20,823 matches
-
elevețian, deși era convins că vor exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
convins că vor exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se vor elibera de sub
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
exista greutăți legate de limitarea suveranității naționale. În lucrarea sa „Preliminarii ale războiului din Răsărit”, Gafencu a inclus păreri referitoare la organizarea Europei postbelice sub forma unor confederații, precum: Confederația de nord (Confederația Scandinavă); Confederația de Vest; Confederația de Centru; Confederația de Sud-Est (România, Bulgaria, Grecia, Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se vor elibera de sub comunism. Gafencu se
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
atribuit ascensiunea țării lor bunăvoinței Celui de Sus. Imnul de luptă al Republicii, compus de Julia Ward Howe după o vizită făcută într-o tabără militară la începutul Războiului Civil, identifica cu emoție cauza lui Dumnezeu cu războiul Uniunii împotriva Confederației. Datorită naturii umane, dorim să vedem lucrarea lui Dumnezeu în propriile noastre fapte și identificăm țelurile Sale cu țelurile noastre. Ca indivizi, putem să ne lăsăm adeseori în voia acestui impuls fără să facem rău celor din jur; dimpotrivă, am
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Carpații Orientali spre est începe Europa de Est, România este totuși situată la interferența acestor mari regiuni europene; de aici provin toate conflictele și turbulențele istorice trecute și actuale. În diverse perioade au existat și tentative și tentații de realizare a unei confederații Mitteleuropene în care să fie incluse Austria, Ungaria și România (Mare), dar, firesc, ele nu au avut sorți de reușită, deoarece ar fi fost contra naturii eurocentriste a tuturor regiunilor istorice ale continentului. România nu poate face parte decât dintr-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Urs Lesse au scris o lucrare despre istoria PSE46, aceste teme nu au fost abordate de cercetători. Pe de altă parte, va fi important să determinăm unde se situează studiul nostru față de varietatea concepțiilor existente. Ne gîndim mai ales la confederația de partide naționale, după expresia lui Daniel-Louis Seiler; la protopartidul despre care citim la Panayotis Soldatos; la federațiile de partide indicate de formula lui Pridham, ca și de ale lui Hix și Lord; la organizația extraparlamentară la nivel european, după
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de a construi un cadru de analiză integrat și actualizat care să permită o mai bună analiză a europartidelor. În literatura de specialitate, s-a recurs, pentru denumirea acestui actor partinic, la termeni foarte diferiți, precum prototipuri americane și canadiene, confederații, rețele de partide, federații europene de partide, federații transnaționale de partide, protopartide sau chiar partide în sensul convențional al termenului. Această fluctuație conceptuală stă mărturie pentru importanța dezbaterii asupra definirii acestui actor. Vom trece prin literatură pentru a evolua principalele
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
diplomatice internaționale". Sînt departe de a funcționa ca partide politice 77. În anii 1960, interesul cercetătorilor s-a estompat, dar a revenit puternic în deceniile următoare. În anii 1970 și 1980, s-au sugerat succesiv ipotezele federațiilor europene de partide, confederațiilor și protopartidelor. Contestînd noțiunea lui Ernst Haas, Geoffrey și Pippa Pridham au preferat conceptul de federații europene de partide. Mai întîi, "referitor la federațiile europene de partide, e deja clar că, în contrast cu partidele moderne din statele Unite, nu sînt concepute
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
În concluzie, aportul celor doi se plasează în examinarea europartidelor în lumina noțiunii de federații europene de partide și distingerii lor de fenomenul partinic european. La rîndul său, Daniel-Louis Seiler a adoptat o concepție mult mai nuanțată, sugerînd noțiunea de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel comunitar. Nu împărtășim această analiză (secțiunea a patra a capitolului de față). În contrast, Panayotis Soldatos nu le denumește confederații, ci
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de confederație 80. Europartidele sînt totuși aspru judecate, fiindcă, după Seiler, ar încerca să simuleze mimetic existența partidelor naționale la nivel comunitar. Nu împărtășim această analiză (secțiunea a patra a capitolului de față). În contrast, Panayotis Soldatos nu le denumește confederații, ci chiar protopartide. Pe de o parte, ele nu sînt "partide politice europene" deoarece profilul lor de partid este restrîns și eliptic. Pe de alta, Soldatos specifică o serie de șapte elemente care permit o mai bună definire a protopartidelor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
au mijloace financiare extrem de limitate; legăturile cu partidele naționale sînt insuficiente"81. Pe scurt, sînt descrise slăbiciunile structurale și funcționale ale europartidelor. În anii 1990 și la începutul anilor 2000, au fost propuse mai ales ipotezele partidelor în sens convențional, confederațiilor, rețelelor de partide și federațiilor europene de partide. Simon Hix sugerează perceperea FEP ca actori partinici naționali 82. Referitor la abordarea politicilor comparate, se disting două modele. Pe de o parte, abordarea instituțională dirijează atenția spre apariția și consolidarea funcțiilor
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Karl-Magnus Johansson contestă în egală măsură denumirea clasică de partide a ELDR, PPE sau PSE88. Chiar dacă aceste entități se numesc partide, reiese că nu sînt veritabile partide politice. Probabil în completarea definiției lui Seiler, cercetătorul suedez optează pentru noțiunea de confederații, negativ definită. Pe de o parte, identitățile partidelor membre luate în parte nu sînt subsumate unei entități comune. De cealaltă, intensitatea interacțiunii transnaționale variază între fazele de contact, de cooperare și de integrare 89. Or, niște "partide europene autentic integrate
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
evoluțiilor lor realizate sau potențiale. Tabelul celor patru faze succesive ale dezvoltării europartidelor Faza a IV-a Partid politic (Hix) Faza a III-a Federație de partide (Pridham, Lécureil, Ladrech) Faza a II-a Protopartide (Soldatos și Haas) Faza I Confederație de partide (Seiler și Johansson) Ținînd cont de problemele și avantajelor acestor concepții diferite, vom propune definiția care urmează. Departe de a constitui un partid în sensul convențional, europartidele sînt actori partinici extraparlamentari în plină evoluție (a), compuși, în principal
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
324. Formula a fost reținută de UPSCE și este valabilă și în prezent. În al optulea rînd, grupul de lucru Kok dorește și integrarea în federație a sindicatelor: trebuie "stabilită o coordonare permanentă între Biroul Uniunii și Secretariatul General al Confederației Europene a Sindicatelor", pentru a lucra asupra "politicii sociale europene" și a "obiectivelor-cheie pe termen mediu ale mișcării muncitorești europene"325. În al nouălea rînd, social-democrații europeni insistă pe necesitatea unui Secretariat mai puternic, ca să aplice propunerile grupului de lucru
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
raport. În această privință, el estima că UPSCE are și trebuie să dezvolte trei ansambluri de funcții. În primul rînd, trebuie să-și păstreze funcțiile de informare, schimb și coordonare între membrii săi, cu grupul politic socialist din Parlament, cu Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) și alte organizații social-democratice care reunesc tinerii, femeile, aleșii din partide socialiste, institutele de cercetare, asociațiile de consumatori, precum și alte organizații cu pondere în procesul politic european sau în societatea civilă 405. Constatăm că această măsură
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
pentru combaterea șomajului. Asta ne va permite și să identificăm coalițiile formate. 9.2.2.1. Susținătorii acțiunilor politice în favoarea locurilor de muncă Membrii care s-au exprimat în favoarea acțiunilor politice pentru locuri de muncă sînt în număr de trei. Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) a acordat o mare importanță discursului despre pactul european pentru locuri de muncă. Desigur, acest pact nu trebuia să se substituie liniilor directoare actuale. Era privit ca o completare 581. Mai întîi, CES a acordat un
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
mai amintea și eforturile comune din lumea muncii pentru realizarea stabilității. Mărturie stăteau numeroase acorduri salariale. Totuși se nota că angajatorii nu au răspuns la acest efort sporindu-și investițiile pentru a crea mai multe locuri de muncă. În afară de asta, confederația a subliniat lipsa resurselor financiare adecvate pentru combaterea șomajului. În completare, CES și-a expus punctul de vedere asupra problemelor instituționale. Pe de o parte, confederația insista pe necesitatea de a se coordona acțiunile BCE, ale partenerilor sociali, ale Consiliului
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
efort sporindu-și investițiile pentru a crea mai multe locuri de muncă. În afară de asta, confederația a subliniat lipsa resurselor financiare adecvate pentru combaterea șomajului. În completare, CES și-a expus punctul de vedere asupra problemelor instituționale. Pe de o parte, confederația insista pe necesitatea de a se coordona acțiunile BCE, ale partenerilor sociali, ale Consiliului de Miniștri și ale Comitetului Economic și Financiar. Pe de altă parte, a propus o coordonare economică "autentică" a "marilor orientări în politicile economice". În fine
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
reprezentării în UE. În plus, vom prezenta prelungirile analizei în raport cu chestiunea transformării Europei patriilor în Europa partidelor. În fine, vom concepe diferite scenarii. 10.1. PSE stricto sensu 10.1.1. Natura specifică a PSE Este PSE o grupare? O confederație de partide naționale? O organizație extraparlamentară la nivel european? O instituție slab integrativă? 10.1.1.1. O grupare? PSE a fost calificat, în literatura de specialitate, drept o grupare 669. Gruparea social-democrată dispune de statute și obiective (ideologia, încercarea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
un indiciu că social-democrații sînt capabili să lucreze împreună pentru a se pune de acord asupra unui program formal. Reiese că europartidul social-democrat nu mai este acea grupare analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale? În 1984, Daniel-Louis Seiler afirma că UPSCE este o confederație de partide naționale: "Pentru a nu stîrni susceptibilitățile naționale, disidențele social-democrate britanice, daneză și luxemburgheză rămîn în afara Uniunii, iar PASOK, deși prezent la al XI-lea Congres
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de acord asupra unui program formal. Reiese că europartidul social-democrat nu mai este acea grupare analizată în 1979 de Claeys și Loeb-Mayer. 10.1.1.2. O confederație de partide naționale? În 1984, Daniel-Louis Seiler afirma că UPSCE este o confederație de partide naționale: "Pentru a nu stîrni susceptibilitățile naționale, disidențele social-democrate britanice, daneză și luxemburgheză rămîn în afara Uniunii, iar PASOK, deși prezent la al XI-lea Congres, nu beneficiază de statutul de aliat în grupul socialist"670. Timpul va contrazice
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
că partidele membre originare din aceeași țară nu fac obligatoriu campanie sub același stindard transnațional. Pe scurt, primul argument al lui Seiler și-a pierdut forța în cursul timpului, celălalt este încă important, dar mai slab. În plus, conceptul de confederație de partide naționale nu este precizat de Daniel-Louis Seiler. Analiza sa rezultă din examinarea alegerilor din 1979. UPSCE a dat imaginea unui partid european foarte divizat și incapabil să ofere un manifest alegătorilor europeni. Dar și-a revenit la alegerile
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
politicilor, fenomene destul de neașteptate acționează și organizează dezbaterea între diferiții membri (partea a II-a). În paralel cu logica confederală, vedem pronunțată și o logică federativă într-un cadru conceput pentru cooperare. Reiese că UPSCE și apoi PSE nu sînt confederații de partide naționale. 10.1.1.3. O organizație extraparlamentară la nivel european? PSE a mai fost definit și ca organizație extraparlamentară la nivel european. Pentru Simon Hix, asta înseamnă că PSE își reunește membrii ca să decidă politici comune în privința
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
de muncă la nivel european, soldate, în cel mai bun caz, cu promovarea politicilor active. 10.2. Partidele europene 10.2.1. Natura europartidelor Puteau oare raporturile între PSCE să se reducă la simple "relații diplomatice internaționale"? Este PSE o confederație de partide, după definiția lui Johansson? Corespunde unui europartid? Sau unei federații europene de partide? Sau chiar unui partid în sens convențional? 10.2.1.1. Simple relații diplomatice internaționale? Pentru Ernst Haas, activitățile extraparlamentare ale partidelor europene nu sînt
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Activitățile europartidului social-democrat în faza de contact nu erau simple relații diplomatice internaționale. Sigur că nu erau în măsură să influențeze procesul politic european, dar PSCE începeau deja să se europenizeze și să se familiarizeze. 10.2.1.2. O confederație de partide? În contrast cu această analiză a activității partidelor europene, alți cercetători au propus noțiunea de confederație de partide. Printre aceștia, Karl-Magnus Johansson afirmă că, pe de o parte, actorii partinici naționali nu sînt subsumați într-o entitate comună 689. Pe
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]