3,086 matches
-
națiuni; în 1971, separarea părții sale orientale, devenită ulterior Bangladesh, și multiplele frămîntări care au premers-o și care i-au urmat, arătînd că de facto criteriul etnic poate avea un rol precumpănitor față de cel religios, cel puțin în anumite conjuncturi. Oricum, Pakistanul are o istorie politică tragică. Ar fi suficient să amintim aici faptul că nici un șef al executivului acestui stat de peste 150 milioane de locuitori nu a părăsit puterea în mod voluntar, sau în condiții normale. Instabilitate politică, fragilitate
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
ei curent, ci mai ales în cel literar 82, semnalăm legătura care se stabilește între natura diferenței intratextuale și ecuația analizei discursului care angajează universul discursiv-câmpul discursiv-spațiul discursiv. În universul discursiv, înțeles ca ansamblu de discursuri ce interacționează într-o conjunctură dată (Charaudeau et Maingueneau: 2002, 97), trebuie decupate câmpuri discursive în care formațiuni discursive concurează și se delimitează reciproc pentru a-și adjudeca legitimitatea enunțiativă. Semnatarul articolului de dicționar referitor la câmpul discursiv, Dominique Maingueneau, atenționează asupra jocului de echilibru
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
discurs ceea ce intertextul semnifică pentru text. J-M Adam vorbește despre intertext ca despre "ecouri libere ale unuia sau mai multor texte în alt text, independent de gen, în timp ce interdiscursul se referă la ansamblul de genuri care interacționează într-o conjunctură dată83 (apud Charaudeau et Maingueneau: 2002, 325). Considerăm că paginile din deschiderea nuvelei, până în momentul în care cititorul îl zărește pe tânăr și îl însoțește pe străzile capitalei, oferă scena de manifestare a inter discursului 84 (filosoficul întâlnește literarul), pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de raportare la real, sunt imuni la devastatoarea limbă de lemn, adevărurile lor sunt îmbibate de literatură, sunt, după cum spunea Gheorghe Crăciun, în Aisbergul poeziei moderne, adevăruri "poetice", regăsibile într-o lume utopică, ideală. Dinspre literatură, purtată de valurile unor conjuncturi inerente, Ana Blandiana a ajuns, după 1989, întâmplător, în prim-planul vieții politice. Și a rămas acolo, instaurând o moralitate, o verticalitate a spiritului greu de egalat. Flancată permanent de teorii, istorii literare și critică, de ultimele teze de doctorat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
doctoranzi, asistenți sau, ceea ce nu e mai puțin, cititori consecvenți. În spațiul academic ieșean, dar nu numai, doamna Elvira Sorohan a creat, prin prestigiul activității sale didactice și de cercetare, o școală. Desigur, cuprinsul cărții de față este efectul unor conjuncturi ce țin de posibilitățile limitate ale editorilor și trebuie interpretat simbolic. Sunt mult mai mulți specialiștii, profesorii, scriitorii, foști studenți ai doamnei Elvira Sorohan sau nu, care și-au manifestat, cu diverse ocazii, aprecierea față de activitatea domniei sale. I. PROF. UNIV.
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
la> Rusberg, unde însuși țevile pentru apeducul de aice sînt produse, are a să lupta cu concurența altor 6 fabrici învecinate, din cari cea mai depărtată de abia trii stații de poștă este departi de Rusberg și, deși și celilanti conjuncturi a<le> numitei fabrici nu sînt așa de favoritoare decât a propusei <fabrici> lângă Vaduri-Tarcău, totuși, în anul 1843, numai cuptioriul topitori a<l> acestei fabrici au dat un venit de 87.801 franci sau 7.525 galbeni și anume
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
factori pozitivi, cu toată convingerea pot declara că atât pădurili, cât și pietrili di f<i>er de mine arătate, fără nici o iperbolă, cu 100 proțente sînt mai prețioase decât aceli a d. Klain și, de asămine, sînt aice mai favorabili conjuncturilor comerciale. Într-un cuvânt, să poati chiar calcula și dovedi că astă întreprindiri lângă Piatra, mult mai mare și mai statornic folos ar aduce decât moara de vapori 20 sau fabrica de stearine 21, care, di asăminea, s-au executat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea sensibilității 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de copil? Fenomenul baby-face 50. De ce tipul de emisiuni „natură și descoperiri”au un succes fulminant? Peisajele naturale și morfina cerebrală 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică 52. De ce în „Star Academy” (varianța franceză a „Megastar”) nu pot fi interpretate cântece din repertoriul clasic francez? Stimulările sonore și scăderea sensibilității 53. De ce prezentatorul „Lanțului slăbiciunilor” are un aer atât de dominator? Jocurile de lumini și intimidarea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
3) pp. 1179-1189. Yue, X, Vessel, E.A., Biederman, I. (2007), „The neural basis of scene preferences”, Neuroreport, 18(6), pp. 525-529. 51. De ce revista Playboy arăta, prin anii 1960, femei cu talia mică și șoldurile late? Evoluția diametrului coapselor în funcție de conjunctura economică Evoluția imaginii femeii în mass-media este grăitoare pentru raporturile între sexe și moda de-a lungul deceniilor. Imaginea femeii până în anii ’60 era dominată de un canon binecunoscut; o talie de viespe, accentuată uneori de un corset, șolduri generoase
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dorințelor. Siluetele „atrăgătoare” cele mai prezente în reviste, la televizor sau la cinema (ne putem aminti taliile de viespe ale actrițelor din anii 1950 și 1960 Claudia Cardinale sau Monica Vitti...) răspund, în parte, unei ajustări a dorinței masculine la conjuncturile economice. O astfel de interpretare a atracției sexuale se înscrie într-o ramură a psihologiei numită „psihologie evoluționistă”, unde comportamentele umane sunt explicate printr-o logică a procreării și supraviețuirii. În același studiu oamenii de știință au arătat că mărimea
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
229 15.5. INVESTIȚIILE MOTOR AL CREȘTERII ECONOMICE / 231 15.5.1. Formele investițiilor întreprinderilor / 232 15.5.2. Mijloacele de finanțare a investițiilor / 332 15.5.3. Determinantele deciziei de a investi / 232 15.5.4. Investițiile și fluctuațiile conjuncturii economice / 233 15.6. EXPORTURILE FACTOR AL CREȘTERII ECONOMICE / 234 15.7. CONSUMUL FACTOR AL CREȘTERII ECONOMICE? CE ROL JOACĂ ECONOMISIREA? / 234 15.8. CRIZA ECONOMICĂ / 234 15.8.1 Criza actuală: cauze, actori, consecințe și mutații / 239 Capitolul 16
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Geneza I, 26-27), deci creator la rîndul său -, expresia trebuințelor acestuia nu are limite, dar ea funcționează plecînd de la un model cultural și spiritual care aparține societății sau mediului înconjurător. Sistemul trebuințelor reflectă obiceiurile, înzestrările, constrîngerile și aspirațiile unei anumite conjuncturi spațio-temporale. Prin urmare, dacă nevoile sînt potențial nelimitate, iar resursele necesare producerii bunurilor și serviciilor sînt invariabil limitate, știința economică, ca știință a alegerii optime, trebuie să răspundă la trei întrebări: • Ce trebuie produs? • Cu ce trebuie produs? • Pentru cine
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
proba faptelor. Totuși, microeconomia tradițională a fost, pe drept cuvînt, criticată pentru incapacitatea sa de a ține seama de fenomene dificil de explicat numai prin variațiile prețurilor și ale venitului. Această incapacitate deschide calea către explicații "psihologice", făcînd apel la conjuncturi neverificabile privind gusturile și preferințele individuale. Dezvoltarea unei noi teorii a consumatorului vizează, în parte, evitarea acestui impas. b) Evoluția modurilor de consum Dacă preferințele sînt stabile, cum interpretăm transformarea rapidă a modurilor de consum în ultimul secol? Creșterea venitului
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Deci: Prețul de vînzare = Costul total de producție + Marja de profitabilitate; 2) cererea. Un studiu de piață trebuie să permită cunoașterea tuturor componentelor cererii existente și ale cererii potențiale, precum și elasticitatea acestei cereri, deci variația ei. În funcție de produs sau de conjunctură, cererea poate fi foarte sensibilă la o variație a prețului sau deloc. Studiul de piață trebuie, de asemenea, să indice prețul psihologic, sau maximal, pe care un cumpărător este pregătit să-l suporte pentru a achiziționa un produs; 3) concurența
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
caduce. Atribuțiile de execuție sînt automatizate. Cele de coordonare și control se multiplică. Tehnologiile noi reclamă competența și polivalența lucrătorilor, o cerere foarte variabilă, mai personalizată și mai exigentă înlocuiește consumul de masă. Concurența s-a internaționalizat, inovația se accelerează, conjunctura devine imprevizibilă, apar comportamente noi la care producția în mari serii standardizate nu mai este adaptată. Se impune o organizare a muncii mult mai flexibilă: flexibilitate a echipamentelor, a competențelor, a locurilor de muncă, a remunerării etc.; reducerea ciclului de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
a unor factori ca: • prețul muncii, diferit pe diversele piețe naționale; • durata, intensitatea și complexitatea muncii, în funcție de specificul fiecărei economii naționale și de apetitul diferit pentru muncă al popoarelor; • nivelul productivității muncii; • valoarea monedelor naționale și puterile de cumpărare diferite; • conjunctura economică favorabilă/nefavorabilă trecută și prezentă; • perpective privind nivelul vînzărilor și al gradului de ocupare a forței de muncă; • nivelul șomajului; • trenduri trecute și actuale ale ratei inflației; • nivelul de organizare al întreprinderilor. 8.1.5.3. Forme de salarizare
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
timp pe cele ale cererii de monedă, deci, pe termen lung, rata inflației este determinată de rata creșterii masei monetare. În acest sens, autoritățile trebuie să evite, în afara situațiilor excepționale, modificările bruște ale masei monetare și să adopte, indiferent de conjunctura de moment, o regulă monetară fixă, considerată optimală pe termen lung, fără a încerca să îndulcească amplitudinea fluctuațiilor ciclice printr-o politică discreționară și mereu schimbătoare, ce nu va reuși decît să le accentueze. Cea mai bună politică pentru un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de schimb poate fi utilizat ca ancoră anti-inflaționistă. Riscurile sînt deteriorarea balanței comerciale, prin reducerea exporturilor și creșterea importurilor, dar și provocarea unei crize de lichiditate, lipsirea economiei de "lubrifiantul" necesar facilitării circulației, schimbului de mărfuri și servicii. În alte conjuncturi economico-sociale, rezultate poate să dea și deprecierea sau devalorizarea monetară, ce reprezintă reducerea legală a valorii paritare a monedei naționale. O metodă mai brutală poate fi reforma monetară, stabilizarea puterii de cumpărare sau oprirea fermă a inflației, respectiv blocarea creșterii
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
de reglare a pieței trebuind descătușate pentru absorbirea și temperarea elanului inflaționist. Pe lîngă încorporarea mecanismelor autoreglatoare ale pieței, politicile antiinflaționiste au devenit însă tot mai complexe, mixturi ale diferitelor ingrediente ale politicilor parțiale, în proporții bine echilibrate și adaptate conjuncturii spațio-temporale specifice. 11.6. ASPECTE CONTEMPORANE ALE INFLAȚIEI "Oricare ar fi originea sa imediată, inflația este o boală, o maladie periculoasă și uneori fatală, o maladie care, dacă nu este oprită la timp, poate distruge o societate."9 Iată un
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
statului: * funcție de producție: statul trebuie să preia în sarcină producerea bunurilor colective (educație, sănătate, apărare, politic ș.a.); * funcție de reglare, de stabilizare a activității economice. Statul trebuie, cu ajutorul politicii sale economice, să asigure creșterea economică, opunîndu-se tendințelor inflaționiste și recesioniste ale conjuncturii; * funcție de redistribuire a veniturilor în scopul menținerii coeziunii sociale și asigurării egalității șanselor. 12.1.4. Reconsiderarea intervenției statului Pentru neoliberali, statul a intervenit prea mult în economiile de piață și se face responsabil de criza economică declanșată în 1974
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pentru cele mici). Se organizează, astfel, o solidaritate între toți cei implicați. c) Funcția economică anticiclică. Prestațiile sociale reprezintă o treime din venitul mediu disponibil al menajelor. Pe această cale, statul-providență susține cererea economică globală, și aceasta independent de evoluția conjuncturii, amortizînd efectele crizelor economice. 12.4.3. Creșterea și decăderea statului-providență Partea cheltuielilor sociale în PIB s-a dublat între anii 1960 și 1980. Pentru unele țări, bugetul asigurărilor sociale este azi mai mare decît bugetul statului (deci cheltuielile sociale
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
o combinație între acțiunea forțelor autoregulatoare ale pieței și intervenții limitate ale statului (venit minim garantat, drept de învățămînt gratuit, asistență sanitară etc.). Întrebarea este în ce proporții trebuie realizată mixtura respectivă, iar răspunsul nu poate fi dat decît în funcție de conjunctura spațio-temporală specifică. Respectul valorilor umane fundamentale atrage și eficiența economică, premisă necesarmente indiscutabilă pe calea către o repartiție socială mai justă a bunurilor și serviciilor. Aici recte pentru realizarea distribuirii sau redistribuirii necesare în favoarea celor cu adevărat năpăstuiți trebuie să
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
constituie ceea ce numim Stat. Ele se influențează reciproc, suportînd diferite presiuni. Poate fi semnalată, ca tendință, o trecere de la modelele centralizate la modelele multidecizionale. Politica economică se constituie din ansamblul deciziilor pe care guvernul le ia pentru a acționa asupra conjuncturii și asupra structurilor economice. Vom trata aici despre politica economică conjuncturală, ale cărei principale două componente sînt politica monetară și cea bugetară. Politica economică structurală a fost abordată la tema despre Stat, ca agent economic. Politica monetară este una din
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Costin C. Kirițescu, politica monetară reprezintă un "ansamblu al măsurilor monetare luate de stat și de Banca centrală pentru realizarea echilibrului dintre masa banilor în circulație și nevoile de bani ale economiei sau pentru influențarea într-un anumit sens a conjuncturii economice"1. Autorii francezi Jacques și Colette Nême o definesc ca "acțiune exercitată de către autoritățile monetare (Banca centrală și, uneori, Trezoreria) asupra masei monetare și a anumitor active financiare în vederea orientării economiei pe termen scurt sau mediu; ea tinde deci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]