grave, acțiunea pentru soluționarea ei nu este o prioritate; b) nu există soluții
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
mai grave, acțiunea pentru soluționarea ei nu este o prioritate; b) nu există soluții la respectiva problemă; c) există rezistențe importante la soluționarea ei, pentru că acțiunea afectează interesele/opțiunile altor segmente ale societății; Pasivitatea este asociată cu o anumită resemnare: colectivitatea nu are o soluție care să-i motiveze acțiunea sau se află în imposibilitatea de a promova soluții care par a fi eficiente. Corupția poate fi acceptată negativ, cu resemnarea de a nu găsi modalități de acțiune. Ea este negativ
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]