19,100 matches
-
să asigure eficacitatea atingerii obiectivelor stabilite. * * * Un aspect-cheie în abordarea sistemelor guvernanței corporative 39 îl reprezintă forma și conținutul acestora a căror definire este îngreunată de diferențele de terminologie sau de utilizarea unor termeni legali nedefiniți. În practica internațională ne confruntăm cu mai multe abordări și chiar puncte de vedere distincte, care se conturează în două viziuni, astfel: pe de o parte, sistemul de management al riscurilor (RMS) este inclus în sistemul de control intern (ICS). Această definiție a fost statuată
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
riscurilor. O gestionare eficace a riscurilor la nivel de organizație presupune definirea unei poziții de către conducere, poziție care se așteaptă să aducă probabilitatea și impactul unui risc în limitele de toleranță agreate de organizație. Reacțiile la riscurile cu care se confruntă organizațiile pot fi: evitarea unui risc, ceea ce înseamnă retragerea din activitatea care a dat naștere riscului; reducerea probabilității și/sau impactului riscului prin atașarea activităților de control intern; transferarea riscului, care urmărește reducerea probabilității și impactului prin transferarea riscului sau
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
un președinte a cărui singură responsabilitate constă în publicarea unor declarații financiare, care au fost verificate de un auditor, nu au putut să țină pasul cu dinamica afacerilor și implicit a organizațiilor. Conducerile corporative ale organizațiilor se Guvernanța corporativă 292 confruntau cu o problematică specifică, în hățișul legislativ, domeniilor în care funcționau, iar organele de reglementare erau adesea depășite. Interesul general al societății pentru această problematică s-a materializat în 2002, prin publicarea Legii Sarbanes-Oxley, în SUA, care implementează responsabilitatea personală
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
astfel: „Managementul riscurilor este elementul fundamental al guvernanței corporative. Managementul este responsabil pentru stabilirea și operativitatea cadrului de management al riscurilor în numele Consiliului de administrație”. Cadrele de control propuse au acționat ca o reglementare de bază cu care să fie confruntate de la un audit la altul, însă noul scop al cadrelor de control îl reprezintă riscul, specific afacerii, managementului, executivului și mandatarilor. Principalele preocupări ale societății sunt concentrate în jurul ideii de risc50 și includ riscurile privind următoarele aspecte: • conturile publice sunt
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Managementul riscului 299 Riscul operațional Strategia reprezintă un concept de înalt nivel care este structurată pe operațiuni, la care se asociază riscurile. Riscurile operaționale afectează realizarea obiectivelor zilnice și entitățile trebuie să aibă soluții pentru aceste riscuri cu care se confruntă. Hărțile de risc (financiare, de afaceri, de proiecte, de conformare) Organizațiile au diferite percepții asupra riscurilor. Punctul de vedere al COSO-ERM este că riscurile pot fi clasificate astfel: strategice, operaționale, de raportare și conformare. (3) Modelul general al managementului riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
care compania a aplicat principiul D.2. al Codului (raportarea asupra controlului intern), Consiliul de administrație ar trebui, minimum, să dezvăluie informații care să arate că există un proces continuu pentru identificarea, evaluarea și administrarea riscurilor semnificative cu care se confruntă compania, că sunt implementate și actualizate, pentru anul supus verificării, aceste procese, că sunt aprobate pentru a fi introduse în raportul anual și conturile finale, că sunt, în mod regulat, verificate de Consiliul de administrație și sunt în conformitate cu îndrumările acestui
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în condițiile constrângerilor regulilor și reglementărilor. Capitolul 3. Managementul riscului 311 În ultimii ani este tot mai recunoscută importanța unei puternice guvernanțe corporative și a unui management al riscurilor consolidat. Organizațiile sunt presate să identifice toate riscurile cu care se confruntă, respectiv riscuri sociale, etice și de mediu, precum și operaționale și financiare, și să explice modul de gestionare a acestora la un nivel acceptabil. Din aceste considerente, a crescut numărul organizațiilor care apelează la cadrele de management al riscurilor pe măsură ce le
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
pe care Consiliul de administrație dorește să i le delege. Totuși, un comitet de audit care își înțelege deplin responsabilitățile-cheie în calitate de delegat al managementului/consiliului director este în măsură să răspundă în mod eficient la toate problemele cu care se confrunta entitatea. 4.2. Relația comitetului de audit cu ceilalți „actori” din organizație Auditul intern constituie una dintre pietrele de temelie ale guvernării corporatiste, împreună cu bordul directorilor, managementul superior și auditul extern. Capitolul 4. Comitetele de audit 319 319 Datorită poziției
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
1 Roger Raber, președinte al National Association of Corporate Directors - NACD, 2003. Guvernanța corporativă 320 320 Dialogul permanent și plin de semnificații al managementului cu comitetul de audit contribuie la înțelegerea activităților entității și a proble melor cu care se confruntă și asigură supervizarea de către comitet a acestora și a raportărilor financiare. Rămân ca necesare și reuniunile de lucru numai ale membrilor comitetului de audit pentru discuții deschise și sincere despre eficiența activităților manageriale. Comitetul de audit analizează activitățile compartimentelor de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
comitetul de audit să dispună de resurse adecvate necesare îndeplinirii responsabilităților. Resursa cea mai evidentă este asistența administrativă care de regulă este furnizată de entitate. Comitetele de audit au nevoie de resurse adiționale pentru situațiile deosebite. Spre exemplu, când se confruntă cu o posibilă fraudă, comitetul de audit poate lansa o investigare specială și poate apela la o echipă de specialiști contabili pentru asistență. 4.3. Carta comitetului de audit În mod tipic, comitetul de audit este stabilit printr-o rezoluție
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
intern, a riscurilor de fraudă și a riscurilor privind declarațiile financiare. Cunoașterea companiei/organizației de către membrii comitetului de audit ar trebui să ia în considerare mai mulți factori interni, care includ mediul de afaceri, tipurile de riscuri cu care se confruntă compania în mediul curent, tendințele competitive, clienții importanți și furnizorii, cerințele de reglementare și tehnologia ce afectează afacerile acesteia. De asemenea, trebuie luați în considerare o serie de factori externi privind cunoașterea afacerilor, a procesului de raportare financiară și a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
informat de către management asupra problemelor importante privind raportarea financiară, să verifice periodic declarațiile financiare ale companiei și, împreună cu managementul, să discute aceste probleme cu auditorii interni și cu auditorii externi. Cunoașterea solidă a afacerilor și riscurilor cu care se poate confrunta compania permite membrilor comitetului de audit să pună întrebări corecte și concrete cu privire la declarațiile financiare și la celelalte declarații suplimentare. Din aceste considerente, comitetul de audit trebuie să dobândească o înțelegere a problemelor semnificative privind raportarea financiară, care se referă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de contabilitate? Cum se compară politicile contabile ale companiei cu celelalte politici ale companiilor din același domeniu? c. Planificarea întâlnirilor și sesiunilor private cu auditorii Auditorilor externi li se cere, prin standardele profesionale, să comunice toate problemele cu care se confruntă comitetul de audit sau, în unele cazuri, să verifice dacă comitetul de audit este informat în privința acestor probleme. Deși unele dintre aceste comunicări au loc la diferite intervale de timp în decursul procesului de audit, prin practică, se poate spune
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de raportare ale companiei, precum și datele corespunzătoare pentru anul curent; • problemele recente de interes pentru comitet, incluzând domeniile cu riscuri ridicate; • politicile de contabilitate semnificative și motivele pentru utilizarea acestora; • implicarea companiei în litigii și împrejurările neprevăzute cu care se confruntă aceasta; • experiența și calificarea directorilor executivi și a managementului financiar; b. auditorii interni • planul departamentului de audit intern, incluzând informații asupra responsabilităților sale și a relației de raportare; • planul auditului intern pentru anul curent; • tipul și frecvența informațiilor pe care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
instantanee îngălbenite (albastrul de Voroneț, somptuosul albastru de Voroneț rezistă de 450 de ani; clișeele din anii 70 nu), dar n-am chef să le dezgrop. De cînd trupul meu se cam cheamă plecare, mi-e din ce în ce mai greu să mă confrunt cu fata care am fost, cu tînăra care am fost. Am început romanul unei femei, echilibrate la anii ei, care învață să îmbătrînească. Artă cu mult mai dificilă decît cealaltă arta de-a muri. Nu credea să-nvețe a îmbătrîni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
a accentuat. Nu m-am străduit să-mi țin tinerețea pe loc. Pe Faust nu-l iubesc. Nici nu mă deranjează cînd femeia de treizeci de ani îmi oferă locul în tramvai, dar așa este! mi-e greu să mă confrunt cu adolescenta visăloagă care nu mai sînt. E mai anul de cînd, înaintînd în sus pe Copou, m-am trezit față în față cu o pereche de îndrăgostiți. Ea, într-o rochie tahitiană cu bretele, avea brațul tăiat. Mergea săltînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
recuperează o dată cu fantasmele vârstei paradiziace, eu-rile virtuale. Acesta poate fi sensul grupării episoadelor narative în trei cicluri: Animus, Anima și Animus și Anima. Psihia umană sugerează această distribuire a textelor prozastice e complexă, multiplă, eterogenă, contradictorie. În ea cooperează, se confruntă și se contopesc principiile divergente: Ying și Yang, masculine și feminine. Mai mult decât atât, același principiu se poate dedubla și tripla, ca în Triogamie. Vorbind în termeni strict literari, personajele poveștilor din toate cele trei cicluri sunt măști ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
aude o voce iritată din audiență. Un spectator se urcă pe scenă și se repede la Maurizio, îl împinge cu brutalitate afară în culise. Revine în mijlocul scenei și începe să gesticuleze.) Ce fel de piesă este asta? De ce nu se confruntă personajele pe scenă? De ce Maurizio și Pulcheria nu apar niciodată împreună? Unde e soția lui Maurizio? Ea de ce nu apare? Și de ce n-ar putea să-i interpeleze telefoanele și e-mail-urile? De ce copiii nu se joacă pe internet și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nou vocea rezonerului de la început.) Drama este în sufletele noastre. Ea nu se derulează pe scenă. Ea crește și se instalează în noi până la exasperare. Mai aveți puțină răbdare și veți vedea că nu e nevoie ca personajele să se confrunte. Fiecare are povestea lui și suferința lui, acțiunea ucide iubirea. Dacă ei se vor confrunta pe scenă, se vor atinge în fața d-voastră, cine știe ce se va întâmpla? Pulcheria este mult mai tânără și ar avea toată viața înainte, dar este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
scenă. Ea crește și se instalează în noi până la exasperare. Mai aveți puțină răbdare și veți vedea că nu e nevoie ca personajele să se confrunte. Fiecare are povestea lui și suferința lui, acțiunea ucide iubirea. Dacă ei se vor confrunta pe scenă, se vor atinge în fața d-voastră, cine știe ce se va întâmpla? Pulcheria este mult mai tânără și ar avea toată viața înainte, dar este blocată în acest sentiment neexprimat, neadmis al lui Maurizio. Ea e blocată în cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
care oamenii îl atribuie acestui cuvânt. Și ăsta este unul dintre puținele cuvinte abstracte ce găsește un corespondent similar în toate limbile. Vreau să spun că atunci când construiam acest cuvânt la început, în oricare din limbile cu care am fost confruntat, simțeam aproape același lucru. O, cât de stupizi sunt oamenii! Dacă și-ar lăsa deoparte parti pris-urile și prejudecățile și s-ar lăsa să simtă sau gândească într-o limbă ce le e aparent străină, ar fi capabili s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
că omul e propriul său pușcăriaș. El își creează o celulă pe care o îngrădește cu o inventivitate care-l uimește și pe Creator. Nu-i e frică în singurătate, mamă? Singurătatea Lui e și a noastră. Dar el se confruntă cu pustiul spiritului uman. El nu e pustnic. Vorbind cu El însuși, creează tăcând, naște un Univers. Așteptând ca noi să ne trezim, să știm cine suntem, deja infinitul se dilată. E înspăimântător de puternic. Și atunci ce face? Așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de trebușoarele astea sensibile legate de comploturi la nivel înalt, scurgeri de informații și subminări ale puterii de stat. Recunosc că spre deosebire de țările civilizate ale Europei, în România anii ăștia ’80 n-au adus nici un progres, ba din contră, ne confruntăm cu cea mai mare mizerie care s-a pomenit de la război încoace, sîntem umiliți la tot pasul, mai bine zis ne umilim unii pe alții, ne batem joc de noi înșine neștiind nici măcar pe cine să dăm vina, ca să nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de făcut? Nu e democrație acum? De ce să mai existe cineva care să-ți poarte mereu de grijă, să te șteargă la cur, să-ți sufle mucii? — Am vorbit înainte de vreo zece ori între noi, își aduce aminte Gulie, am confruntat toate informațiile pe care le aveam de la dumneavoastră și din alte surse. De la Părințel, de la Curist și de pe la alții. — Și tot nu v-ați dat seama? Ce era așa de greu? întreabă Bătrînul. — Nu că nu ne-am dat seama
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am putea întreba: Cine ar fi într-atît de idiot încît să își asume un asemenea risc? Ce om zdravăn la minte ar putea să ia un împrumut și să se pună pe el însuși drept garanție atîta vreme cît se confruntă zilnic cu imaginea a ceea ce i s-ar putea întîmpla?" Și asta pentru că mintea umană vrea să se bucure acum și să evite durerea. Renunțarea la libertate într-un viitor oarecare și durerea sclaviei nu sînt la fel de importante ca prezentul
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]