2,625 matches
-
posibilă În absența unei sensibilități rezonante În raport cu fenomenul italian. O asemenea convergență de climat ideologic, ca și de ambianță mentală, se va produce, În anumite cercuri, Începând cu anii 1830, când Începe să se manifeste și În Transilvania „politica de conspirație și complot”, concretizată prin apariția unor societăți secrete inspirate de modelele francmasoneriei și carboneriei europene. Din unghiul analizei de față, activitatea acestor societăți prezintă importanță nu atât datorită stabilirii unui prim moment de contact Între cele două demersuri revoluționare, prin
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În Steaua, 1976, 26, nr. 9. Maior, Liviu, Românii În armata habsburgică. Soldați și ofițeri uitați, Editura Enciclopedică, București, 2004. Makkai, László, Magyar-román közös múlt șTrecut comun maghiaro-românț, ed. a II-a, Héttorony Kőnyvkiadó, Budapesta, 1989. Marcu, Alexandru, Conspiratori și conspirații În epoca renașterii politice a României. 1848-1877, Editura Cartea Românească, București, 1930. Marcu, Alexandru, Il rinascimento romeno e l’Italia in cerca della latinità dei Romeni, Asociația „Amicizia Italo-Romena”, București, 1940. Marcu, Alexandru, Momente de artă și cultură italiană În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În procesul constituirii solidarității naționale moderne. 1821-1848”, În volumul Națiunea română, București, 1984, pp. 367-368. Pentru societatea creată de Adolf David, vezi Cornelia Bodea, Lupta românilor pentru unitatea națională. 1834-1849, Editura Academiei, București, 1967, pp. 3-11. Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații În epoca renașterii politice a României. 1848-1877, București, 1930, pp. 6-7. George Em. Marica, Studii de istoria și sociologia culturii române ardelene din secolul al XIX-lea, vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1978, p. 15. Vezi rubrica „Italia”, În Gazeta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
II, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972, p. 30. Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , op. cit., p. 159. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 28. Ibidem, II, p. 341. Ibidem, I, p. 130. Ibidem, II, p. 28. Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații În epoca renașterii politice a României. 1848-1877, București, 1930; Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" , Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Iosif Hodoș XE "Hodoș" la studii În Italia, București, 1935, p. 23. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 406, 411, 414. Pentru atmosfera politică din Padova și integrarea tineretului universitar În mișcarea revoluționară, vezi și Alexandru Marcu, op. cit., pp. 31-38 (cu sursele sale italiene). Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, p. 394. Vezi Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații..., ed.cit., cap. I, pp. 3-23; A. Anzilotti, Italiani e Iugoslavi nel Risorgimento, Roma, 1920. Din densa bibliografie a problemei se mai pot reține: A. Tamborra, Cavour XE "Cavour" e i Balcani, ILTE Torino, 1958; Ștefan Delureanu, „Mazzini XE "Mazzini
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ilarian XE "Papiu Ilarian" , București, 1983, pp. 60-61, 86. Iată, de exemplu, ce Îi scria Mazzini XE "Mazzini" lui Kossuth XE "Kossuth" În 1850: „Nos deux Patries doivent se tendre la main par-dessus l’Adriatique” (apud Alexandru Marcu, Conspiratori și conspirații..., ed.cit., 1930, p. 21). Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , „Apendice la Independința constituționale a Transilvaniei”, Revista Carpaților, II, 1861, 1 sept., pp. 290-291; V.A. Urechia, Alianța românilor și a ungurilor În 1859, Tipografia Carol Göbl
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oficiale și apocrife. Memorialiștii oficiali își păstrează atitudinea voit detașată și, de regulă, optează pentru prezentarea unei imagini de ansamblu a circumstanțelor producerii unui eveniment și a desfășurării faptelor care îl preced Memoriile apocrife prezintă o altă imagine a evenimentelor, conspirațiile și înțelegerile secrete fiind baza pe care se construiește povestea. De multe ori fanteziste, prezentând puncte de vedere diferite, memoriile apocrife reamintesc, un motiv comun: capetele încoronate, monarhii europeni, erau oameni, cu viciile și pasiunile lor. Deciziile acestora nu erau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
atunci nu este rege“(trad. n.). Ca urmare a acestei afirmații, a fost victima mai multor încercări de asasinat, puse la cale de fanaticii religioși catolici cea mai notabilă tentativă fiind The Gunpowderplot, cunoscută și sub numele de A Treia Conspirație Catolică. Atunci, un soldat al coroanei britanice a încercat să arunce în aer clădirea Parlamentului în care se aflau toți nobilii împreună cu familia regală, și care a fost descoperit în ultimul moment de către spionii credincioși regelui. Acest act a fost
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
acestea, nobilii scoțieni au organizat un complot, l-au luat ostatec pe rege și au condiționat eliberarea sa cu extrădarea ducelui Lennox. Din nou, aceste informații le obținem din sursele apocrife: „în toamna anului 1582, au pus la cale o conspirație, l-au închis pe rege la castelul Ruthven și, după ce l-au mustrat aspru pentru proasta conducere a supușilor săi, l-au condamnat pe Arran la închisoare și l-au forțat pe Iacob să îi ordone lui Lennox să părăsească
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ca mijloc de obținere a mărturiilor, denunțurilor și spovedaniilor religioase. Datorită tuturor acestor probleme interne, până la declanșarea unui război civil nu mai era decât un singur pas. în anul 1641 au avut loc o serie de mișcări interne și de conspirații între tabăra regaliștilor și cea a suporterilor parlamentului. Figura care s-a remarcat pe parcursul acestor ani ca un antiregalist convins a fost Oliver Cromwell, cel care va prelua conducerea statului după sfârșitul domniei lui Carol întâiul. Opt ani mai târziu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Medici, dar și cu fratele său, ducele Gaston d'Orlèans, se transformase în apărătorul cauzelor aristocrației, dar în secret spera că va reuși să acceadă la tron. Înflăcărat de aceste gânduri, ducele d'Orlèans s-a implicat în mai multe conspirații care vizau fie asasinarea, fie detronarea regelui. Fiind deconspirat, a fost nevoit în 1631 să fugă în Lorena, revenind la scurt timp pentru a cere și a obține iertarea lui Ludovic. Nu aceeași soartă a avut și regina mamă - de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Cinq Mars s-a coalizat cu Gaston d'Orlèans. Cei doi au conspirat și au plănuit o lovitură de stat, ce viza scoaterea lui Richelieu de pe scena politică, contând în planurile lor pe sprijinul Spaniei. Regele a aflat despre această conspirație, și fără multe regrete l-a condamnat pe tânărul marchiz la moarte. Pe 12 septembrie 1642, Cinq Mars avea să ia drumul eșafodului: „fostul arbitru al eleganței își regăsise cochetăria pentru ultima sa paradă. A îmbrăcat un costum de postav
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Aceștia au declanșat o serie de revolte și răscoale împotriva aparatului de stat, care au fost repede înfrânte. Richelieu a înțeles că pentru realizarea planurilor sale avea nevoie mai ales de stabilitate internă. Tentativele de asasinat împotriva casei regale și conspirațiile care se înmulțiseră erau un semnal de alarmă clar că, deși înfrânte, revoltele hughenote reprezentau mereu un punct nevralgic, gata să se declanșeze la cea mai mică provocare. Cardinalul, adept al principiului enunțat de Machiavelli în lucrarea Principele„,scopul scuză
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în istorie sub numele de Ziua Dupes). De asemenea Ludovic, cu vitalitatea sa fragilă, nu fusese încă în stare să ofere un moștenitor Franței. Fratele său mai mic și urmașul direct la tron, ducele de Orlèans, era preocupat numai de conspirații și mașinațiuni ce vizau detronarea lui Ludovic și înscăunarea sa ca rege. Richelieu se afla prins la mijloc, împresurat din toate părțile de dușmani și comploturi. întâlnirea cu Mazarin a fost ca o revelație pentru bătrânul politician. Aceasta a durat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
permitea întoarcerea reginei în capitală, dar și reducerea taxelor și a impozitelor. Cu toate acestea, unii dintre liderii Frondei au încercat să-l atragă pe Louis al IIlea de Burbon, Prinț de Condé, de partea lor. Temându-se de o conspirație care viza detronarea lui Ludovic al XIV-lea, Mazarin i-a arestat pe Prințul de Condé, pe fratele acestuia, prințul de Conti, și pe cumnatul lor, Henric al IIlea de Orleans. Cu toate că acordul semnat de către Mazarin și protestatari a adus
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a complotat împotriva fratelui său, sperând că va accede la tron într-o zi. Cea mai subtilă și ironică descriere a comportamentului și caracterului său a fost realizată chiar de unul dintre contemporani, cardinalul Richelieu:„a acceptat să se alăture conspirațiilor pentru că îi lipsea voința și s-a târât afară din ele pentru că îi lipsea curajul“. Deoarece ducele nu avea decât fete, intra și el sub incidența legii salice. Astfel, exista posibilitatea ca, în eventualitatea morții lui Ludovic al XIII-lea
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
știa că este nelegitim[...]. Cea mai mare provocare a fost să-l convingă pe suspiciosul și răzbunătorul Ludovic al XIIIlea să accepte sarcina soției. Levi afirmă că a fost ideea lui Richelieu și că a s-a implicat în această conspirație, deoarece era singura modalitate de a înfrânge ambițiile lui Gaston și de a garanta supraviețuirea dinastiei.“ Cu toate acestea, curtea regală franceză nu este singura din istorie care ridică suspiciuni privind legitimitatea unora dintre membrii săi. Richard Wilkinson afirmă același
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și premisele ce au condus la decăderea lor: neimplicare în treburile statului, care era condus de consilieri, și trădarea Papei, care a încercat să preia conducerea Sfântului Imperiu Roman (adică a imperiului Francez, n.n.) și să se instaleze pe tron. Conspirația nu a fost încununat de succes, însă regele și-a construit întreaga strategie politică pe aceste două concepte: implicare totală în structurile de guvernământ și diminuarea puterii Papei. De exemplu, nici-un episcop nu putea părăsi Franța fără aprobarea scrisă a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Italia și din Olanda, iar cel mai important lucru pentru toate țările Europei de Vest a fost oprirea expansiunii Franței, realizându se în final un echilibru al puterilor. IV.1.9. Ludovic al XIV-lea și simbolistica ascunsă a numelor: conspirații și ipoteze înainte de a aborda perspectiva apocrifă a motivelor pentru care Ludovic al XIV-lea ar fi ales numele de„Regele Soare“ dorim să facem o serie de precizări. Următoarele informații nu își propun să construiască o nouă teorie a
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și ipoteze înainte de a aborda perspectiva apocrifă a motivelor pentru care Ludovic al XIV-lea ar fi ales numele de„Regele Soare“ dorim să facem o serie de precizări. Următoarele informații nu își propun să construiască o nouă teorie a conspirației, care să aducă o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
conspirației, care să aducă o schimbare în istoria clasică. Deoarece titlul lucrării noastre de doctorat este Societatea europeană în memoriile apocrife din Marele Secol abordarea temelor apocrife ne-a condus prin labirintul fascinant al intrigilor, de la cele de alcov la conspirațiile politice. De asemenea, apocrifele oferă o nouă perspectivă asupra istoriei, care, uneori, poate fi de-a dreptul surprinzătoare. Considerăm că o teză de doctorat presupune și, implicit, impune promovarea unei noi viziuni și perspective asupra unei teme date. Din acest
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
început de aceștia. Regele încerca din răsputeri să minimalizeze puterea prinților de sânge și a pretendenților la tron, din cauza opoziției puternice pe care aceștia i-au arătat-o pe perioada Frondei și a lăcomiei de care au dat dovadă în conspirațiile nesfârșite în care se implicaseră pentru a ajunge pe tronul Franței.„în timp ce burghezia se dezvolta și mai ales în timp ce încerca să-și consolideze statutul economic prin favoruri politice, diferențierea claselor a devenit subiectul discuțiilor ideologice, literare, juridice și sociale. Factorii
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și alte manuscrise. Toate aceste lucrări contribuie la formarea unei imagini complete asupra secolului al XVII-lea, la curtea Franței și în Europa de Vest. Ele oferă punctele de vedere ale autorilor privind viața la curte, modul de petrecere a timpului liber, conspirațiile și intrigile de alcov. Mai ales la curtea regală franceză, atât de animată prin numărul mare de supuși care gravitau în jurul Regelui Soare, intrigile picante au fost notate cu sârguință de către autorii oficiali și de cei anonimi. Ludovic al XIV
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
1995 ; Paul Niculescu-Mizil, O istorie trăită, Editura Enciclopedică, București, 2002) Filme cu caracter politic și propagandistic ale perioadei Mihai Viteazul, Serata, Facerea lumii, Asediul, Frații (1971) ; Puterea și Adevărul, Aventuri la Marea Neagră, Cu mâinile curate, Bariera (1972) ; Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Dragostea începe vineri, Departe de Tipperary, Șapte zile, Despre o anume fericire, Vifornița (1973) ; Capcana, Trecătoarele iubiri, Întoarcerea lui Magellan, Proprietarii, Un comisar acuză, Trei scrisori secrete, De bună voie și nesilit de nimeni, Stejar, extremă urgență, Tatăl risipitor, Agentul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și viscolul (premiera, 21 septembrie 1970) se inaugurează o serie impresionantă de 24 de pelicule pe această temă, încheiată cu Bietul Ioanide (premiera, 28 aprilie 1980) : Serata, Facerea lumii, Asediul, Puterea și Adevărul, Cu mâinile curate, Bariera, Ceața, Ultimul cartuș, Conspirația, Departe de Tipperary, Capcana, Întoarcerea lui Magellan, Un comisar acuză, Tatăl risipitor, Zidul, Mastodontul, Oaspeți de seară, Împușcături sub clar de lună, Roșcovanul, Râul care urcă muntele, Ediție speci‑ ală, Revanșa, Bietul Ioanide. Coproducția româno-sovietică Tunelul datează din 1966. Soldații
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]