3,524 matches
-
acuma de dreptul ce și l-a rezervat prin paragraful 25 al concesiei primitive, adică de dreptul de a răscumpăra căile, de a recâștiga toate drepturile câte i-a fost concedate societății, iar prețul de cumpărătură (Kaufpreis) se stabilea conform concesiei primitive la 248 130 000 fr. minus amortizarea și minus fondul de rezervă și de reconstrucție. Pentru a acoperi prețul de cumpărătură de mai sus guvernul se îndatorea a emite titluri de ale sale de o valoare nominală egală, care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că statul cată să fie oprit de-a esercita vro tutelă oarecare, fie asupra individului, fie asupra claselor. Stabilind principiul că omul e născut cu drepturi imprescriptibile, toate mărginirile acestor drepturi se consideră sau ca o uzurpare, sau ca niște concesii făcute de individ societății. A doua manieră de-a vedea, inductivă, deci bazată numai pe esperiența faptelor, privește statul ca pe un product nu al rațiunii sau al unui contract sinalagmatic, ci al naturii, și caută să stabilească atât legile
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi făcut nimic în privirea contractului încheiat între Societatea acționarilor și Staatsbahn. În numărul său de azi "Binele public" repetă aserțiunea aceasta și dă totdeodată crezare celor spuse de d. Brătianu, că partidul conservator ar fi fost pentru votarea concesiei Strousberg cu condiția de a se vota Austriei, îndeosebi d-lui Offenheim, linia Suceava - Iași. Atât aserțiunea d-lui Vernescu cât și aceea d-lui Brătianu sânt inexacte. În privirea contractului cu Staatsbahn cabinetul conservator a făcut din contra tot
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
informa din acte oficiale, bunăoară din acele ale Consiliului de Miniștri din timpul d-lui Lascăr Catargiu, asupra rolului conservatorilor în cestiunea drumurilor de fier. Sîntem pozitiv încredințați că ar înceta o dată pentru totdeauna incriminările în privirea convenției Bleichroder, a concesiei Crawley, a răscumpărării proiectate etc. etc. "Binele public" nu poate pretinde de la noi ceea ce însuși n-ar face, a publica adecă acte scrise și iscălite în plin secret de stat; dar a se convinge s-ar putea, și atunci incriminările
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totul la altă adresă, foarte actuală și foarte accentuată când e vorba de interese străine. Un lucru îi putem asigura pe confrații de la "Binele public". Există oameni cari au iscălit numele lor alături cu conservatorii contra convenții Bleichroder și contra concesii Grawley, dar cari în taină au agitat pentru ele, și [2că]2 acești oameni, după propria lor mărturisire, nu sânt conservatori. Sapienti sat. [5 ianuarie 1880] ["SÎNTEM ÎN AJUNUL REDESCHIDERII ADUNĂRILOR... "] Sîntem în ajunul redeschiderii Adunărilor, deci a înregistrării pur
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
că ceea ce e mai necesar, daca e la adecă, e armarea până în dinți, nu concesiuni noi de drum de fier și de poduri pe uscat? " Ba o văd prea bine, dar iarăși politica internațională e pretextul pentru noua eră a concesiilor, care se va inaugura îndată ce se va curăți cabinetul de elemente eterogene. Oricare om cu cât de puțină judecată trebuie să-și fi zicînd: Nebuni sânt oamenii aceștia de confundă o țară agricolă, c-o producție prin natura ei mărginită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
universală, să formuleze o asemenea cerere cătră Congres, guvernul rusesc ar fi împlut cu ei temnițele și minele din Siberia; oricare rasă care se crede apăsată și care ar fi formulat cereri în contra guvernului legitim, spre a-l sili la concesii prin intervenție străină, ar fi fost tratată de statele respective cu pedepsele cari se aplică trădătorilor de patrie. Era deci evident că art. 44 nu putea să fie ceea ce semăna a fi, nu putea să fie o teorie juridică aprobată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin stabilirea unui principiu ce este în contrazicere cu însăși natura cea mai intimă a statului în genere. Pentru cel care știe însă ce va să zică a pune un motiv pretextat înainte și a sili pe partea adversă de-a face concesii pe un teren cu totul altul și străin motivului pretextat, pentru acela intențiile adevărate erau, de nu clare, cel puțin întrevăzute într-o lumină cu totul alta. Pentru cei simpli art. 44 era un principiu de drept, pentru înțelept un
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
făcuse în general toată presa independentă! Putem zice asemenea că numai acei ce nu vor să vadă nu văd acum limpede în această cestiune. Toți s-au putut convinge că această răscumpărare este și mai nenorocită pentru țară decât chiar concesia Strusberg. Că, ca și atunci, dar mai pe față decât atunci, intrăm în tovărășie cu coțcari prusaci, cum zicea odată "Romînul". Că precum atunci am lăsat 248 mil. ale țării la Berlin în lada cu 2 chei pre mâni de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu-i era câtuși de puțin favorabilă, l-a determinat, însă, pe Napoleon să-și reconsidere politică să poloneză, de până atunci. Urmărind doar să încheie o pace avantajoasă pentru Franța, el nu a mai vrut să mai facă nici o concesie care ar fi putut să-l împiedice să realizeze acel obiectiv. Ca urmare, la 18 mai 1807 a decis că independența Poloniei nu mai constituia o preocupare a sa, mai ales că, ce-i drept, nu se pronunțase niciodată, în
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
care avea să le dobândească, după încheierea războiului cu Turcia 12. Această din urmă precizare sugerează ideea că regele Suediei, aflat sub influența negativă produsă asupra lui de revoluția franceză, dorea să obțină colaborarea Rusiei împotriva acesteia, făcându-i o concesie deosebit de importantă în problema orientala. Deoarece, 8 Cf., scrisoarea lui Robert Liston către ducele de Leeds, din 17 februarie 1791, în loc. cît., fond cît. 9 Cf., scrisoarea lui Robert Liston către Francis James Jackson, din 18 februarie 1791, în loc. cît
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pricepeam ce spune. Dar nu pentru asta, totuși, i s-a desființat catedra. Prezența lui în universitate era o chestiune de prestigiu pentru ideea de cultură și nu trebuia să fie scos, dar ei n-a vrut să facă nici o concesie..." "Ba da, zise Vaintrub, a făcut sau mai bine zis ar fi putut face, dacă se proceda cu ei cu mai mult tact, de pildă, cum s-a procedat cu Gociman. Dar nici el, doamna trebuie să știe, cred că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
domni care îi sorbeau avizi cuvintele. Cu ce poftă mă întorceam eu însumi acasă și făceam după notițele mele capitole la cartea despre gnostici, care creștea de la o zi la alta! Cum să-i părăsesc? Nu mai vroiam nicidecum. Măsurăm concesiile pe care trebuie să le fac (și eram gata să le fac!) numai să pot apărea în fața lor și să comunicăm împreună, chiar micșorând până aproape de stingere lumina opaițului. Dar de ce râsese Ion Micu? Ce viziune avusese? XIV Nici nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
povesti Matilda, se întreba cum se strecurase el în arhitectură. Pe urmă, surpriză, secretarul organizației, un betonist, anunță o pauză, deși ședința abia începuse. Matilda nu era speriată, înțelesese că o vor exclude și era hotărâtă să nu facă nici o concesie, să declare că soțul ei e nevinovat și că timpul va dovedi că s-a greșit cu arestarea și condamnarea lui, deci n-avea ce să fi anunțat în organizație, nu era nici reacționar, nici contrarevoluționar și a știut bine
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
orice agresiune și începuse să transmită mesaje în care se arăta îngrijorat și confuz, cei de la bord vrând să lase să se-nțeleagă că nici ei nu știu unde se află. Primiseră de la ei un mesaj suspect: Haideți să negociem!" Era o concesie nemaipomenită din partea străinilor și, deci suspectă. Dar Gosseyn Doi era pentru a negocia. "Așa că" - veni continuarea - "salvează-te pe tine și băiatul. Am vorbit deja cu Regina Mamă Strala și poți să mă crezi când îți spun că se simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
-mi prin buzunare după bani și, negăsind decât o batistă, plecase cu ea. Țara mă suporta, îmi tolera bravada și nebuniile, deși aș fi meritat probabil să fiu împușcat (ori eu, ori ea!), fără ranchiună sau supărare. Îmi făcea o concesie. Nu sufeream concesiile. Mi se păreau un semn de slăbiciune, o umilință reciproc asumată, pe care n-o cerusem și de care nici una dintre părți nu reușea să mai scape. Mă simțeam obligat, șantajat să zâmbesc și să merg mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
după bani și, negăsind decât o batistă, plecase cu ea. Țara mă suporta, îmi tolera bravada și nebuniile, deși aș fi meritat probabil să fiu împușcat (ori eu, ori ea!), fără ranchiună sau supărare. Îmi făcea o concesie. Nu sufeream concesiile. Mi se păreau un semn de slăbiciune, o umilință reciproc asumată, pe care n-o cerusem și de care nici una dintre părți nu reușea să mai scape. Mă simțeam obligat, șantajat să zâmbesc și să merg mai departe, duhnind a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
părți între care cererea sau oferta făcută de una dintre părți nu corespunde identic cu oferta sau cererea formulată de celelalte părți; b) Existența dorinței și interesului părților în obținerea unui acord pentru care sunt dispuse să-și facă reciproc, concesii; c) Lipsa unor reguli și proceduri prestabilite și obligatorii sau lipsa unei autorități aflate deasupra părților sunt nevoite să caute și să creeze, în comun, condițiile de realizare a acordului. Respectarea acestor condiții semnifică existența unei zone "cuprinsă între pragul
[Corola-publishinghouse/Science/1492_a_2790]
-
Stalin să aprobe propunerea lui 104 Valter Roman, Câteva însemnări despre Nicolae Titulescu, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, 68 București, Editura Politică,1982, p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să nu procedăm la concesii viitoare. În aceeași telelegramă tov. Litvinov anunță, conform cuvintelor lui Titulescu, că are intenția ca, în zilele următoare să-și prezinte demisia. Despre aceasta ne comunică nouă și tov. Ostrovski. Trebuie să se ia în considerație că Titulescu își va
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
ia în considerație că Titulescu își va părăsi funcția, că guvernul român s-a conturat definitiv ca guvern fascist și că în politica externă a României se produc fapte care atestă o apropiere de Germania. În 69 66 aceste condiții concesiile noastre, dacă am fi mers în întâmpinarea lor, s-ar fi dovedit absolut fără temei și fără rezultat. Iată de ce gândesc că trebuie să se confirme tovarășului Litvinov că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare față de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
aceste condiții concesiile noastre, dacă am fi mers în întâmpinarea lor, s-ar fi dovedit absolut fără temei și fără rezultat. Iată de ce gândesc că trebuie să se confirme tovarășului Litvinov că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare față de români și în problemele referitoare la pactul sovieto-român” 105. Iată cum gândea Stalin, Litvinov fiind doar un pion al acestuia. Îndeosebi după ocuparea zonei renane de către Germania hitleristă la 7 martie 1936, Stalin și-a dat seama că
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3072]
-
Stalin să aprobe propunerea lui 104 Valter Roman, Câteva însemnări despre Nicolae Titulescu, în Mari figuri ale diplomației românești. Nicolae Titulescu, (coord. Aurel Dumaă, 68 București, Editura Politică,1982, p. 93. 65 Litvinov de a nu face nici un fel de concesii românilor în ceea ce privește tratatul de asistență mutuală. Cauzele erau posibila demisie a lui Titulescu și aprecierea conform căreia guvernul României era un guvern fascist, apropiat de Germania hitleristă: „În telegrama primită azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
azi, tov. Litvinov face bilanțul convorbirilor desfășurate vreme de un an cu Titulescu în legătură cu pactul. El formulează cele două dezacorduri (Basarabia și legarea țărilor de Pactul franco-sovietică și opinează că în nici una din cele două probleme să nu procedăm la concesii viitoare. În aceeași telelegramă tov. Litvinov anunță, conform cuvintelor lui Titulescu, că are intenția ca, în zilele următoare să-și prezinte demisia. Despre aceasta ne comunică nouă și tov. Ostrovski. Trebuie să se ia în considerație că Titulescu își va
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]
-
ia în considerație că Titulescu își va părăsi funcția, că guvernul român s-a conturat definitiv ca guvern fascist și că în politica externă a României se produc fapte care atestă o apropiere de Germania. În 69 66 aceste condiții concesiile noastre, dacă am fi mers în întâmpinarea lor, s-ar fi dovedit absolut fără temei și fără rezultat. Iată de ce gândesc că trebuie să se confirme tovarășului Litvinov că noi nu vom merge la nici un fel de concesii viitoare față de
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]