3,116 matches
-
nici în partea privitoare la puterea judecătorească (Titlul III, cap. VI). Din așezarea în structura Constituției rezultă o primă constatare, și anume că această autoritate publică nu se integrează în niciuna dintre aceste puteri clasice. Atribuțiile Curții, astfel cum sunt configurate prin art. 146 din Constituție, sunt și ele în măsură să motiveze ideea că privesc atât cele două puteri clasice, cât și cetățenii. Aceste atribuții se înscriu în zona echilibrului și controlului reciproc<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
nici în partea privitoare la puterea judecătorească (Titlul III, cap. VI). Din așezarea în structura Constituției rezultă o primă constatare, și anume că această autoritate publică nu se integrează în niciuna dintre aceste puteri clasice. Atribuțiile Curții, astfel cum sunt configurate prin art. 146 din Constituție, sunt și ele în măsură să motiveze ideea că privesc atât cele două puteri clasice, cât și cetățenii. Aceste atribuții se înscriu în zona echilibrului și controlului reciproc<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
și ultimă accepțiune a evaluării trebuie însoțită de o creștere a practicilor de reglare, dar și de o modificare fundamentală a mentalității. Așa cum vom vedea la un moment dat, aceste paradigme sunt corelative și cu funcțiile evaluării, care se vor configura plural și diferențiat pornind de la circumstanțe, actori implicați, supranorme sociocomunitare. 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluăriitc "1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării" Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoștințelor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
interesează ce știe să facă, cum aplică știința, ce comportamente noi a învățat. Competența întruchipează dezirabilitatea și posibilitatea, conduita ce se așteaptă de la cei formați. Chiar dacă aceasta are mai mult un caracter teoretic, ea „forțează” ca aspectul practic să fie configurat conform „zării” proclamate de „înălțimea” valorii anunțate de competență. Are funcționalitatea unui model comportamental, care exprimă nu ceea ce este, ci ceea ce se speră a fi. Performanța, în schimb, este competența interiorizată, concretizată, întruchipată în acte expresive. Întotdeauna, competența se situează
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
unor rezultate), știut fiind faptul că pot fi determinate etnoși sociocultural. Trebuie ținut cont și de eventualele efecte perturbatoare în momentul aplicării lor unei populații nefamiliarizate, sensibile sau stresate de supunerea ei la niște probe atipice. Testul este un construct configurat în raport cu obiectul ce trebuie măsurat. Este un produs al unei activități de cercetare, dar în strânsă corelație cu o realitate factuală determinată. El poate fi utilizat în mai toate circumstanțele evaluării școlare (evaluarea inițială, pe parcurs, finală) atribuindu-se aceleași
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
la marile dileme ale științei economice nu poate fi dat determinist (conform căruia orice efect are o cauză primă evidentă), și nici riguros calculabil (pentru că nu operează cu aspecte eminamente cantitative și măsurabile), ci mai ales cu aspecte emoționale, ce configurează sensul comportamentelor umane în alt fel decât cel al obiectelor fizice. Economia, când își va înfrânge marile dileme, va scăpa de tiparul iluminist aplicat înțelegerii științei, care are ca obiect doar descifrarea și/sau cucerirea Naturii. Singura legătură cu haloul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
consistența vechii teorii și că ar putea să submineze destinul celei noi. Natura umană a fost victima unui reducționism iluminist dus la extrem, tangent cu absurdul, din considerente de secularizare a dependenței, fără ca măcar (și acest aspect este esențial) să configureze modelul explicativ într-o expresie antroprocentică. Reinserția naturii umane în ecuația pieței, înainte de toate ca acceptare a ei ca variabilă ce explică cea mai mare parte a efectelor (deși am putea să descoperim că le explică în întregime) este un
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
lui valoric. Într-un fel practicabil în limbajul informatic, remodelarea se traduce și prin reîncărcare, refondare a ipotezei. Arsenalul consolidat al metodei comparației, asociat cu instrumentarul analizei comparate, ne ajută să sporim forța de penetrare a realității economiei integrative europene, configurată pe conceptul, neortodox considerat de practicanții credinței în dogme, al pieței coordonate. Schimbarea de conținut Deși continuă să rămână în zona de întuneric a ignoranței specifice multor teoreticieni hipnotizați de infailibilitatea ipotezei fondatoare a pieței smithiene, economia coordonată este chiar
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
așa. Or, acest tip de concepte sunt înainte de toate și în esență de o calitate specială, sunt reflexive, se autoîmplinesc prin încercare și eroare (Popper, 1981), se împlinesc în contexte. Reflexivitatea conceptelor economice creează conținuturi în mod direct contextelor, le configurează în repere situaționale de natura certitudinilor subiective. În timp ce științele experimentale explică natura, Economia, ca și alte științe nonexperimentale, explică mediul social, substanțierea sa intersubiectivă ce cristalizează în contexte. Explicit spus, Economia nu explică fapte, în mod direct, iar în măsura în care explică
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
proceduri complexe de interrelaționare a perspectivei teoretice cu perspectiva practică, un fel de complex funcțional al experienței duale autoalimentate pe filiera teoretică și practică, ca idee și ca acțiune în egală măsură legitimate de bunul-simț. Consistența psihică a naturii umane configurează, într-o formulă sui-generis a interferențelor dintre spirit și materie, mediul social, ca expresie a contextului economic, ca situație de natură economică. Formulele de interferență dintre idee și lucrul bine făcut au expresii dintre cele mai subtile, între altele se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să se asigure permanent ea însăși de bun simț pentru a conceptualiza după sugestia lucrului bine făcut. Faptul că explică mai convingător sau mai puțin convingător ceea ce se întâmplă (ca o magie pe canalul bunului-simț când determinanții subiectivi ajung să configureze situația obiectivă, inclusiv ca instanțiere a ceva cu intenție din ceva fără intenție) este o provocare mai degrabă ce invită la autodepășire a limitelor decât care consemnează starea apocaliptică a neștiințificității Economiei. Economia nu face nici mai mult nici mai
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
să fie o atitudine derivată din neîncrederea în capacitatea Științei Economice, așa cum ni se sugerează în legătură cu funcția ei predictivă. Dar incertitudinea nu are cum să fie nici argument irefutabil, nici scuză serioasă, ci ea este o cale pe care Economia configurează situațiile specifice (contextele) în acord cu ce-și propune să facă din perspectiva bunului-simț reglator al naturii umane. Și asta este cu atât mai evident cu cât înțeleg și fizicienii că Economia nu studiază comportamente specifice situațiilor omogene, contextelor naturale
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Economie, care ajung până la individ și situație. Orice ingerință în acest specific tulbură cunoașterea specificului Economiei. Intervenționismul recomandat de fizicieni schimbă Forma și tulbură pentru o perioadă starea conținuturilor, dar nu poate să blocheze tendința naturală a diversității comportamentale care configurează spontan contextele. Efectele schimbării comportamentale au relevanța schimbării contextelor sociale, dar după regula numerelor mari. Partea nesigură aici este când se produce această aglomerare de comportamente cu același sens. De aceea, Economia nu ne prezice realitatea, ci ne prescrie tipurile
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
dar după regula numerelor mari. Partea nesigură aici este când se produce această aglomerare de comportamente cu același sens. De aceea, Economia nu ne prezice realitatea, ci ne prescrie tipurile de comportamente posibile (și nu pe toate) pentru a se configura un context oarecare (de natură cantitativă, de regulă). Economia ar pierde ceea ce ar fi de așteptat să se întâmple dacă s-ar proceda în felul recomandat (prescris) de fizică. Deci, Economia nu poate să se asigure de efectele întâmplătoare, de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aceeași măsură. Cumva concluziv, sistemul economic nefiind substanțial de natură fizică, nu este nici principial de natură disipativă (Prigogine, Stengers, 1984), având o comportare nonentropică pentru că are una antropică, prin care stările sistemului rămân deschise ca posibilitate tendențială până când își configurează un sens, o direcție, prin mecanismele discernământului specific alegerilor subiective negociate în contexte intersubiective, de finalitate consensuală. Sunt, cu alte cuvinte, sisteme transformațional-convective, cu sens coeziv și nu disjunctiv, în care ordinea funcționează și pe verticală și pe orizontală și
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
poate fi considerată haos, dar nici ordine mecanică. Starea de histerezis constituie o barieră în calea decelării în sens liniar a tendințelor din sistemul economic. Și asta, ca și când n-ar fi de ajuns, este complicată de dilematica intențiilor subiective care configurează în mod diferit pentru fiecare subiect algoritmul alegerii căii de atac a consecințelor (care, la rândul lor, generează un proces, cu fundamente psihice și logice, care pune problema preferințelor și așteptărilor alături de problema certitudinii în legătură cu metoda adevărului, prin care se
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de semnificații este el însuși o eroare de această natură. Asta ne confuzionează și în privința poziționării față de timp, în sensul că procedăm la înțelegerea peridiocității (a ciclurilor) ca expresie confirmată de sursele primare ale cunoașterii, prin ajutorul simțurilor, care ne configurează semnificația așteptării în timp limitat, sub forma reacției concrete la stimulul exterior procesat de simțuri. Adică, folosind limbajul comun, noi, ca oameni, ne așteptăm ca ciclul producției sau reproducției să se întâmple cât mai repede, chiar instantaneu, în felul acesta
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a ajuns prin iluminiști să explodeze în varii direcții și substanțializări. Ceea ce distinge cunoașterea iluministă este dualitatea conceptuală în scopul raționalizării, ca formulă rafinată a preferinței pentru materie ca principiu care consolidează cunoașterea. Iluminismul concepe un câmp extins al dualismului configurat pe trepte ale înțelegerii ca expresie a opțiunii metodologice. Dispersia dualităților, care este provocată de Iluminism dincolo de contrapunerea inițială materie-spirit, trădează preferința pentru parte față de întreg, bunăoară, pentru corpuscul sau undă, unicitate sau ciclicitate, dat sau proces, element sau organ
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
transă (de magicieni), dicteu (de inițiați), toate fiind însă aproximări ale inversiunii, trăiri subiective ale conexiunii la universul mental, la mișcarea subtilă a minții. Inversiunea despre care vorbim vizează transformările în context intersubiectiv, de schimbare radicală a poziției reflexive, care configurează prin alte referențiale cognitive universul conceptual. Inversiunea pe care am numit-o abstractă se referă la prima mare străpungere înspre autoreflexivitate, o întoarcere a conceptului spre sine însuși, spre interior, echivalentă cu învestirea conceptului cu conștiință de sine, cu evadarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și la necunoscut ca limitare a ignoranței. Magistrala complexității este interesată de forme (fenomene) ca măsură temporală a procesului și ca expresie a localizării în contexte deschise, structurate de discernământ și stabilizate prin convenția asupra procedurilor. Adică a ceea ce se configurează prin fluxurile înspre și dinspre paradigma sistemului, în primul rând ca proces de învățare, un fel de legătură inversă negativă (în sens cibernetic) care asigură relevanța reglementării naturale și face posibilă stabilitatea contextului în scop de reproducere a condițiilor propice
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
este eminamente nedesăvârșită și prin faptul că implică tetraedre conceptuale, proba și ca expresie a determinărilor lumii conștiente în reperele cvadridimensionale ale continuumului spațio-temporal. Se știe (fără să fac apel la o simbolistică prea contestată de pozitivismul scientist care încă configurează comunitatea teoreticienilor) că formele perfecte (ce sugerează substanțierea perfecțiunii) sunt în natură cristalele, care nu cunosc forme tetraedrice. Sugestia cuplării căilor de cogniție transcendentală și contextuală specifice magistralei complexității ar ajunge la completitudine doar dacă ar face posibilă o cristalizare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu doar întoarcere propriu-zisă, ci inversiune de sensuri, semnificații, procese și finalități în raport cu economia platonică ce se fructifică în economia antropică, sugerând totuși o cale (care conține un salt radical) pe care o numesc drept calea situațională. Calea situațională se configurează, deci, în repere naturale de sorginte contextuală, făcându se saltul de la forma dependențelor ierarhice (lumea și structura ei erau date prin voința divină) la forma dependențelor orizontale, în care autonomia este reală, responsabilitatea este liber asumată, iar finalitatea se atinge
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
menționa decât raporturile intervenite în consistența principiilor și natura operatorilor. Disjungerile, când intervin, sunt în același timp de sens și de nivel. Prima fractură a algoritmilor înțelegerii înseamnă schimbarea radicală a referențialelor, când consistența devine paraconsistență, în timp ce operatorii abstracți se configurează situațional, creează contexte. Această mișcare subtilă, din clasa inversiunilor în căile cognitive, ține în egală măsură de experiența teoretică și de experiența practică, își lărgește orizontul de semnificații cu aliniamentele metateoriei și relaționează în formulă procesuală interactivă cu crearea contextelor
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de rețete particularizate, contextualizate, ce descriu situații concrete de natură personală nerepetitivă, adică rezolvă starea unui bolnav, tratează un bolnav, și nu boala ca problemă generală, ca formă abstractă de dezechilibru în sistemul vieții. Economia nu va spera niciodată să configureze cristale ale cunoașterii. În fond, în reperele sale conceptuale, Economia nu configurează la modul vizibil, ca precipitare, iterațiile mulțimilor mandelbrotiene, reprezentări grafice ale stărilor economiei, în aliniamente factologice, cuvenindu-i-se (și convenindu-i-se) apelul la linii și suprafețe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
adică rezolvă starea unui bolnav, tratează un bolnav, și nu boala ca problemă generală, ca formă abstractă de dezechilibru în sistemul vieții. Economia nu va spera niciodată să configureze cristale ale cunoașterii. În fond, în reperele sale conceptuale, Economia nu configurează la modul vizibil, ca precipitare, iterațiile mulțimilor mandelbrotiene, reprezentări grafice ale stărilor economiei, în aliniamente factologice, cuvenindu-i-se (și convenindu-i-se) apelul la linii și suprafețe a căror arhitectură mai degrabă se dezvoltă cel mult bidimensional. Desigur, nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]