2,334 matches
-
viață. Copiii cu ziare nu mai strigau în acele zile titlurile la trecători, se știa că toate știrile erau dedicate suveranei. Detaliile pelerinajului de la Peleș, sosirea trenului mortuar de dimineață în capitală, programul vizitelor la Cotroceni și al întregilor funeralii, comemorări ale diferitelor evenimente la care regina asistase în ultimii ani, istoricul domniei sale, elogii, dar și critici, totuși nu atât de vehemente, umpleau cu tuș negru paginile ziarelor. Nici țigăncile nu erau la fel de agitate și nu mai purtau fustele lor multicolore
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
la lucru de ideologia comunistă, În faza de intensificare a naționalismului, În jurul anului 1980 (an când s-au sărbătorit cu mare fast 2050 de ani de la Întemeierea primului stat dac condus de Burebista; cronologia a fost „aranjată“ pentru a permite comemorarea, fiind imposibil de spus cu precizie când și-a Început domnia regele dac). Institutul de istorie al Partidului Comunist, specializat până atunci În cercetarea mișcărilor muncitorești și revoluționare, s-a reprofilat radical, Începând să se ocupe (se Înțelege cu câtă
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
îi dai voie - îți dăruiește bucurie, care la rândul ei îți dă speranță. Ceea ce am eșuat amândoi să înțelegem e că împărtășeam aceiași inimă. Mai trebuia scrisă o povestire. M-am întors la Los Angeles în august și cu ocazia comemorării morții tatălui meu am așteptat în parcarea de la restaurantul McDonald pe Ventura Boulevard din Sherman Oaks. Era 2.30. După ce mi-am luat inima-n dinți am ieșit din mașină și am șchiopătat spre intrarea în restaurant (încă mă mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
inegalabilului fond al zestrei noastre naționale. Cu aceste gânduri de Încheiere a Încercării mele stângace de a vă reda câteva impresii de concediu, Îmi revin În memorie cuvintele D-rului Petru Groza rostite Într-o ședință la Academie, cu prilejul unei comemorări a lui Traian Vuia: „Tăria unui popor nu constă numai În grâu și cherestea ci În valorile artistice și culturale pe care acel popor le-a creat” (deși din memorie, asta este esența celor spuse). Revenind acum la altă ordine
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
prin Brașov pe la noi, ca să hotărâm ce ar fi de făcut . Am pregătit și alte... relicve, ca: 1 medalie mare cu ocazia Expoziției din 1906, cu capul regelui Carol I . O alta mai mică, de argint, cu capul lui Traian - comemorare de 1800 ani, și capul lui Carol I, de 40. Nu știu dacă v-ar folosi? Mai am, rămas de la bunicul meu, Johann Zinger, un toc care cuprinde o ștampilă a fabricii de cărămidă , cu un antet: autorizat, legal; cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”28 sept. 1971”> Mult stimate Domnule Dimitriu, Cred că scrisorile noastre s-au Încrucișat, totuși o nespusă plăcere Îmi face scrisul Dvs. care mai totdeauna aduce o veste plăcută. Bunăoară, comemorarea a 50 ani a liceului de fete Fălticeni, din martie viitor (Înființat În 1921, n.n.) o aștept cu duioșie. De pe acum am emoțiile provocate de un trecut Îndepărtat și de amintirea greutăților pe cari le am Întâmpinat, ca să punem pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
fi greu să faceți, atunci mi-o restituiți, ca să o expediez eu din Brașov, pe adresa pe care mi-ați indicat-o Dvs. . Aștept În acest sens răspunsul Dvs. (...). Cateluța Petrovici cu soțul ei, ne scrie mereu. Se agită cu comemorarea celor 100 ani de la 1877. Nu știu de ce dorește să vie și la Fălticeni (...). Cu mult respect și multă considerație pentru soția Dvs. și Dvs. Maria Kalmicov </citation> <citation author=”MIHĂESCU (KALMICOV) Maria” loc=”Brașov” data =”8 aprilie 1977”> Mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
loc concerte cu Florica și Șt. Albu, fost prefect, ca și D-na Gorovei (piano) . După câte știu, M. Havriș a fost (după moartea Doinei Bucur, colaboratoarea „Înmuguririlor”) la Caracal și a scris un articol În această revistă, articol de comemorare. Cum Îl știu ambițios, n-are să-l dea matale; dar trebuie să recurgem la d. Prof. V. Popa, care să-i spună, că D-sa se interesează de această artistă, și cred, că așa vom izbuti . Zadarnic i-am cerut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
ar merita. N-aveam de gând s-o fac, dacă mi se dădea și mie rând la cuvânt, căci nu aș dori În nici un fel să umbresc frumusețea sărbătoririi. Vreau Însă - fie că se ține, fie că nu se ține comemorarea - să apară articolul meu, care se găsește acum la dna Oltea Tănase și pe care Îl vei retrage numai În cazul, când D-sa nu-l publică - din indiferent care motive. Materialul documentar aflat la d. Nichita e bine - În caz că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
acum: să Împuținezi munca, să te odihnești mai mult, să te cruți . Acum să trec la Întrebările matale: N. Iorga se referă la desmembrarea jud. Suceava (i se luase Muntele și unele sate). Voi căuta textul cuvântării mele ținute la comemorarea Mândrescu, și, de o voi mai găsi, V-o trimit. Dintre profesorii germani numai Hans Heinrich Borcherdt era academician; iar Iulius Wilhelm era Consilier guvernamental. Primul era germanist, al doilea romanist. Nu mai posed textul Gorovei (Îl are d. Datcu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
descriere a Muzeului pentru literatură din Flt., semnat de un reporter Spânu. Nu era o descriere amănunțită, ci una care voia să fie poetică; dar, mă rog, tot era ceva. În ziua de 17 dec. am fost la Pitești, la comemorarea celor 75 de ani ai societății elevilor liceului „N. Bălcescu”, unde am studiat, societate care poartă numele pretențios de „Junimea” (ca și revista pe care o scoate trimestrial) și printre Întemeietorii căreia semnează poetul I. Minulescu, juristul Istrate Micescu, poetul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că o cunoașteți pe D na Ovidia Pentelescu, dânsa așteaptă de la mine un articol pentru următoarea publicație a Muzeului și-i voi trimite cât de curând). Mai am Încă mult și Însemnat material din arhiva lui Artur Gorovei. Cu ocazia comemorării centenarului nașterii poetului G. Tutoveanu voi publica scrisorile dintre el și A. Gorovei. Mi-ar fi de mare folos să știu dacă În Muzeul Fălticenilor există ceva În acest sens. Mi-au adus multă bucurie aprecierile Dstră și faptul că
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și În domeniul literaturii universale, În germanistică mai ales. Așa se face că mă bucur și de prețuirea distinsului germanist și om de vastă cultură, Dl. prof. V. Tempeanu. Fără Îndoială mi-ar fi făcut mare plăcere să particip la comemorarea „Șezătorii”, dar nu mi-a spus nimeni nimic În legătură cu organizarea unei astfel de manifestații. Poate nu toată lumea cunoaște munca mea În legătură cu Artur Gorovei. Domnul Datcu o cunoaște Însă și știe că eu am impulsionat revalorificarea activității folcloristului și cărturarului fălticenean
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
că Dl. Datcu ar fi fost cel mai indicat să amintească organizatorilor despre contribuția aceasta. Din relatările D-lui Sorin Gorovei am simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV. . Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de studiu. Nu am ajuns să văd orășelul Dstră. Îl cunosc Însă așa de bine din toate cercetările mele și-mi e foarte drag. Abia aștept
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Ștefan avea o certitudine că, în caz de nevoie, el și Curtea lui aveau unde să se refugieze. Întâlnirea de la Levocea (Levoča, Lewocz, Leutschau). În luna aprilie 1494, frații Jagielloni s-au întâlnit în mica localitate din Slovacia, sub pretextul comemorării morții tatălui lor. Erau de față Ioan Albert, regele Poloniei, Vladislav, regele Ungariei și Boemiei, prințul Sigismund, fratele mai mic, care râvnea la o coroană, și cumnatul lor, Frederic de Hohenzollern, markgraf de Brandenburg-Ansbach. Discuțiile s-au purtat și în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
domnul le dă un nou privilegiu, prin care li se întărea stăpânirea asupra moșiei părintești. Perioada 1457-1503 După anul 1504, sunt documente în care se menționează un privilegiu, dat în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, în legătură cu o proprietate. Cu ocazia comemorării a 500 de ai de la moartea marelui domn, au fost publicate aceste mențiuni de către Cătălina Chelcu și Marius Chelcu, Din uric de la bătrânul Ștefan voievod, Întregiri documentare, în volumul de studii Ștefan cel Mare la cinci secole de la moartea sa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de țărani români nevinovați, în timpul unei demențe colective de exterminare a românilor din zonele ocupate ale Transilvaniei de nord. Idealurile mărețe ale valului revoluționar din anul 1848 erau în acei ani serios alterate de interese iredentiste, anacronice, în cadrul așa-ziselor comemorări, pentru a revitaliza concepții și atitudini de un naționalism feroce, pretenții nejustificate, de natură să creeze vrajbă în loc de bună vecinătate. Se obișnuia ca în dimineața zilei de 4 aprilie, când se sărbătorea, în fiecare an, spuneau ungurii, "eliberarea Ungariei de către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
urmaș a lui Axente Sever nu puteam fi decât În cercul țărănist și am participat la toate acțiunile vremii. Consider importante pentru prezentarea atmosferei politice a timpului, Însemnările de miercuri 15 mai 1946, când am participat la Ateneul Român la comemorarea zilei de “3/15 mai 1848” de către Partidul Național Țărănesc. Am privit fața mângâietoare a lui Iuliu Maniu, am ascultat vocea sufletului românimii ardelene din 1940-1944, ministrul de stat Emil Hațeganu, vocea luptătorului ardelean Vasile Netea, a dârzului general Bădescu
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și a acțiunilor propuse ne-am angajat În recensământul tuturor intelectualilor plecați din sat, invitarea la cooperare și organizarea de manifestări cultural artistice din două În două săptămâni, pentru strângerea fondurilor necesare. Joi, 15 August 1946, ora 1630 am organizat comemorarea a “40 ani de la moartea Prefectului erou Axente Sever”. Pe baza datelor culese anul anterior am prezentat o scurtă istorisire a vieții marelui erou și a rolului său În revoluția pașoptistă. Conferința a fost primită cu deosebit interes. A urmat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
mișcării de nealiniere, între-ținând constante și extinse relații la toate nivelele cu statele africane, foste furnizoare de sclavi pentru insulă. Un moment semnificativ în acest context avea să se consemneze la 25 martie 2010, când, la aniversarea "Zilei interna-ționale a comemorării victimelor sclaviei și comerțului cu sclavi", ancora în portul Havana goeleta "Amistad". Cu o istorie zbuciumată, goeleta, este copie fidelă a navei cărăuș de sclavi negri, construită în Cuba, ce la 1839 transporta 50 de sclavi din Sierra Leone către Havana
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aflarea morții lui Che, la 18 octombrie 1967, la Havana s-a organizat în "Plaza de la Revolucion" o "velada solemne" un miting de doliu, la care au participat un milion de persoane și a vorbit Fidel Castro, fiind declarate pentru comemorare trei zile de doliu național. După informațiile unor localnici, locul unde au fost înhumați Che și camarazii săi a fost reperat și în iunie 1997 la Vallegrande resturile combatanților, prin-tre care și cele ale lui Che, au fost deshumate, transportate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
s-a sinucis prin împuș-care în 1928, sora Ursula cu o supradoză de pilule, fratele Leicester prin împușcare, nepoata, frumoasa artistă Margot, diagnosticată cu "depresie autodestructivă", s-a sinucis și ea la 1 iulie 1996, cu doar o zi înaintea comemorării morții bunicului... Aveau să-și mai pună capăt zilelor și două femei care jucaseră un rol în viața lui Papa fosta soție Martha Gelhorn și fosta iubită, "la contesina", Adriana Ivancich! Concluzia lui Hemingway la acest capitol: Moartea e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
nu ar fi nimerit ca Voievodul Mihai să asiste la cele șase din Bucu rești. Desigur, invitați-l. Prin cine? „Trebuie autorizarea regelui, văz azi pe rege și îi voi vorbi.“ Am plecat cu totul liniștită și sigură de succesul comemorării regelui Carol I, mai ales binevenit pentru tineret, care puțin știa de el. A doua zi de dimineață, d. Ralea 327 își decomandă conferința sa la Giurgiu „fiind date împrejurările“. D. Argetoianu îmi telefonează că trebuie să le amân, căci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Mă refer aici la faptul că sculptorii naivi sunt foarte buni în sculpturile pe care le vezi, îndeosebi în Maramureș, cum ar fi celebrele porți de case sau chiar de biserici, și nu în ultimul rând chiar diverse monumente de comemorare ale unor eroi. Dar să revenim la pictorii naivi, cu toate calitățile și defectele lor. Pictorii naivi se cunosc între ei, căci, cu ocazia diverselor expoziții care se organizează în timpul anului, fie de către Centrul Național de Creație de la București, fie
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
2. De asemenea s-a susținut că Moartea Neagră care a lovit Italia deosebit de greu în 1348 și a revenit la fiecare zece ani, ulterior, până la sfârșitul secolului al XVII-lea, a determinat un interes intens la nivel comunitar pentru comemorarea și conservarea trecutului. Această pare să se fi întâmplat după prima recidiva a ciumei în 1361-1363, când a devenit clar că boala nu a fost o catastrofă singulară, ci mai degrabă un fenomen a cărui posibilă reapariție ar trebui să
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]