3,668 matches
-
relativ lungi, să-și întrerupă interlocutorii, să inițieze conversații și teme, să aibă mimică bogată, mișcări ample, să fie asertivi, să folosească un limbaj expresiv, să recurgă la variații de înălțime și intonație, să gesticuleze etc. Indivizii cu un stil conflictual, ostil tind să fie hiperargumentativi și hiperasertivi, să proiecteze în discurs emoții negative, să recurgă la tehnici de disociere de interlocutor și la agresivitate verbală, să blocheze comunicarea prin diverse strategii de evitare a subiectului sau de evitare a interlocutorului
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
întreruperi și autoîntreruperi etc.), alături de mărci nonverbale complementare textului (tăcerea, poziții corporale, colorarea feței, privirea etc.). Felul în care sunt marcate emoțiile în plan textual diferă, de asemenea, de la o cultură la alta. 2.6.7. Consens vs Conflict Relațiile conflictuale sau consensuale dintre interlocutori afectează progresia tematică și structura interacțiunii verbale. Conflictul intervine atunci când două sau mai multe părți implicate într-o relație de comunicare percep o incompatibilitate de scopuri. Schematic vorbind, există două tipuri de culturi: culturi consensuale, care
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
relație de comunicare percep o incompatibilitate de scopuri. Schematic vorbind, există două tipuri de culturi: culturi consensuale, care promovează armonia socială, buna înțelegere între indivizi și tind să evite, să atenueze, să mușamalizeze conflictul (de exemplu, cultura japoneză), și culturi conflictuale, unde membrii societății tind să se angajeze deschis în conflicte, să rezolve prin conflict divergențele apărute (de pildă, Israel); în unele culturi vorbitorii tind să-și rezolve conflictele prin negocieri directe (ca în cultura americană, germană, de exemplu) sau prin intermediul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
-și dezvolta ideile se întrerupe imediat ce un alt vorbitor își anunță intenția de a lua cuvântul, în timp ce Elvid are contribuții mai scurte, mai puțin importante în plan informațional, care se suprapun puțin peste interlocutor; Paloma tinde să fie argumentativă și conflictuală, în timp ce Elvid pare mai degrabă să accentueze consensul de grup. Comparația dintre cele două dialoguri pune în evidență, pe de o parte, elemente constante de comportament verbal ale unor indivizi proveniți din anumite zone culturale, iar pe de altă parte
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
culturile pedeapsa celestă. Acest fenomen exprimă în limbajul curent mânia, furia și enervarea: «trăsnetele lui...Ă, «o atmosferă furtunoasăă, «fulgere de mânieă. În vis, marchează dezordinea, haosul, prăbușirea posibilă a anumitor situații (divorț, pierderea serviciului). Dezvăluie și ambianțele electrice și conflictuale (plutește furtuna în aer). Mai precis: - fulgerul este semnul ce anunță pericolul, alerta ce trebuie luată în considerație, conștientizarea necesară (se spune o «sclipireă de geniu sau «a se iluminaă); exprimă adesea spontaneitatea înțelegerii sau a cunoașterii care se produce
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
făcut pe la spate este perceput ca o trădare («a lucra pe cineva pe la spateă, «a pune cuiva ceva în spateă. Astfel, visul este adesea revelator pentru sentimentele de persecuție și de lipsă de încredere în cei din jur. Evocă situațiile conflictuale și opozițiile («a întoarce spatele cuivaă, «a-și ridica pe cineva în capă În plus, la fel ca și cotul sau umerii, spatele este locul unde se adună tensiunile («am destule de cărat în spateă). El poartă povara responsabilităților și
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
materială și spirituală. Kaki Kakiul reia și combină semnificațiile verdelui și brunului (vezi aceste cuvinte). În inconștient, este legat de armată și de război. Poate exprima în vis ideea unei lupte ce trebuie purtată sau poate fi semnul unei situații conflictuale. Negru Negrul își extrage toată puterea din profunzimea și din caracterul său insondabile. Acest principiul este exprimat ori tunelul al cărui capăt nu se vede sau prin puțul a cărui adâncime nu poate fi măsurată. Aflat în măruntaiele pământului (cărbune
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
cu modalitățile ameliorative. În cele ce urmeaza sunt explicitate modelele explicativ interpretative ale conflictului prin realizarea unor diferențe între modelele procesuale(care încearcă să surprindă dinamică episoadelor conflictualeă și modelele structurale care se centrează pe surprinderea factorilor care influențează comportamentul conflictual.Sunt aduse în discuție de asemenea și modele procesual-structurale. Întrucât nu se poate vorbi de conflict fără a se trata și modalitățile de soluționare ale acestora, sunt prezentate pe scurt trei modalități generice de rezolvare a conflictelor (negocierea,medierea și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
demonstrat că rezultatele economice ale unei societăți sunt condiționate în mare măsură și de comportamentul<footnote Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997. footnote> personalului. Mobilitatea excesivă a salariaților, ineficiența utilizării timpului de muncă, precum și crearea unor stări conflictuale între conducere și angajați sunt doar câteva repere în acest sens. 3.1.2.1. Analiza stabilității și mobilității personalului Stabilitatea personalului este un indicator de apreciere a comportamentului personalului aflat în opoziție cu mobilitatea personalului. În timp ce indicatorii de evaluare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
că, în condiții relativ constante, odată cu reducerea timpului de muncă, scad toți indicatorii de performanță și se reduce eficiența utilizării resurselor. Utilizarea timpului de muncă depinde și de relația socială care există între conducerea întreprinderii și angajați. Existența unui climat conflictual manifestat prin mișcări sindicale, greve, nemulțumiri, poate afecta atât gradul de utilizare a timpului de muncă, precum și productivitatea acestora. Din acest motiv, o atenție deosebită în studiul potențialului uman trebuie să se acorde monitorizării gradului de conflictualitate, prin urmărirea unui
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
footnote>. Cât pot dura o bună politică comercială și una financiară sănătoasă, dacă angajații desfășoară în magazine, ateliere și hale o muncă de slabă calitate, dacă aceștia se fac că muncesc, dacă-și petrec timpul de muncă într-un mediu conflictual sau dacă sabotează afacerea? Resursa umană este greu de stăpânit, de condus, dacă nu-i sunt cunoscute dimensiunile care îi afectează performanța. Managementul resurselor umane presupune existența unei politici de personal coerente, care înseamnă mult mai mult decât angajare, salarizare
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
de echilibru/stabilitate. Într-o astfel de situație, acest rol devine prioritar față de celelalte, în joc intrând „viteza de reacție” și găsirea optimului în influențarea factorilor de mediu pentru obținerea cât mai rapidă a stabilității; managerul gestionează și soluționează situațiile conflictuale dintre subordonați, situațiile de criză apărute în cadrul organizației sau între organizație și mediul extern; • rolul de distribuitor sau de alocare a resurselor în cadrul organizației- managerul repartizează sau distribuie în mod eficient către diferite sectoare/departamente/compartimente resursele umane, materiale și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
evaluează subordonații - este cel mai des întâlnită metodă, favorizată de o puternică tradiție organizațională, care constă în completarea de către manageri a unor fișe în care înregistrează rezultate, evenimente și atitudini relevante ale subordonaților; • subordonații își evaluează superiorii - metoda evidențiază situațiile conflictuale dintre manageri și subordonați, permițând îmbunătățirea performanțelor manageriale și identificarea managerilor incompetenți; poate determina apariția unor atitudini de amabilitate din partea managerilor, orientate spre relația lor cu subordonații, în detrimentul preocupării și exigenței față de performanțele profesionale ale acestora; din frică de represalii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
obiectivele organizației; - subordonații își pot asuma răspunderi sporite în cazul unui management participativ; - valorificarea imaginației, a creativității și spiritului inovator al întregului personal; • tipul laisser-faire (permisiv, indiferent) - se caracterizează prin atitudini de ezitare, expectativă, neutralitate față de problemele manageriale și situațiile conflictuale din cadrul organizației. Nu intervine în relațiile interindividuale tensionate, preferă să amâne luarea deciziilor, nu are inițiativă și lasă ca lucrurile să se desfășoare de la sine, acționând doar când apar blocaje și când, de cele mai multe ori, este prea târziu. Acest tip
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
eficient în situațiile extreme, manifestă mare încredere în sine, e convins că postul de conducere îi revine pe drept, tinde să-și impună propria părere, este ferm în situații de incertitudine, perseverent în atingerea scopurilor propuse, generează un climat tensionat, conflictual, în caz de eșec evită să-și recunoască propria responsabilitate, nu poate învăța din propriile greșeli etc.; • tipul indiferent: manifestă lipsă de interes față de propria evoluție în ierarhie, ca șef menține echilibrul între trăsăturile sale pozitive și negative, îi privește
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
formă logică și rațională, poate să ajungă să însemne ceva cu totul diferit în viziunea altor persoane. Pe de altă parte, schimbarea înseamnă și asumarea unor riscuri care pot afecta statutul și confortul persoanelor, provocând reacții de rezistență și stări conflictuale cu efecte neplăcute de-a lungul unor perioade mai mici sau mai mari de timp (în funcție de flexibilitatea fiecărei persoane și gradul ei de adaptare la noile condiții de activitate). Declanșarea unui proces de schimbare pornește de la conștientizarea necesității schimbării și
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
o permanentă căutare de informații, obținute din toate contactele care ar putea să afecteze performanțele și obiectivele activității sale; • rolul decizional al managerului constă în utilizarea acestor informații, contacte și relații în scopul valorificării resurselor (adesea limitate), rezolvării unor situații conflictuale și inițierii unor soluții optime pentru problemele pe care le are de rezolvat. Odată ce decizia este luată de manager, ea trebuie comunicată în mod clar tuturor celorlalți factori. Aceste trei roluri manageriale identificate de Henry Mintzberg (1980) demonstrează că numai
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
discursuri sunt socotite insuficiente pentru surprinderea complexității practice a interpenetrării modelelor actuale ale tehnoculturii, în special cele care reușesc să întrupeze ființa umană la interfața și în rețeaua tehnologiilor informațional-comunicaționale. Astfel, procesele de încorporare sunt surprinse în dinamica proprie, adesea conflictuală, în timp ce perspectivele destrupării ființei umane în spațiul virtualității sunt contraargumentate în mod multiplu. Capitolul al treilea continuă perspectiva critică, moderat-precaută asupra extremelor teoretice susținute în discursul hipertehnologizării. Sunt criticate în principal pozițiile radicale, neocarteziene, ale transumaniștilor, situate la limita spiritualismului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
real, referențial etc.Ă în dauna artificialului (copie, fals, ireal, autoreferențial etc.Ă, în timp ce nu cade în capcana favorizării celui de-al doilea termen. De asemenea, această filosofie îi propune distincției obișnuite dintre artificial și natural perspectiva unei coexistențe dinamice, conflictuale și creative, suprapunând, dar și intersectând, aceste două modele existențiale. O altă interpretare împământenită a raportului artificial-natural acordă primului termen al presupusei dihotomii înțelesul de act sintetic sau de rezultat al acțiunii umane, pe când naturalul rămâne categoria defavorizată a realității
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
interfața și transgena devin o parte a identității corporal-mentale, o parte deopotrivă integrantă și dezintegrantă. Logica postumană instituie integritatea noului organism tehnologic, însă logica umană păstrează sentimentul anxietății în legătură cu destructurarea corpului și cu destabilizarea identității. E vorba de raportarea tensionantă, conflictuală la prezența ubicuă sau la intruziunea tehnologiilor acutale. Spre exemplu, am văzut în ce măsură impactul subiectiv al inserării tehnologiei în corpul biologic poate consta nu numai în teama față de fragmentarea mașinală a organismului, ci și față de dislocarea tehnologică a eului 25
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
performanța obținută în carieră; stilul dictatorial al conducerii - Weber aprecia că este posibil ca acțiunile birocrației să intre în conflict cu procesul democratic. În general, interacțiunea dintre două sau mai multe sisteme afectează toate subsistemele componente. În acest caz, stările conflictuale generate de comportamentul managerial dictatorial afectează atât sistemul de valori al birocrației (ierarhia, specializarea și impersonalitatea), cât și sistemul de valori al democrației (egalitatea, participarea și individualismul). Surse de creștere dimensională a birocrației Există o evidență clară referitoare la creșterea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
altor obiective personale. Cea mai mare parte a acestor tipuri de rețele sunt informale. În interiorul unei organizații, aceste rețele definesc așa-numita organizație informală. Chiar și în cea mai puternică birocrație, între organizația formală și cea informală există o stare conflictuală. Cu toate acestea, este un fapt recunoscut că fără rețele informale organizațiile nu ar putea funcționa. Mai mult chiar, pentru managementul executiv existența unei rețele informale puternice reprezintă un avantaj în promovarea deciziilor strategice, cu condiția ca liderii rețelei să
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
competiției a fost factorul esențial care a determinat focalizarea companiilor asupra câștigurilor obținute prin creșterea numărului de furnizori și a acutizării concurenței dintre aceștia. În acest context, relațiile dintre diferitele puncte ale lanțului de valoare au tendința de a deveni conflictuale, impunându-se dezvoltarea unui cadru legislativ care să le reglementeze. În ciuda acestor provocări, există suficiente exemple de companii care dezvoltă relații de parteneriat cu furnizorii și reușesc îmbunătățirea performanțelor de-a lungul lanțului de valoare. În ultima decadă a secolului
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
modelul general al rețelelor interorganizaționale, a devenit o temă de reflecție majoră. Noile sisteme rezultate din această asociere diferă de cele tradițional birocratice, prin faptul că sunt caracterizate de structura multiformă, interdependența, izolarea actorilor implicați, precum și de o anumită stare conflictuală. Structura de rețea a fost definită de R.E. Milles și C.C. Snow ca „un mănunchi” de organizații, entități specializate sau individuale coordonate, mai degrabă, de mecanismele de piață decât de cele ale unui lanț de comandă. În viziunea lui H.
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
diferitele sectoare publice. Totuși, aceste relații sunt mult mai puțin bazate pe consens decât au fost relațiile corporatiste. În societatea contemporană, din ce în ce mai dinamică, diversificată și interdependentă, și în care complexitatea proceselor politice este în creștere, relațiile sunt reflectate de interese conflictuale. Elaborarea sau implementarea unor politici publice sectoriale poate fi abandonată sau, din contră, accelerată prin implicarea directă, participarea și asumarea responsabilităților de grupuri și persoane afectate de politicile în cauză. Exigențele societății referitoare la reprezentarea atuurilor acestor interese contradictorii au
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]