6,847 matches
-
Sus a Moldovei, biblioteca va fi fost o construcție timpurie, funcționând în cadrul celei mai vechi Episcopii de aici (secolul al XV-lea). Biblioteca de manuscrise și cărți religioase a Episcopiei are un rol îndoit pentru că tot aici funcționează o școală confesională, înzestrată și declarată „școală domnească” de către Grigore Ghica, la 25 decembrie 1747. Ernst Rudolf Neubauer, personalitate a culturii din Bucovina, noua sa patrie după evenimentele anului 1848, „un pedagog excelent”, profesor al lui Mihai Eminescu la Cernăuți, donează în 1876
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
prezentat în rezumat câteva procese judecate de Tribunalul Militar București, inclusiv pe cel din lotul „Todea-Tătaru-Rotaru” pe pagina Web în articolul „Dialog teologic” cu informații mai complete. S-au mai făcut unele reabilitări sporadice inițiate de unele organizații în general confesionale, așa cum a procedat Asociația Juriștilor Greco-Catolici din Dej, care a cerut procurorului general să facă demersurile necesare achitării celor 13 inculpați condamnați în procesul de „spionaj în favoarea Vaticanului”, din care redau în sinteză: CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE A ROMÂNIEI În
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
încercarea de a disloca regimul politic întemeiat pe Unio trium nationum care excludea pe români din viața politică a principatului. Așa cum s-a văzut, la originea măsurilor dictate în 1366 de regele Ludovic I de Anjou s-a aflat discriminarea confesională. Ea s-a menținut în secolele XV - XVI. Transilvania, considerată, după instituirea la începutul celei de-a doua părți a secolului XVI-lea, a regimului celor patru religii (de fapt confesiuni) concepte (catolică, luterană, calvină și unitariană) drept un model
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
considerată, după instituirea la începutul celei de-a doua părți a secolului XVI-lea, a regimului celor patru religii (de fapt confesiuni) concepte (catolică, luterană, calvină și unitariană) drept un model de toleranță, nu a cunoscut însă și o egalitate confesională, întrucât ortodoxia, confesiunea majorității populației, nu a fost recunoscută ca având statut legal „receptă“, ci i-a fos doar îngăduită practicarea. Mihai Viteazul a încercat să obțină statutul de „religie receptă“ și pentru ortodoxie. Prin tratatul din 1595 cu principele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
primul pas spre recunoașterea oficială a confesiunii ortodoxe. Odată atins acest obiectiv, românii ortodocși ar fi căpătat un statut egal cu cel al credincioșilor celor patru religii recepte. Pentru a relua formula lui Șerban Papacostea, românii care fuseseră scoși pe cale confesională din viața politică a Transilvaniei ar fi fost reintroduși, pe aceeași cale confesională, de unde fuseseră excluși. Mihai însă, nu va mai avea răgazul pentru înfăptuirea acestei politici. Împoptriva domnului muntean se ridica un formidabil val de ostilitate: Polonia nu putea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ortodocși ar fi căpătat un statut egal cu cel al credincioșilor celor patru religii recepte. Pentru a relua formula lui Șerban Papacostea, românii care fuseseră scoși pe cale confesională din viața politică a Transilvaniei ar fi fost reintroduși, pe aceeași cale confesională, de unde fuseseră excluși. Mihai însă, nu va mai avea răgazul pentru înfăptuirea acestei politici. Împoptriva domnului muntean se ridica un formidabil val de ostilitate: Polonia nu putea accepta pierderea Moldovei, iar Movileștii, conducătorii grupării polonofile a boierimii moldovene, râvneau nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
populației față de unire, Curtea imperială a dat, la 19 martie 1701, o nouă diplomă (A Doua Diplomă Leopoldină). Ea confirma clerului unit aceleași privilegii ca și clericilor catolici; statua prezența unui teolog catolic pe lângă episcopul unit, în calitate de consilier în probleme confesionale (în realitate, un «tutore») și adăuga o prevedere de mare însemnătate și atractivitate: mirenii care aderau la unire, indiferent de condiția lor socială - ceea ce pentru românii transilvăneni însemna marea masă a țărănimii -, urmau să beneficieze de toate drepturile civice, ieșind
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
plaiurilor», mitropolitul Țării Românești avea sub jurisdicția sa pe credincioșii ortodocși din Transilvania, cărora le trimitea cărți de cult, tipărite în Țara Românească. După adeziunea lui Atanasie, autoritățile imperiale, pentru a consolida Unirea, au urmărit limitarea până la anulare a legăturilor confesionale dintre ortodocșii aflați de o parte și de alta a Carpaților. Peste orice fel de piedici ridicate de oficialități, în cursul tulburărilor socioconfesionale din Transilvania secolului al XVIII-lea, românii transilvăneni au privit spre Biserica de peste Carpați ca păstrătoare a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fondul ardelean al studiilor (Studien fond). Cu supravergherea școlilor s-a numit un inspector școlar și au fost angajați 25 de dascăli cu o simbrie fixă de 50 de florini anual. Școlile, deși se numeau «naționale», ele erau de fapt confesionale, lucru dovedit de însăși instituirea directorilor în centrele episcopești, Dimitrie Eustalievici la Sibiu pentru școlile de rit greco-oriental și Gheorghe Șincai la Blaj pentru cele de rit greco-catolic. În anul 1784 împăratul Iosif al IIlea cu decretul 3702, înființează școli
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de 100 mp. Parohia, la îndemnul episcopiei a clădit o școală de lemn, iar la anul 1873 a edificat în locul acesteia o alta, de data aceasta din zid, cu două sale de învățământ și o pivniță. Școala avea, bineînțeles caracter confesional ortodox, tutelată de consistoriul din Sibiu și susținută material aproape integral de parohia greco-ortodoxă din localitate. În 1890, săteanul Comșa Budac oferi bisericii pentru școală un colț de grădină, în suprafață de 120 mp. care s-a folosit o vreme
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de o copie din anul 1898 de pe diploma de învățător a acestui fiu al satului, iată-l: No. prot 3728 Scol. Seria 23 Testemoniu de cualificațiune (Diploma de invețiatoriu) Consistoriul archidiacesei greco-orientali române din Transilvania ca autoritatea supremă a scolelor confesionali din acesta archidiacesa, face cunoscut tuturor carora se cuvine: că după ce Ioan Budac născut la anul 1861 luna Septembre dioa 4 178 Traian Cânduleț • Ilie Costache în comuna Oprea Cârțișora(Oprea Kertzisora) tractul presbiterial al Avrigului, Comitatul Făgărașului s-a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
trece la școala ungurească din Streza pe copiii care nu aveau loc la școala românească din Oprea. În urma legii apponiene din 1907, parohia a convenit cu inspectorul ungur ca copiii din clasele a-ntâia până la a treia să facă școala confesională din Oprea, în românește, iar restul de clase să le urmeze la școala de stat ungurească din Streza. În urma acestei convenții statul maghiar a întregit salariul învățătorului din Oprea, dar pregătirea elevilor se transformă într-un dezastru, pentru că aceștia nu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la 15 la sută dintre bărbați și 20 la sută dintre femei, ceea ce ne face să apreciem ca pozitivă pentru acea vreme, preocuparea localnicilor pentru propria lor instrucție intelectuală. În Streza Cârțișoara a funcționat ca și la Oprea o școală confesională ortodoxă întemeiată și susținută până la 1905 de parohie când s-a înființat școala de stat ungurească. Iar la 1912 a luat ființă grădinița de copii. Până în anul 1878, dascăli au fost cantorii bisericii și diferiți fruntași ai obștei fără veleități
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tuturor în aceeași măsură. De aceea, deși oamenii satului nu mai erau supușii grofului încă din 1849, nu reușesc să închege un sediu al administrației mai ca lumea decât în 1873, ocupând pentru aceasta, oarecum forțat, una din sălile școlii confesionale ce tocmai se construise, pentru care va plăti chirie parohiei. După destul de multă vreme, abia în 1936, urmare unor alte reorganizări, primăria își mută sediul tot în mod provizoriu, în casa săteanului Ion Tr. Budac, plătindu-i acestuia chire. Prin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și Betica. Portugalia devine provincie sub conducerea lui Simon Rodrigues. 1555 Pontificatul lui Paul al IV-lea (încheiat în 1559), cu o atitudine ostilă Spaniei într-un moment când Europa trăia sub specia suveranității politice și spirituale spaniole. 1555 Pacea confesională de la Augsburg. 1556 Ignațiu moare la Roma, la 31 iulie. 1556 Carol al V-lea abdică. 1556-1598 În Spania, domnia regelui Filip al II-lea, sub care ia amploare lupta împotriva Reformei și hegemonia Spaniei în Europa. 1556-1559 Război franco-spaniol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
1928. La Huși au mai funcționat școală catihetica (1846-1856; 1857-1859) și seminarul teologic ortodox (1852-1893; 1919-1932; 1996-si astazi 2013), dar și o școală de cântăreți bisericești între 1893 și 1948. Episcopul catolic Rafael Arduini (1838 1863) deschide o școală confesionala la Huși în anul 1843, atestata în 1848 (cu încetarea activității la 13 aprilie 1849), și 18 ianuarie 1852, funcționând după reforma învățământului din 1864. Alături de ortodocși și catolici în orașul Huși a trait o importanță comunitate evreiască care s-
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
populare și tradiții folclorice referitoare la evreii din România (<endnote id="109, p. 182)"/>. Și membrii Școlii sociologice de la București, condusă de Dimitrie Gusti, și-au propus În 1936 să facă „un studiu al comunităților religioase” din satele românești. Comunitățile confesionale nominalizate erau „ortodocși, catolici, protestanți, sectanți, evrei etc.”. În căutările mele prin arhive, nu am găsit vreun astfel de studiu referitor la imaginea evreului (străinului, necreștinului) În cultura populară românească. Chiar dacă răspunsurile informato rilor populari nu au fost Înregistrate (sau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ceea ce exprimă. Cu atât mai importante sunt, În schimb, informațiile pe care le oferă ele despre zămislitorii imaginilor” <endnote id="(299, p. 29)"/>. De fapt, În cadrul imagologiei, acesta este un mod uzual de definire a coordonatelor identitare. Când o colectivitate (confesională, etnică sau de altă natură) Încearcă să definească identitatea unei colectivități diferite, ea se raportează inevitabil la coordonatele propriei sale identități, punând În evidență asemănările și, mai ales, deosebirile. Reciproca este la fel de adevărată : avem nevoie de „ei” pentru a ne
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Polonia și SUA). O cercetare comparativă este motivată și de faptul că, de-a lungul secolelor, comunitatea evreiască din România a fost localizată Într-o zonă multiculturală, la confluența unor importante și bine constituite spații socio-politice, etno-lingvis- tice și cultural- confesionale : la Întâlnirea dintre creștinismul catolic, cel protestant și cel ortodox ; la confluența dintre lumea evreilor așkenazi și cea a evreilor sefarzi ; la granița dintre Europa Centrală, Europa Orientală și cea de sud-est ; la intersecția dintre Imperiul Habsburgic, Imperiul Țarist și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
C.A. Rosetti, Hasdeu, Kogălniceanu, Lahovari ș.a. Nimeni nu părea să-și mai aducă aminte că - doar cu un an și jumătate Înainte, În iunie 1866 - se votase prima Constituție a României, care legifera o crasă discriminare politică pe criterii confesionale. Articolul 7 prevedea că „numai străinii de rit creștin pot dobândi calitatea de român”. A fost o decizie anacronică - față de legislațiile și menta- litățile din vestul și centrul Europei - care a blocat emanciparea politică a evreilor din România (chiar cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1878-1879, când, la Congresul de la Berlin, Marile Puteri făceau presiuni asupra autorităților române pentru emanciparea evreilor. Adept al discri- minării evreilor din rațiuni economice, publicistul Eminescu nu era de acord ca aceștia să fie persecutați pe motive rasiale sau confesionale : „Intoleranța religioasă - scria el În Timpul, În martie 1879 - n-a existat niciodată În România. Acest considerant e de prisos, pentru că-l știu nu numai copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cosmic”. În aceste condiții culturale și cultuale, populația din spațiul românesc nu s-a situat, de regulă, pe poziții doctrinare foarte rigide, exclusiviste și, prin urmare, intolerante față de doctrinele altor religii (mozaism, islamism) sau față de diversele erezii creștine. Acceptarea diferenței confesionale s-a materializat În câteva zicale populare, care indică un anume tip de mentalitate tolerantă : „câte bordeie, atâtea obiceie”, fiecare om fiind lăsat „În legea lui”, dacă nu chiar „În plata Domnului”. În acest sens, este simptomatic faptul că În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la Iași trăiesc mulți schismatici, păgâni și eretici : „mare mulțime de turci, armeni, evrei, tătari, greci [= greco-orto- docși] ; seamănă cu un oraș din Pentapolis” <endnote id="(vezi nota 630)"/>. Percepând situația ca pe o babilonie etnică, lingvistică și, mai ales, confesională, călugărul minorit conchidea că „felul de trai [al ieșenilor] e fără frâu, lege și datină” <endnote id="(5, p. 120)"/>. 3. Evreul tabu Printre dificultățile de documentare cu care m-am confruntat În scrierea acestui studiu comparativ de imagologie etnică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
minorități etnice (sau confesionale) purtarea unui semn distinctiv, a fost primul simptom că majoritatea Îi pregătește acesteia aplicarea uneia dintre măsurile radi cale : convertirea forțată, expulzarea sau masacrarea. Stigmatele Evului Mediu Nu naziștii secolului XX au inventat stigmatul etnic (sau confesional). Cea mai veche atestare documentară de acest gen coboară până În secolul al VII-lea, când califul Omar a decretat ca toți evreii și creștinii (dhimmi, credincioși neislamici) să poarte un semn distinctiv (ghiyar), de culori diferite (evreii o centură galbenă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Împărtășeau confesiuni diferite. Aceștia trebuiau să arate diferit, să fie Însemnați. Altfel, de unde să știe pe cine să convertească, pe cine să expulzeze, pe cine să ucidă ? ! În secolul al XII-lea sunt atestate primele forme de stigmatizare etnică sau confesională În Europa de Vest. Dar abia papa Inocențiu al III-lea (inițiator de cruciade) și Conciliul al IV-lea de la Lateran (Roma, 1215) au „instituționalizat” acest tip de stigmatizare. În diverse forme, acesta va supraviețui În Europa Occidentală până la Revoluția Franceză. Preluând
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]