8,042 matches
-
articole „clasice” cel mai des citate în cele mai prestigioase reviste de contabilitate de-a lungul a treizeci de ani începând cu 1963. Fiecare articol este clasificat drept „paradigmă”. Toate aceste articole clasice, publicate în revistele nord-americane utilizau un cadru conceptual economic: 63,6% dintre ele foloseau „paradigmă” piața de capital, 18,2% „paradigma” teoriei pozitive Și 18,2% „paradigma” predictivă. Conform lui Esnault Și Hoarau (1994), în contabilitate avem cinci paradigme fundamentale: abordarea inductivă - elaborarea unei teorii contabile prin generalizarea
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
asemenea stare a născut problema demersului între contabilitatea creativă Și contabilitatea regulativă (normativă)”. Normalizarea contribuie la fundamentarea teoriei contabile, arătând „ceea ce poate fi” contabilitatea. Domeniul contabilității este reglementat de norme contabile, fie că se numesc plan contabil național sau cadru conceptual. Iar atunci când procesului de normalizare i se atașează Și o metodologie de cercetare, normele apar ca rezultat al cercetării Științifice de tip normativ. Este un proces care, urmând un demers logic, formează Știința normativă - contabilitatea aduce cunoaștere. Normalizarea contabilității are
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
evaluarea fiecărui element în scopul recunoașterii în contabilitate) sau valoare globală (stabilirea valorii entității economice) Și exemplele pot continua. În prezent, discuțiile asupra conceptului de valoare se poartă plasând valoarea între două borne: costul Și prețul. Din punct de vedere conceptual, valoarea este creată Și susținută de interacțiunea a patru factori: utilitatea, care reprezintă capacitatea bunului de a satisface o nevoie individuală sau socială; raritatea, respectiv nivelul ofertei unui bun în raport cu cererea; dorința de a vinde Și de a cumpăra, manifestată
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
elementelor bilanțiere: FAS 107, FAS 114, FAS 115, FAS 116, FAS 119, FAS 121, FAS 123, FAS 125 (Barlev, Haddad, 2003). Totuși, în septembrie 2006, FASB a publicat SFAS 157 „Evaluarea valorii juste” care definește valoarea justă, stabilește un cadru conceptual pentru evaluarea valorii juste Și specifică informațiile care trebuie prezentate despre valoarea justă. Această reglementare are caracterul unui ghid care să ajute entitățile economice în calculul valorii juste, acolo unde standardele contabile permit acest lucru. Care a fost motivul acestei
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
deposedare a activului (Haller et al., 1997). Cadrul contabil IASB recomandă patru baze de evaluare a elementelor situațiilor financiare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă Și valoarea actualizată. Ne punem întrebarea: de ce valoarea justă nu este definită de cadrele contabile conceptuale amintite, deși această bază de evaluare este folosită atât în contabilitatea americană, britanică, dar Și în cea conform IFRS. Considerăm că răspunsul constă tocmai în lipsa prezentării exprese a valorii juste alături de celelalte baze de evaluare din cadrul contabil conceptual: valoarea justă
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
cadrele contabile conceptuale amintite, deși această bază de evaluare este folosită atât în contabilitatea americană, britanică, dar Și în cea conform IFRS. Considerăm că răspunsul constă tocmai în lipsa prezentării exprese a valorii juste alături de celelalte baze de evaluare din cadrul contabil conceptual: valoarea justă poate fi Și cost istoric, Și cost curent, Și valoare realizabilă, Și valoare actualizată. Benston (2008) afirmă, în acest sens, că valoarea justă reflectă în majoritatea cazurilor valori de ieșire (pentru producția în curs de execuție sau unele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sau în parte interesul său de situație principală a performanței; bilanțul își va păstra semnificația sa de valoare de inventar; situația modificărilor capitalului propriu nu-Și mai are rostul; în timp ce tabloul de trezorerie va deveni principalul document demn de interes”. Conceptual, întocmirea unui bilanț care să poată reflecta de manieră realistă valoarea de piață a entităților este una din ambițiile IFRS. Însă piața este foarte complexă ca să se poată lăsa capturată într-un sistem contabil. Efectuarea unei evaluări presupune o parte
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Și pierdere. IASB oferă câteva argumente pentru a susține recunoașterea acestor variații în contul de profit Și pierdere, argumente pe care le considerăm semnificative în reflectarea importanței evaluării la valoarea justă, motiv pentru care le vom prezenta în continuare: cadrul conceptual pentru modelul bazat pe valoarea justă este în mare parte construit pe ideea că acesta furnizează cea mai relevantă Și transparentă imagine despre performanța financiară a investiției imobiliare. Prin urmare, nu ar fi consecvent să se permită sau să se
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
operații continue permite menținerea capitalului fizic al entității. Într-un articol ulterior, Sweeney (1988) definește capitalul ca fiind: „Avantajul prezent al dreptului de a primi un beneficiu economic așteptat”, definiție care se apropie foarte mult de cea a activului din Cadrul conceptual IASB: „Un activ este o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute Și de la care beneficii economice viitoare sunt așteptate către entitate” (paragraful 49a). Capitalul este considerat de autor ca fiind un bun economic care are un
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Nu este de mirare, având în vedere faptul că încă de la Luca Paciolo contabilitatea a fost inclusă într-un tratat de matematică. Însă, așa cum autorii afirmă, modelul matematic propus pentru menținerea capitalului financiar nu are la bază Și un cadrul conceptual, ceea ce îl face imposibil de pus în practică. Este de remarcat însă delimitarea pe care o realizează autorii asupra conceptelor menținerii capitalului: menținerea capitalului global Și menținerea capitalului individual pentru fiecare element bilanțier (spre deosebire de Cadrul conceptual IASB, care solicită doar
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
bază Și un cadrul conceptual, ceea ce îl face imposibil de pus în practică. Este de remarcat însă delimitarea pe care o realizează autorii asupra conceptelor menținerii capitalului: menținerea capitalului global Și menținerea capitalului individual pentru fiecare element bilanțier (spre deosebire de Cadrul conceptual IASB, care solicită doar menținerea capitalului global în cele două variante: menținerea capitalului financiar Și menținerea capitalului fizic). Riahi-Belkaoui (2004), pornind de la cele două concepte de bază de menținere a capitalului (financiar Și fizic), analizează patru posibilități de menținere a
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
istoric. 5) Câștigurile din deținere sunt recunoscute Și raportate atunci când apar. 6) Comparațiile în timp Și între entități sunt mai relevante Și mai semnificative. 7) Este posibil a fi aplicată, deoarece s-a dovedit fezabilă în practica afacerilor”. Potrivit Cadrului Conceptual IASB o entitate își menține capitalul dacă la sfârșitul perioadei are același capital ca la începutul perioadei. Orice diferență față de cea necesară menținerii capitalului reprezintă profit. Alegerea conceptului de capital care se dorește a fi menținut este lăsată, potrivit cadrului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
IASB o entitate își menține capitalul dacă la sfârșitul perioadei are același capital ca la începutul perioadei. Orice diferență față de cea necesară menținerii capitalului reprezintă profit. Alegerea conceptului de capital care se dorește a fi menținut este lăsată, potrivit cadrului conceptual IASB la latitudinea utilizatorilor informațiilor contabile: „Selecția conceptului adecvat de capital de către entitate trebuie să se bazeze pe nevoile utilizatorilor de situații financiare” (Cadrul conceptual IASB, articolul 105). În acest context se pune următoarea întrebare: Pot utilizatorii să aleagă conceptul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
profit. Alegerea conceptului de capital care se dorește a fi menținut este lăsată, potrivit cadrului conceptual IASB la latitudinea utilizatorilor informațiilor contabile: „Selecția conceptului adecvat de capital de către entitate trebuie să se bazeze pe nevoile utilizatorilor de situații financiare” (Cadrul conceptual IASB, articolul 105). În acest context se pune următoarea întrebare: Pot utilizatorii să aleagă conceptul de capital care să fie menținut de entitate? Răspunsul este evident „NU”, din cel puțin trei motive: în primul rând, deoarece utilizatorii încă nu cunosc
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
la bază două obiective majore: 1) menținerea capitalului fizic; 2) prezentarea activelor în bilanț la valoarea de intenție. 1. Menținerea capitalului fizic AȘa cum am prezentat în capitalul anterior, în cadrul recenziei literaturii de specialitate privind conceptele de menținere a capitalului, Cadrul conceptual IASB prezintă două concepte de menținere a capitalului: menținerea capitalului financiar: în unități monetare nominale; în unități putere constantă de cumpărare; menținerea capitalului fizic. Principala diferență între cele două concepte de menținere a capitalului constă în tratamentul contabil al efectului
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
diferență între cele două concepte de menținere a capitalului constă în tratamentul contabil al efectului schimbărilor prețurilor la activele Și datoriile entității economice, așa cum rezultă din figura 2. Conceptul de menținere a capitalului trebuie analizat în legătură cu noțiunea de profit, Cadrul conceptual IASB afirmând în acest sens: „Conceptul de menținere a capitalului... asigură legătura dintre conceptele de capital Și conceptele de profit, deoarece reprezintă punctul de referință de la care se înregistrează profit” (Cadrul conceptual IASB). Trebuie să măsurăm (cantitativ) capitalul fizic sau
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
capitalului trebuie analizat în legătură cu noțiunea de profit, Cadrul conceptual IASB afirmând în acest sens: „Conceptul de menținere a capitalului... asigură legătura dintre conceptele de capital Și conceptele de profit, deoarece reprezintă punctul de referință de la care se înregistrează profit” (Cadrul conceptual IASB). Trebuie să măsurăm (cantitativ) capitalul fizic sau/Și să-l evaluăm (ca valoare)? Pentru a răspunde la această întrebare redăm mai jos precizările Cadrului conceptual IASB privind profitul care trebuie recunoscut în cazul menținerii capitalului fizic: „Conform acestui concept
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
conceptele de profit, deoarece reprezintă punctul de referință de la care se înregistrează profit” (Cadrul conceptual IASB). Trebuie să măsurăm (cantitativ) capitalul fizic sau/Și să-l evaluăm (ca valoare)? Pentru a răspunde la această întrebare redăm mai jos precizările Cadrului conceptual IASB privind profitul care trebuie recunoscut în cazul menținerii capitalului fizic: „Conform acestui concept, profitul este obținut numai în cazul în care capacitatea productivă fizică (sau capacitatea operațională) a entității (sau resursele sau fondurile necesare menținerii acestei capacități) la sfârșitul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
capacitatea productivă fizică (sau capacitatea operațională) a entității (sau resursele sau fondurile necesare menținerii acestei capacități) la sfârșitul perioadei depășeȘte capacitatea productivă fizică de la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri Și a oricăror contribuții către/spre proprietari în timpul perioadei” (Cadrul conceptual IASB). AȘa cum rezultă din paragraful de mai sus, Cadrul conceptual IASB oferă opțiunea menținerii capitalului fizic din punct de vedere cantitativ (capacitatea de producție fizică sau capacitatea operațională) sau din punct de vedere valoric (resursele sau fondurile necesare menținerii acestei
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sau fondurile necesare menținerii acestei capacități) la sfârșitul perioadei depășeȘte capacitatea productivă fizică de la începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuiri Și a oricăror contribuții către/spre proprietari în timpul perioadei” (Cadrul conceptual IASB). AȘa cum rezultă din paragraful de mai sus, Cadrul conceptual IASB oferă opțiunea menținerii capitalului fizic din punct de vedere cantitativ (capacitatea de producție fizică sau capacitatea operațională) sau din punct de vedere valoric (resursele sau fondurile necesare menținerii acestei capacități). Având la bază cele două opțiuni oferite de IASB
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
vedere cantitativ, cât Și din punct de vedere valoric. Există mai multe modalități de a defini capacitatea de producție fizică sau capacitatea operațională: a) „Capacitatea de producție a entității bazată, de exemplu, pe numărul de unități obținute pe zi” (Cadrul conceptual IASB); b) Capacitatea normală de producție care reprezintă „producția așteptată a fi obținută, în medie, într-o anumită perioadă, în condiții normale de activitate, luând în considerare pierderea capacității rezultate din menținerea planificată” (IAS 2, articolul 13); c) Totalul activelor
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Definirea capitalului fizic în funcție de activele deținute în prezent de entitate impune folosirea costului curent în evaluarea activelor Și concordă cu recomandarea din IASB, conform căreia: „Conceptul de menținere a capitalului fizic cere adoptarea costului curent ca bază de evaluare” (Cadrul conceptual IASB). Însă menținerea activelor deținute de entitate la momentul curent, chiar dacă asigură capacitatea de producție, crește distanța în ceea ce privește eficiența entității față de cele concurente, care folosesc active mai moderne, care permit obținerea aceluiași număr de produse cu costuri mult mai mici
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
data încasării sau plății. „Situațiile financiare întocmite în baza acestui principiu oferă informații utilizatorilor nu numai despre tranzacțiile trecute care au generat plăți Și încasări, ci Și despre obligațiile de plată din viitor Și despre resursele privind încasările viitoare” (Cadrul conceptual IASB). Principiul independenței exercițiului este o consecință a contabilității de angajamente. „Atunci când se folosește contabilitatea de angajamente, o entitate recunoaște activele, datoriile, cheltuielile Și veniturile, respectând definițiile Și criteriile de recunoaștere prevăzute de Cadrul conceptual IASB.” (IAS 1). Criteriile privind
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
resursele privind încasările viitoare” (Cadrul conceptual IASB). Principiul independenței exercițiului este o consecință a contabilității de angajamente. „Atunci când se folosește contabilitatea de angajamente, o entitate recunoaște activele, datoriile, cheltuielile Și veniturile, respectând definițiile Și criteriile de recunoaștere prevăzute de Cadrul conceptual IASB.” (IAS 1). Criteriile privind definirea Și recunoașterea elementelor situațiilor financiare conform reglementărilor naționale sunt similare cu cele din Cadrul conceptual IASB. Pentru ca elementele situațiilor financiare să poată fi recunoscute în contabilitate, trebuie îndeplinite două criterii: să fie probabil ca orice
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
contabilitatea de angajamente, o entitate recunoaște activele, datoriile, cheltuielile Și veniturile, respectând definițiile Și criteriile de recunoaștere prevăzute de Cadrul conceptual IASB.” (IAS 1). Criteriile privind definirea Și recunoașterea elementelor situațiilor financiare conform reglementărilor naționale sunt similare cu cele din Cadrul conceptual IASB. Pentru ca elementele situațiilor financiare să poată fi recunoscute în contabilitate, trebuie îndeplinite două criterii: să fie probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat elementului să intre sau să iasă în sau din entitate Și elementul să aibă un cost
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]