10,335 matches
-
2021, precitată, paragraful 19). Statul are deplină legitimitate constituțională să acorde sporuri, premii periodice și alte stimulente personalului plătit din fonduri publice, în funcție de veniturile bugetare pe care le realizează. Acestea sunt drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale consacrate și garantate de Constituție, legiuitorul având libertatea de a le modifica în diferite perioade de timp, de a le suspenda și chiar de a dispune anularea lor. ... 22. Curtea a făcut referire și la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIA nr. 85 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263079]
-
până la întrunirea cvorumului legal. Articolul 148 (1) Votul final privește ansamblul reglementării în forma rezultată din dezbaterea pe articole de către Senat a proiectului de lege sau a propunerii legislative. (2) Votul final poate avea loc într-o ședință consacrată acestui scop, conform programului de lucru aprobat. În cazul în care, până la data ședinței de vot final, stabilită prin ordinea de zi, dezbaterea pe articole nu s-a încheiat, votul final se amână de drept. Articolul 149 (1) Votul
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
simple adoptate de Senat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și sunt obligatorii pentru Guvern și membrii săi, precum și pentru celelalte persoane vizate. Secţiunea a 2-a Întrebări Articolul 175 Comitetul liderilor stabilește zilele din săptămână consacrate prezentării și dezbaterii interpelărilor și întrebărilor. Articolul 176 (1) Senatorii pot adresa întrebări Guvernului, miniștrilor sau altor conducători ai organelor administrației publice. (2) Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
le transmite prim-ministrului. (3) Guvernul și fiecare dintre membrii săi sunt obligați să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni. Articolul 182 (1) În ședința consacrată dezbaterii interpelării se dă cuvântul autorului pentru 3 minute și apoi celui interpelat pentru 5 minute. Dacă răspunsul la interpelare dă naștere unei replici, se dă cuvântul în aceeași ordine și pentru aceleași durate de timp. Președintele Senatului poate limita
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/262274]
-
în vedere aceste dispoziții legale, Curtea constată că, in concreto, norma în forma modificată după reexaminare nu aduce niciun element de noutate sub aspectul obiectului exonerării de la plată, care rămâne circumscris veniturilor din salarii (inclusiv salariul lunar, în definiția consacrată de art. 7 lit. e) din Legea-cadru nr. 153/2017) și celor asimilate acestora. ... 58. Curtea reține, așadar, că sintagma „sume reprezentând alte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar“ nu vizează o categorie
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
un nou context legislativ, din care rezultă dificultăți de interpretare. ... 107. Nu mai subzistă însă acest caracter de noutate pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unor interpretări concretizate într-o jurisprudență consacrată, când s-a depășit, așadar, stadiul unei practici incipiente, în curs de formare. În acest sens sunt, de exemplu, deciziile Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 37 din 7 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
să fie definitive ori plângerile împotriva lor să fie soluționate tot de fiecare secție în cauză. Arhitectura constituțională a CSM, organ colegial, implică atacarea la Plen a hotărârilor fiecărei secții (cu excepția hotărârilor secțiilor disciplinare, tot ca urmare a excepției consacrate printr-un text constituțional). Singura formă prin care se poate efectua separarea strictă a carierelor judecătorilor și procurorilor, fără riscul declarării ca neconstituțională a unei astfel de modificări, o reprezintă o revizuire constituțională. În Franța sau Belgia, modele constituționale tradiționale
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
permită soluționarea cererilor de recuzare cu respectarea condițiilor de cvorum și majoritate cerute de lege. ... 55. În ceea ce privește invocarea motivelor de nulitate doar până la primul termen de judecată cu procedura completă, se arată că, preluând o soluție consacrată de legea procesuală franceză, art. 178 alin. (5) din Codul de procedură civilă stabilește că toate cauzele de nulitate a actelor de procedură deja efectuate trebuie invocate deodată, sub sancțiunea decăderii părții din dreptul de a le mai invoca. Pe
DECIZIA nr. 524 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261394]
-
sa și în măsura în care aspectele denunțate sunt de competența sa, aceste capete de cerere fie nu îndeplinesc condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 34 și 35 din Convenție, fie nu denotă nicio aparentă încălcare a drepturilor și libertăților consacrate în Convenție sau în protocoalele la aceasta. Rezultă că aceste capete de cerere trebuie să fie respinse în conformitate cu art. 35 § 4 din Convenție. ... Cu privire la aplicarea art. 41 din Convenție 17. Reclamanții au solicitat 127.000 de euro
HOTĂRÂREA din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264593]
-
de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală. Instanța consideră că dispozițiile legale criticate nu contravin nici prevederilor constituționale ale art. 16, întrucât persoanele ale căror excepții de neconstituționalitate au fost admise nu se află în aceeași situație cu persoanele ale căror excepții de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 414 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264660]
-
de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală (a se vedea în acest sens Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, precitată, paragraful 29). ... 21. Faptul că o decizie de respingere a unei excepții de neconstituționalitate nu se circumscrie motivului de revizuire prevăzut de art.
DECIZIA nr. 414 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264660]
-
caracter exemplificativ, ajungându-se astfel ca, prin efectul abrogării respective, enumerarea din cadrul art. 77^1 din Normele metodologice să dobândească un caracter limitativ, aflându-ne, în aceste condiții, în prezența unei operațiuni nelegale de limitare a sferei noțiunii de active consacrate prin art. 21^1 alin. (1) din Legea nr. 268/2001 numai la cele enumerate la lit. a), b), d) și f) ale art. 77^1 din Normele metodologice. În baza acestor argumente, rezultă că își găsesc aplicabilitate mutatis mutandis considerentele reținute de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 923 din 9 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/264376]
-
îl au în cadrul procesului penal, în scopul aflării adevărului, astfel cum acesta este reglementat de prevederile art. 5 din Codul de procedură penală, și nu o manieră de a încălca, prin normele criticate, principiul legalității și standardele calității legii, consacrate de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 33. În același sens sunt și Decizia nr. 851 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 25 februarie 2021, Decizia nr. 334 din 20
DECIZIA nr. 569 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264554]
-
2019, citată anterior, paragraful 44, Curtea a reținut că acest drept nu semnifică asigurarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești, ci impune existența în dreptul intern a unei căi procedurale care să permită prevalarea de drepturile și libertățile consacrate de Convenție. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dispozițiile art. 13 din Convenție garantează o cale legală internă care să ofere posibilitatea de a obține examinarea pe fond a unei „plângeri admisibile“ întemeiate pe prevederile Convenției și să
DECIZIA nr. 503 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265468]
-
din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a stabilit în concret care sunt veniturile ce pot fi luate în calcul la stabilirea pensiei, cu respectarea dreptului de opțiune al beneficiarilor unei astfel de pensii, neputând-se aprecia că aceste dispoziții încalcă drepturile consacrate de Constituție. În ceea ce privește art. 16, 20, 24, 26 și 31 din Constituție, apreciază că aceste texte constituționale nu au legătură nici cu prevederile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, nici cu obiectul cauzei. ... 13. În
DECIZIA nr. 462 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265522]
-
la data adoptării legii noi. ^9 https://www.venice.coe.int/webforms/documents/?pdf=CDL-AD(2009)012-f CJUE. La rândul său, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut în jurisprudența sa^10 semnificația calificării în dreptul intern al statelor membre a anumitor instituții juridice și a eficienței standardelor de protecție consacrate de dreptul național. Curtea a arătat că principiul legalității infracțiunilor și pedepselor prevăzut de art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene are același înțeles și același domeniu de aplicare ca și dreptul garantat prin CEDO. Curtea a arătat
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. Se invocă, de asemenea, art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, consacrat și de art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. ... 27. Astfel, prin Decizia nr. 522
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
în marja de apreciere prevăzută de acestea. Din această perspectivă, prevederile art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori, consacrat și de art. 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, invocată deopotrivă în deciziile Curții precitate și în Dosarul nr. 3.202D/2019, aici analizat, nu își găsesc incidența. ... 35. De asemenea, Curtea a reținut, cu trimitere la Decizia nr. 306
DECIZIA nr. 570 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264392]
-
fundamentale, privind judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților, prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces, aceasta nefiind de natură să îngrădească drepturi consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a cetățenilor. ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își
DECIZIA nr. 417 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265620]
-
o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe prin care expropriatorul a fost obligat la eliberarea despăgubirilor stabilite ca urmare a exproprierii imobilului. ... 7. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit principiilor exproprierii consacrate de art. 44 din Legea fundamentală și reluate și la nivel infraconstituțional, exproprierea se justifică printr-o cauză de utilitate publică, are loc după o despăgubire dreaptă și prealabilă care se stabilește de comun acord cu proprietarul sau, în caz
DECIZIA nr. 419 din 22 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265621]
-
art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Constituție, instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
art. 126 alin. (2) și art. 129 din Legea fundamentală, poate stabili, prin lege, procedura de judecată și modalitatea de exercitare a căilor de atac, cu condiția respectării normelor și principiilor privind drepturile și libertățile fundamentale și a celorlalte principii consacrate prin Legea fundamentală, Curtea Constituțională a apreciat că dispozițiile criticate sunt constituționale. ... 22. Întrucât nu au apărut elemente noi, care să impună reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
Protecția Consumatorului), care pot interveni pentru remedierea neregularităților/abuzurilor constatate. ... 47. Cu privire la critica privind încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) coroborate cu cele ale art. 57, dedusă de autoarele excepției prin prisma faptului că unul dintre principiile consacrate constituțional este acela că în România dreptatea reprezintă o valoare supremă și este garantată, iar exercitarea drepturilor și libertăților trebuie făcută cu bunăcredință, fără a se încălca drepturile celorlalți, Curtea constată că dispozițiile art. 57 din Constituție nu sunt incidente
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
texte de lege contravin următoarelor prevederi constituționale: art. 1 alin. (3) și (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) care prevede că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și alte drepturi de asigurări sociale. ... 19. Examinând excepția
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
Concluzia care, în lumina unei asemenea interpretări a noului conținut al dispozițiilor art. 497 teza întâi din Codul de procedură civilă, s-ar impune ar fi deci aceea că Înalta Curte de Casație și Justiție își păstrează particularitățile jurisdicționale - cele consacrate istoric și susținute de argumente care explică rolul și misiunea unei instanțe supreme într-un sistem judiciar național - doar cu ocazia judecării și admiterii recursului într-un prim ciclu procesual. Într-un ciclu procesual ulterior, admiterea recursului și casarea hotărârii
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]