2,007 matches
-
să fac față stării conflictuale din acel moment! Sfătuiesc pe inspector să se orienteze spre altă persoană. În final, învățătorul proletar nou venit este agreat ca director al școlii de organele de partid și de stat. Se pregătește febril și colectivizarea agriculturii, model sovietic, prin hotărârea P.C.R. din 3-5 martie 1949. Cei aproape două sute de oameni din sat care au fost în război și au văzut „raiul colhoznic” erau martorii potrivnici ai acestui proces, mai ales că Priponeștii erau un sat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
de a face din mine un om realizat. Ochii lui albaștri ca seninul cerului s-au închis pentru totdeauna! Vrând nevrând, ne supunem în fața legilor Firii! Cel care a muncit din greu pentru mine își încrucișa brațele trudite, pentru veșnicie! Colectivizarea, cu pensia de doi poli pe lună, îl adusese la sărăcie și aprecia faptul că eu am avut grijă de ultimii lor ani de viață! La succesiune am determinat pe toți nepoții să renunța în favoarea sorei mele, ca recunoștință că
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
kilometri, și aparținea de plasa Ianca și de județul Brăila. După 23 august 1944 nu s-a mai mutat nimeni în satul Ștefan cel Mare, școala s-a desființat pentru că funcționa în casa unul „chiabur”, iar după ce s-a terminat colectivizarea agriculturii, gospodăriile au fost desființate pe motiv că nu se putea lucra cu tractorul. Vatra satului a devenit teren arabil. În aceste condiții și tata și fratele Dinu au fost obligați să-și desfacă gospodăriile și s-au mutat în
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Cu ciudă urâtă l-am înfruntat: „Vezi că tu ții mai mult la boii din grajd decât la mine”?. M-a înjurat și mai amarnic. A suferit mult tata de la regimul comunist după anul 1945, dar mai ales după începerea colectivizării. I s-au făcut procese de sabotaj. I s-au impus cote de cereale pe care era imposibil să le predea, căci toată recolta era mai mică decât cota impusă. I s-au pus amenzi, i s-au confiscat materiale
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dramatice. Din munca lui de o viață, din ambiția lui de a fi stăpân în gospodăria sa, de a arăta că știe să fie stăpân, că poate să se administreze singur, că este în stare să răzbească în viață; prin colectivizare, la bătrânețe, a ajuns sluga celor mai răi și mai leneși oameni din sat; o slugă bătrână și săracă. Întrat în colectivă, a fost pus paznic la vite și apoi om de servici la grajdurile vitelor colectivei. La noi, la
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o nuvelă a lui Leon Tolstoi în care oamenii scoși la plug în ziua de Paști de un boier necredincios, arau cu lumânări aprinse și lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând „Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând”. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. „Popa este vinovat. Popa îi învață
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
la plug în ziua de Paști de un boier necredincios, arau cu lumânări aprinse și lipite pe coarnele plugului și mergeau cântând „Hristos a înviat cu moartea pe moarte călcând”. COLECTIVIZAREA. În anii 1954-55 în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. „Popa este vinovat. Popa îi învață să nu accepte colectivizarea”. Am fost chemat la primărie și
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în satul Hăbășești se punea problema colectivizării, dar gospodarii nu se învoiau. După multă muncă de lămurire, după multe prelucrări cu activiștii de partid, insuccesul a fost trecut pe capul subsemnatului. „Popa este vinovat. Popa îi învață să nu accepte colectivizarea”. Am fost chemat la primărie și prelucrat cu amenințări. Porunca finală a fost să-i conving pe oameni în biserică, la slujbă, să se înscrie în colectivă. În Duminica respectivă trebuia să-i conving pe oameni să se înscrie, altfel
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
finală a fost să-i conving pe oameni în biserică, la slujbă, să se înscrie în colectivă. În Duminica respectivă trebuia să-i conving pe oameni să se înscrie, altfel viața mea era în pericol.. . .Le-am vorbit oamenilor despre colectivizare ca acțiune generală pe toată țara, dar le-am atras atenția: „Să vă gândiți bine pentru ca, dacă va fi trai bun în colectivă să vă mândriți de hotărîrea pe care ați luat-o, iar dacă va fi rău să nu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să vă înscrieți”. Desigur, mesajul meu a ajuns și la urechile activiștilor de partid. În aceiași Duminică, după amiază, zi frumoasă de vară, un om a fost trimis să mă cheme, în sat, pe ulița cea mare, de activiștii pentru colectivizare ca să merg împreună cu ei pe la gospodarii care trebuiau lămuriți. Am mers, dar în loc să-i însoțesc, unul dintre ei a început să mă înjure și să vocifereze nervos. Lumea era, ca de obicei, la vorbă pe marginea șanțului. Când respectivul, nervos
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
să mă comport normal și i-am promis omului că mă îmbrac și mă încalț și apoi plec la primărie. Mi- am adus aminte de incidentul de la teologie, de arestările din 1948, de colegii arestați, de conflictul cu activiștii pentru colectivizare petrecut în vară pe ulița mare a satului și mi-am zis că mi-a venit și mie rândul. La primărie era într-adevăr un om, în civil, care m-a primit serios dar nu amenințător. Mi-a spus că
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
cu tatăl ei fost profesor la școala românească s-a refugiat Împreună cu Gheorghe și Pena În urma masacrelor Împotriva românilor. Un alt grup de meglenoromâni care au părăsit Cadrilaterul s-a stabilit În satele Variaș și Bilea din jud. Timiș. Odată cu colectivizarea Împreună cu familii 126 de șvabi, sârbi și basarabeni au fost deportați În Bărăgan unde au stat În anii 1951 - 1955. Pentru cunoașterea și conservarea dialectului meglaromân au fost Întreprinse recent studii etnofolclorice de către Gh. Oprea și Elena Scărlătoiu iar căminul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor unități militare sovietice în toate orașele mari din România. Cu alte cuvinte spuse pe șleau, am scăpat de-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea de vorbă cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a ajuns la dezvoltarea suprastructurii, șantiere de construcții prin ridicarea de noi fabrici, blocuri, școli, stadioane, iar la sate, munca țăranului se schimbă radical în bine, prin colectivizarea agriculturii cu toate greutățile suferite de mii de țărani, cu salariile cele mai mici posibile. Li s-au promis că vor avea electricitate ca și alte facilități. Foarte mulți țărani părăsesc satul și se încadrează în munci diferite pe șantiere
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hlipiceni, dintre care amintim pe Ion Tomniuc, Mihai Cojocariu, Ion Romaniuc, Sidor Cojocaru, Neculai Țapciuc, Frații Ivasciuc, Gontineac, Balan și mulți alții, încadrându-se în munci de răspundere, fiind absolvenți ai diferitelor facultăți. În anul 1962 se încheie procesul de colectivizare a agriculturii, proces ce a durat timp de 13 ani, dar Gheorhe (Gheorghiță) Cozaru nu s-a înscris, ci și-a dat pământul la Decretul 308, muncind cu ziua în baza Todireni. Așa cum s-au schimbat conducerile țării, fie prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
țăranilor, care aveau suprafețe mici sau nu aveau deloc, câștigându i pe țărani și ținând cont că România este o țară eminamente agrară cu o ramură agricolă foarte puternică în economia țării, hotărăște a transforma agricultura în una nouă, prin colectivizarea ei. Toate aceste măsuri au putut fi realizate mai ales că românii erau sătui de toate greutățile petrecute și existența a multor unități militare sovietice în toate orașele mari din România. Cu alte cuvinte spuse pe șleau, am scăpat de-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să dea pământul, de bună voie, colhozului. Multe a mai tras omul acesta, dar n-a fost singurul. La Sfatul popular, prin delegați, împuterniciți, activiști raionali, alături cu conducerea locală s-au întocmit liste cu membrii familiilor recalcitrante în problema colectivizării și membrii din familia respectivă care erau angajați, încadrați în diverse instituții, s a cerut oficial, acelor intreprinderi, să-i trimită la Hlipiceni spre a sta de vorbă cu părinții și rudele nelămurite, iar facultatea să stea de vorbă cu
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
sate se schimbă din an în an. De la brigăzile cu „hei rup” s-a ajuns la dezvoltarea suprastructurii, șantiere de construcții prin ridicarea de noi fabrici, blocuri, școli, stadioane, iar la sate, munca țăranului se schimbă radical în bine, prin colectivizarea agriculturii cu toate greutățile suferite de mii de țărani, cu salariile cele mai mici posibile. Li s-au promis că vor avea electricitate ca și alte facilități. Foarte mulți țărani părăsesc satul și se încadrează în munci diferite pe șantiere
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hlipiceni, dintre care amintim pe Ion Tomniuc, Mihai Cojocariu, Ion Romaniuc, Sidor Cojocaru, Neculai Țapciuc, Frații Ivasciuc, Gontineac, Balan și mulți alții, încadrându-se în munci de răspundere, fiind absolvenți ai diferitelor facultăți. În anul 1962 se încheie procesul de colectivizare a agriculturii, proces ce a durat timp de 13 ani, dar Gheorhe (Gheorghiță) Cozaru nu s-a înscris, ci și-a dat pământul la Decretul 308, muncind cu ziua în baza Todireni. Așa cum s-au schimbat conducerile țării, fie prin
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
imbecil pe cât era detracat, când se afla la beție, povestea cu o patimă specială teoria lui despre bun simț. Povestea despre mai multe întâmplări în care, fiind comandant de pluton de execuție pentru a lichida țărani și familiile rezistente la colectivizare, erau unii care tăceau, dar alții, nenorociții, țipau și înjurau. "Aceștia nu aveau nici un bun simț, așa cum spun făcea căpitanul -, erau și din ăștia, cu lipsă de bun simț, de trebuia mai întâi să-i pocnești cu patul puștii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
întreg eșafodajul, cu tot cu brigadă, se trezi între capre. Pantomima distră de minune babele care șușoteau între ele: „Dumnezeu nu bate cu ciomagul !” La scurt timp după întâmplare poetul și-a zugrăvit impresiile de la Iazu Vechi într-un lung poem despre colectivizare. O încercare a dușmanului de clasă de a demola scena a fost dejucată de proaspăt unita țărănime. Poetul încă nu renunțase la scheme, întrebuințând tacâmul de rigoare; scrâșnetele cu spume la gură și ura care țâșnea ca niște cuțite din
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de partid sau de platformă, nu dă mură-n gură celor mulți, ci îi pune să muncească. Liberalismul înseamnă șanse egale pentru toți. Încurajează inițiativa privată, în timp ce liberalul Ștefan îi dă la cap în detrimentul Statului, așa cum se întîmpla pe vremea colectivizării. Meciul cu Luxemburg, o formalitate pentru România, a devenit un canon pentru suporterii săi nebugetari. Conform deciziei primarului, echipa națională se vinde pe bază de tabel, în ̀ ntreprinderi și instituții. Ea nu aparține în egală măsură tuturor, fiind mai
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
la care nu mai poate face tumbe prin economia de piață. Habar n-are ce înseamnă imaginea, sponsorizarea, marketingul, publicitatea. Dacă vrea bani, să-i facă, pentru că, acum, cel puțin teoretic, nu mai e activist sportiv care umblă cu mapa colectivizării sub braț, ci președinte de Federație, adicătelea manager. N-are cum, fiindcă limitele îi sînt clare, în concepția sa centralist democratică, singura sursă de finanțare ar fi dijmuirea gimnaștilor, care, atunci cînd luptă pentru buzunarele personale, trebuie să-și aducă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
muncii. Secvențele arătate la televizor au întărit ideea că gimnastica românească e un sistem inexpugnabil. În funcțiile-cheie stau cei mai potriviți oameni pentru acele fotolii. Un președinte de Federație supraviețuitor al stalinismului victorios la orașe și sate și fan al colectivizării virginității sportivelor. O antrenoare isterică, în fața căreia mai ponderatul Belu nu poate decît să tacă vinovat. Cu alți tehnicieni poate că recolta de medalii era mai proastă, dar fetele nu erau făcute vaci idioate la fiecare frază. Pentru ca sistemul să
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]