2,278 matches
-
construct. Interviul, structurat sau semistructurat, este și el un construct elaborat de autori care încearcă să ghideze obținerea de date astfel încât între diverși examinatori să existe un acord în evaluare. Constructul ce rezultă din aplicarea unui chestionar se raportează la constructul pe care-l constituie criteriile de diagnostic, obținându-se un rezultat care aproximează realitatea din anumite puncte de vedere, evidențiind specificul existenței unei persoane. Chestionarele de evaluare a tulburărilor de personalitate dau rezultate care se pot raporta la un sistem
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
accesibile; nu e posibilă o alegere fermă. E necesar să existe tot timpul conștiința faptului că, deși eforturile continue aduc în permanență ameliorări, nici în domeniul diagnosticului tulburărilor de personalitate nu se poate pretinde perfecțiune. Tulburările de personalitate sunt un construct parțial, iar instrumentele de evaluare sunt un mijloc de a merge în direcția acestui construct. Suntem într-un domeniu în care, din principiu, un nivel al aproximării se cere acceptat. Totuși, o sinteză e necesară. Înmulțirea peste măsură a instrumentelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
că, deși eforturile continue aduc în permanență ameliorări, nici în domeniul diagnosticului tulburărilor de personalitate nu se poate pretinde perfecțiune. Tulburările de personalitate sunt un construct parțial, iar instrumentele de evaluare sunt un mijloc de a merge în direcția acestui construct. Suntem într-un domeniu în care, din principiu, un nivel al aproximării se cere acceptat. Totuși, o sinteză e necesară. Înmulțirea peste măsură a instrumentelor de diagnostic poate ajunge să fie contraproductivă. Tyrer (2000Ă afirma: „Există poate prea multe instrumente
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Cercetările cu aceste instrumente susțin ideea că atât personalitatea normală cât și cea anormală sau tulburările psihopatologice sunt fundamentate în aceleași structuri subiacente. Evident, e vorba de o perspectivă largă și complexă ce încearcă să depășească limitele rigide ale actualelor constructe nosologice categoriale de pe Axa I și II, bazându-se pe cercetări empirice, cu instrumente de investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sexual, a băutului, fumatului, uzului de substanțe ilicite și al actelor imprudente și riscante. Ca o consecință pot rezulta traumatisme, infecții, etc. Conduitele suicidare sunt mai frecvente. Procesul educațional se realizează dificil sau distorsionat. Comportamentul delictual se poate amplifica progresiv. Constructul DSM-IV al TP antisociale a adultului este unul destul de compozit. El se centrează pe agresivitate, impulsivitate, delictualitate, iresponsabilitate. Sunt și aspecte polare și aparent contradictorii. Pe de o parte e evidențiată o variantă egosintonă cu buna sociabilitate, pe de altă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu tipurile de tulburări de personalitate descrise categorial în DSM-IV, această „psihopatie” este o dimensiune de personalitate supraordonată, un „cluster” care cuprinde trăsături ce se regăsesc la mai multe tipuri. În afară de personalitatea antisocială se mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în limitele normale Un tablou ca cel de mai sus nu e nici complet, nici întru-totul coerent. El ne plasează totuși într-un univers antropologic anume, într-o familie lingvistic-conceptuală care indică o zonă de realitate umană. „Psihopatia” este un construct teoretic, psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatologic, cu referință la problematica tulburărilor de personalitate. Din acest punct de vedere, el este similar cu întreaga nosologie psihiatrică, cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate, constructul psihopatiei este însă cel mai larg și mai vag, asemănându-se cu clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cu circumscrierea generală a tulburărilor de personalitate și cu cea a diverselor tipuri de tulburări de personalitate, care, toate, sunt constructe teoretice ce se referă, desigur, la o realitate dată sau eventuală. În raport cu descrierile prototipice categoriale a tulburărilor de personalitate, constructul psihopatiei este însă cel mai larg și mai vag, asemănându-se cu clusterele din DSM-IV. Subtipuri de psihopatie. În măsura în care se acceptă un domeniu de agregare - sau un cluster - a persoanei psihopate - distinctă de TP antisocială-dissocială sau de alte tipuri categoriale
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o „restaurare goetheană”, adică o recuperare pe verticală, în diacronie, a modelelor unei epoci trecute, exemplare (cea a lui Goethe și Schiller), o epocă clasică și istoric, și tipologic. „Modernismul” lor e așadar, de fapt, un fel de clasicism: un construct, un program estetic larg ce filtrează întreaga creație majoră a umanității, pentru a reține în el, ca modele, momentele ei exemplare. În alt loc, I. Negoițescu va vorbi de „euphorionism”: „Ca fiu al Elenei și al lui Faust, în Euphorion
CERCUL LITERAR DE LA SIBIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
în continuă degradare după pierderea paradisului. Cât de reale sunt animalele "fantastice"? Așa stând lucrurile, pentru omul medieval animalul (sigur, se exclud de aici animalele domestice sau cele din proximitatea sa, cu care avea de a face frecvent) era un construct cultural, religios, spiritual într-o mai mare măsură decât o realitate concretă, în carne și oase (să adăugam: blană, colți, gheare, coarne, pene și alte auxiliare). Acest aspect îl interesa prea puțin. Ceea ce conta era potențialul său simbolic. Petru un
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în plan orizontal sau în legături verticale, ierarhice. Este un model ce ne permite să luăm în considerare și să înțelegem simultan forța și vulnerabilitatea ființei umane. Vulnerabilitatea însăși nu este doar un dat al persoanei, ci mai degrabă un construct dinamic ce sintetizează factori ce țin de persoana aflată în interacțiune cu mediul, în compunere cu factori din afara sa. Vulnerabilitatea poate fi privită din perspectiva pozitivă a potențialului de schimbare, de stare de urgență pentru găsirea unui nou echilibru, mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că „există o obsesie a modernismului în România” care reprezintă o „reprimare a memoriei” recente, în favoarea unui trecut precomunist aurit. Mulți comentatori înțeleg că este vorba despre o întoarcere nostalgică la o „perioadă de aur” care este mai mult un construct cultural cu valoare terapeutică. Astfel, Dennis Sharp notează că acest nou interes pentru modernism „este de o importanță capitală în procesul de reînsănătoșire națională”, iar Deborah Singmaster observă că arhitecții români „vor să uite ultimii 50 de ani și să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Competențele solicitate istoricului nu se limitează însă la acest prim nivel [al instrumentelor de lucru pentru (re)găsirea rapidă a informației, n.n.]. Istoricul trebuie să știe că toate informațiile care i-au parvenit despre trecut reprezintă nu «faptele brute», ci constructe intelectuale care reflectă trecutul conform felului de a gândi și intereselor celor care le-au alcătuit. De aceea, atât în raport cu informațiile izvoarelor istorice propriu-zise, cât și în raport cu lucrările altor istorici, istoricul trebuie să dispună de un spirit critic care să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Tom Gallagher, despre „Moștenirea lui Ceaușescu” („On Ceausescu’s Legacy”), The National Interest, nr. 56 (vara 1999), pp. 107 și urm. Folosesc celebra sintagmă blagiană `ntr-un sens care nu `i este tipic lui Blaga; prin „matricea stilistică” a național-comunismului, `nțeleg constructul cultural `n care erau exaltate excepționalismul etnic (sublinierea `mi aparține) românesc, viziunea paradiziacă de inspirație utopică a regimului comunist și autosuficiența creatoare și imuabilă (sau, `n orice caz, greu permeabilă la schimbările care pot afecta esența etnică). Marc Bloch, The
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
specifice care servesc drept indicatori relativi stabili ai modului cum elevii percep, interacționează cu și răspund la stimulii din mediul de învățare.” Cam în avelași timp Gregorc, (1979) în primele sale lucrări referitoare la stilurile de învățare afirma: „stilurile sunt constructe ipotetice care ne ajută în explicarea procesului de predare - învățare. Ele sunt elemente care persistă în comportamentul individual al elevilor indiferent de metoda didactică sau de conținutul predat” Câțiva ani mai târziu Dunn și Griggs au oferit o altă definiție
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
produce comportamentul numai în situația în care există percepția unui control comportamental puternic. Conform teoriei lui Ajzen, intenția unei persoane de a genera un anumit comportament este cel mai bun predictor al respectivului comportament. Intenția comportamentală este determinată de trei constructe: atitudinea față de comportament (AC), normele proprii subiectului (NS), și controlul comportamental perceput (CCP). Atitudinea față de comportament (AC) reprezintă măsura în care o persoană crede că un anumit compotament specific va conduce la consecințe dezirabile. Aceasta depinde de consecințele pe care
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Ambele aceste componente (cc și pc) se combină pentru a forma convingerea asupra autoeficacității. Componentele CC sunt ilustrate prin următoarea relație: Următoarea ecuație reflectă relația dintre aceste variabile: Unde w1, w2, w3 reprezintă contribuțiile relative sau ponderile pe care aceste constructe ( atitudine, norme personale și percepția asupra controlului comportamental) le au în prezicerea (prevederea) unui comportament intenționat și ulterior. Măsurătorile celor trei constructe sunt direct influențate de convingerile anterioare cele mai puternice ale persoanei și de evaluările acelor convingeri. Aceste convingeri
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
ecuație reflectă relația dintre aceste variabile: Unde w1, w2, w3 reprezintă contribuțiile relative sau ponderile pe care aceste constructe ( atitudine, norme personale și percepția asupra controlului comportamental) le au în prezicerea (prevederea) unui comportament intenționat și ulterior. Măsurătorile celor trei constructe sunt direct influențate de convingerile anterioare cele mai puternice ale persoanei și de evaluările acelor convingeri. Aceste convingeri puternice zugrăvesc credințe specifice despre comportamentul vizat și reprezintă măsurători indirecte ale celor trei variabile (AC, NS, CC). Această structură teoretică este
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
și Fishbein, pentru construirea itemilor chestionarului au fost selectate numai acele convingeri care reprezintă majoritatea (75%) dintre convingerile evidențiate. Pentru construirea itemilor s-a folosit o scală semantică bipolară cu 5 trepte. Acești itemi reprezintă măsurători indirecte ale celor trei constructe majore: atitudine relativă la comportament (AC), norme subiective (NS) și percepția asupra controlului comportamental (CCP). Pe baza teoriei comportamentului planificat, convingerile au fost combinate conform ecuației liniare descrise de Ajzen și Fishbein (1980) pentru a obține măsurări indirecte. În continuare
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
validitatea de conținut pentru măsurătorile indirecte decurge din modul de realizare a chestionarului, din moment de convingerile cele mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele cu întrebări deschise. În al doilea rând, pentru validitatea de construct se pot face inferențe pe baza corelațiilor semnificative existente între măsurătorile directe și indirecte ale celor trei constructe. Scorare Se face suma scorurilor obținute de fiecare subiect la itemii fiecărui factor pentru a calcula scorul subiectului la factorul respectiv. Analiza
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
mai puternice ale profesorilor emerg din propriile răspunsuri ale profesorilor la chestionarele cu întrebări deschise. În al doilea rând, pentru validitatea de construct se pot face inferențe pe baza corelațiilor semnificative existente între măsurătorile directe și indirecte ale celor trei constructe. Scorare Se face suma scorurilor obținute de fiecare subiect la itemii fiecărui factor pentru a calcula scorul subiectului la factorul respectiv. Analiza datelor Pentru analiza datelor s-au folosit metode statistice precum statisticile descriptive, corelații, fidelitatea și ANOVA. A doua
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
perspectiva kantiană a spațiului categorie absolută spre "spațiul ca proces și în proces (adică spațiul și timpul conlucrând în devenire)"23. Ideea de spațiu este în strânsă legătură cu ideea de reprezentare, de subiectivitate și de identitate, iar hărțile devin constructe mentale dependente de modul în care observatorul își reprezintă spațiul geografic. Conceptele cele mai importante care revin cu prioritate în atenție sunt frontierele și identitățile. În acest mod, de pildă, Lucien Febvre interpreta istoria evoluției semantice a termenului frontieră ca
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
vizibilului și memoriei". Ospitalitatea poetică depășește situarea dihotomică, elementele sale (sine-alteritate) coexistând într-o relație subtil interșanjabilă. Apropierea presupune intimitatea, dar și ura, familiarul presupune și frica, iar străinul poate fi și inamicul care trece pragul casei. Interpretată ca un construct social și lingvistic, la Derrida ospitalitatea are un caracter arbitrar, convențional și non-referențial. Tema liminalității se regăsește în ipostazele ei: "frontiera", "limita", "pragul", "pasul dinaintea acestui prag", prin care Derrida încearcă cu obstinație să fixeze coordonatele "unei geografii imposibile, ilicite
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
sine redefinirea unor termeni care presupun diferența, cu ipostazele sale (dualitatea sau ambiguitatea, apropierea sau depărtarea, contactul sau separarea, conflictul sau coexistența), precum: reprezentarea, discursul, frontiera. În general, se evidențiază caracterul lor polisemic, arbitrar și non-referențial. Astfel, definirea lor drept constructe culturale, discursive sau lingvistice se aplică și unor concepte precum cartografia ori geografia (imaginată, inventată, simbolică etc.), identitatea, națiunea ("comunități imaginate")71. Geografiile simbolice definite de Said pot fi percepute ca o formă de constructivism social la fel ca termenul
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]