1,615 matches
-
vedere social este activ în procesul de comunicare, mai ales atunci cînd atribuie un sens mesajului politic. Într-adevăr, transformarea care minimizează efectele comportamentale în beneficiul efectelor cognitive și simbolice ale comunicării, se sprijină, într-o oarecare măsură, pe ipoteza constructivistă. Din perspectiva empirică, studiul asupra întocmirii unei agende politice se înscrie în logica contribuției comparate a mijloacelor media și a actanților politici și deci a puterii acestora de a controla definițiile situației. De altfel, cercetarea asupra inspirației cognitiviste, se străduiește
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
de M. Edelman atunci cînd vorbește despre reasigurarea simbolică (The Symbolic Uses of Politics). La capătul acestei confruntări dintre principalele modele teoretice disponibile, constatăm că delimitarea cea mai accentuată constă în opoziția modelelor comportamentalist și structuro-funcționalist, pe de o parte, constructivist și dialogic, pe de alta. Cele dintîi pleacă mai ales de la o concepție a comunicării văzută, înainte de toate, ca transmisie și circulație de informații. Următoarele înclină către semnificație și construcție unite în interacțiunea socială, spre a construi o lume comună
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
1970. 21 M. Dobry, Sociologie des crises politiques, Presses de la FNSP, 1986. 22 H. Blumer, Symbolic Interactionism, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, 1969. 23 P. Bourdieu, "Espace social et pouvoir symbolique", in Choses dites, Minuit, 1987. 24 D.L.Swanson, "A constructivist approach", in D.D.Nimmo, K.R. Sanders, eds, Handbook of Political Communication, Sage, 1981. 25 D.L.Swanson, D. Nimmo, New Directions in Political Communication, Sage, 1990. 26 Pentru producția mitologică în politică, a se vedea lucrările lui Ph. Braud precum Le
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a se vedea lucrările lui Ph. Braud precum Le suffrage universel contre la démocratie și La vie politique. 27 E.G.Bormann, The Force of Fantasy. Restoring the American Dream, Carbondale, SIU Press, 1985. 28 Asupra problemelor ridicate de un demers constructivist asupra comunicării politice, a se vedea D.L.Swanson, in Kaid, Gerstle, Sanders, 1991. 29 Cf. infra, conceptualizarea noastră asupra comunicării electorale. 30 P.M.Hall, "Une analyse symbolique-interactionniste de la politique", in J.-G.Padioleau, L'opinion publique, 1981. (Articolul în limba
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
critic din posteritate și un trio desprins din însăși contemporaneitate mișcării avangardiste: o jumătate a clasei-scenă aparținea străzii în care un pictor cubist, un poet expresionist și un ziarist al curentului dadaist (și proiectul grupei a ocolit prezența unui arhitect constructivist, „răpit” de o altă echipă) s-au întâlnit în mod bizar, ajungând să își împărtășească unul altuia principiile fondatoare, să-și recunoască asemănările etc.; un alt colț al sălii de clasă aparținea criticului care - în timp ce actorii amuțeau între două „acte
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
și stabilitate în diverse situații. Merită să amintim însă două perspective care par a ne susține punctul de vedere: perspectiva behavioristă (Watson, J., Skinner, B. F.), care stipulează că persoana poate fi modelată doar prin modificarea elementelor situației, și perspectiva constructivistă care accentuează caracterul variabil al comportamentului uman, aflat la dispoziția caracteristicilor situației. Procesul schimbării educaționale așează în balanță două tendințe contradictorii: stabilitatea (regulilor, normelor, procedurilor etc.) și schimbarea. Încercarea de a răspunde favorabil acestui proces poate constitui o mișcare care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Stan • Măsurarea în științele educației, Elisabeta Voiculescu, Florea Voiculescu • Metodica predării Educației fizice și sportului, Elena Lupu • Paradigma Rousseau și educația contemporană, Izabela-Nicoleta Dinu • Parteneriate școală familie comunitate. Studiu de caz, Mircea Agabrian ,Vlad Millea, • Pedagogia comunicării, Laurențiu Șoitu • Pedagogie constructivistă, Horst Siebert • Pedagogie postmodernă, Emil Stan • Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte-adolescent, Livia Durac • Spațiul public și educația la vechii greci, Emil Stan • Școala, familia, comunitatea, Mircea Agabrian • Știința educației prin paradigme. Pedagogia "văzută cu alți ochi", Elena Joița • Violența
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
parametrii comunicării politice și relațiile pe care le dezvoltă aceștia. Astfel, potrivit modelului informațional 2, comunicarea se reduce la un transfer de informație de la un emițător către un receptor, prin intermediul unui canal și cu ajutorul unui cod. La polul opus, modelul constructivist al comunicării 3 stipulează că atenția nu trebuie limitată la ceea ce se comunică, ci și la modul în care conținuturile sunt comunicate. Fiecare act de comunicare presupune adoptarea unei atitudini față de conținuturile transmise, o interpretare a referentului comunicării. În interpretarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al comunicării 3 stipulează că atenția nu trebuie limitată la ceea ce se comunică, ci și la modul în care conținuturile sunt comunicate. Fiecare act de comunicare presupune adoptarea unei atitudini față de conținuturile transmise, o interpretare a referentului comunicării. În interpretarea constructivistă sunt vehiculate concepte precum contract de comunicare, contextualizare, competență, selecție, influențare, rol, proiect de comunicare, vizând relația dintre locutori și conținuturile comunicate. Orice comunicare socială este precedată de un contract de comunicare definind așteptările pe care interlocutorii le au unul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
își reconsideră constant atitudinile, argumentele, limbajul. Dincolo de deschiderile și limitele pe care le înregistrează un model sau altul de reprezentare a procesului de comunicare (abordarea lineară/ deterministă/ cauzală a modelului informațional al comunicării sau accentuarea dimensiunii psihologizante în cazul modelului constructivist), subliniem operaționalitatea unor scheme de reprezentare în evidențierea specificului unui act de comunicare. Din această perspectivă, comunicarea politică se definește prin existența a două axe: una orizontală, subiectivă, care surprinde relația emisie-receptare, și cealaltă verticală, obiectivă, care introduce "arenele" (dezbaterile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
alimentară românească, Petronela Savin 1 G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, Editura Minerva, București, 1986, p. 47. 2 Claude Shannon, Warren Weaver, The matematical theory of communication, University of Illinois Press, Urbana, 1963. 3 Pentru o prezentare detaliată a modelului constructivist, v. Denis McQuail, Sven Windahl, Modele ale comunicării pentru studiul comunicării de masă, Editura Comunicare.ro, București, 2004. 4 Camelia Beciu, Comunicare politică, Comunicare.ro, București, 2002, p. 16. 5 H. Lasswell, "The Structure and Fonction of Communication in Society
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
dispus să reducă tensiuni psihice, profitând de neatenția părinților. Nimic nu poate înlocui căldura unui grup în care adolescenții împărtășesc idei și vise. Riscul consumului de droguri într-un anturaj e mare în cazul tinerilor fără repere. Tributar viziunii sociologice constructiviste, subliniez necesitatea prezentării consumului de droguri la adolescență din perspectivă clinică, socio-psihologică, nu doar morală, fiindcă dependența de drog e și o boală, nu doar o "devianță", iar fenomenul nu trebuie abordat doar din perspectivă catastrofistă, dar nici banalizat. Trebuie
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
o poezie vivace și coincide atunci cu stînga modernistă sau modernismul scurt. Tînărul practicant, în virtutea iuțelii cîștigate, continuă, însă, în silabe, rezumat la un sistem de mișcări născînde, dansul negru al seratei iudee la care s-a tremusat (dacă e constructivist) ori bețivana sîrbă la care a chiuit (dacă e rural și folcloric). Optimismul de redacție și cafenea, robustețea profesională trîndăvesc tot mai late în pajiștele unei preafrumoase limbi. Iar drumurile de țară scîrțîie de coviltirele prozei tradiționaliste, oloage și infantile
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
liberă. Recunoașterea limbilor și culturilor nu este deloc în contradicție cu spiritul pluralismului liberal despre care vorbește Rawls, iar dacă anumite elemente comunitariste nu pot fi evitate, ele fac parte din ceea ce Rawls numește constructivism liberal: "de fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"65. Principiul subsidiarității pe care se bazează cooperarea europeană este de fapt un echilibru reflectiv 66, iar criteriul standard de luare a deciziilor și de rezolvare a conflictelor rămâne rațiunea publică
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
care îl propune Rawls. În același timp, teoria rawlsiană nu lucrează cu supoziția unui contract universal care să ducă la fondarea unei societăți liberale mondiale; prin urmare, problema ecologică rămâne să fie gândită în termenii unei cooperări internaționale, pe baze constructiviste. Aceasta ar însemna că, dacă teoria dreptății nu se aplică direct la problemele ecologice, nimic nu împiedică construirea de extensii ale acestei teorii, pentru a răspunde problemelor noi cu care se confruntă societatea. În mod tipic, o doctrină constructivistă procedează
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
baze constructiviste. Aceasta ar însemna că, dacă teoria dreptății nu se aplică direct la problemele ecologice, nimic nu împiedică construirea de extensii ale acestei teorii, pentru a răspunde problemelor noi cu care se confruntă societatea. În mod tipic, o doctrină constructivistă procedează prin selectarea unei serii de subiecte, începând, să spunem, cu principiile de dreptate politică pentru structura de bază a unei societăți democratice închise și autosuficiente. Odată făcut acest lucru, ea merge apoi mai departe la principiile pentru revendicările generațiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
societăți democratice închise și autosuficiente. Odată făcut acest lucru, ea merge apoi mai departe la principiile pentru revendicările generațiilor următoare, se extinde la principiile pentru dreptul popoarelor și [se restrânge] la principiile pentru chestiuni sociale speciale. De fiecare dată, procedura constructivistă este modificată pentru [a se potrivi] subiectului în cauză"27. Rawls discută această chestiune în special cu privire la dreptatea internațională, considerând că este vorba de o lărgire a viziunii din Teoria dreptății. Dar, în versiunea originală, teoria dreptății distributive a lui
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Îl Înconjura, o lume bazată pe lupta pentru putere, așa cum este și astăzi. Se poate observa astfel cum societatea, trecută, prezența sau viitoare, este șlefuita de limbaj care, la rândul său, reflectă relațiile de putere existente. Este punctul de vedere constructivist, reprezentat prin Michel Foucauld sau Jacques Derrida.
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
funcția de creare a identității sociale a individului, cu accent fie pe solidaritatea socială, fie pe componenta individuală. Într-o societate meritocratică, educația devine principalul mecanism de alocare a rolurilor pe măsura implicării și a eforturilor individuale 5. Din perspectivă constructivistă, educației i s-a conferit funcția de reproducere culturală, perpetuând inegalitățile sociale și economice din generație în generație 6. Pentru individ, scopul final constă în dobândirea puterii (libido dominandi) prin manipularea prestigiului obținut din convertirea diferitelor tipuri de capital în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
o condiție a apariției produsului artistic. De Îndată ce opera de artă arată ca un lucrunormal, ea necesită contextualizarea și protecția muzeului, care să-i confere 4 McGetrick & Koolhaas 2004: 73. Termenul de „condensator social― (care este folosit pentru prima oară de constructiviștii ruși Într-un sens specific) este definit, În cazul În speță, ca „o suprapunere programatică ce Încurajează coexistența dinamică a mai multor activități și generează prin interferența acestora, evenimente fără precedent―. statutul artistic: „Muzeul modern Își face cunoscută evanghelia nu
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
abia am schi?at �n aceste r�nduri introductive (I. Alua?, Sociologie ?i istorie, R. Aron, Introduction � la philosophie de l�histoire, K. Popper, Societatea deschis?, vol.II: Epoca marilor profe?îi, H. H. Stahl, Sociologizarea istoriei etc.). O istorie constructivist? a sociologiei Whitehead consideră c? ?tiin?a care ezit? s?-?i uite fondatorii este pierdut?, iar Gouldner postula c? este pierdut? ?tiin?a care nu ?ție de unde vine, unde se afl? Am�ndoi au dreptate, dar afirmă?iile lor nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i �n istoria pe care au scris-o că subiec?i cunosc?tori ai socioumanului ce fac parte din realitatea pe care o studiaz? sociologia. Nici aceast? �observa?ie� nu ?tirbe?te din meritele întreprinderii lor, care implic? o metodologie constructivist? de cunoa?tere: faptul semnificativ pentru devenirea istoric? ?i cotidian? a sociologiei este considerat �n articulare cu �ntreaga ?es?tur? social? a contextului local ?i macrosocietal. A? numi lucrarea autorilor francezi o sintez? ipotetic? ce recupereaz? repere din care ne
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nici tehnologia nu poate avea alt sens decât acela de modalitate sistematică de înlesnire a vieții umane pe pământ. Încă de la jumătatea secolului trecut, plecând de la legăturile inextricabile între tehnologie și mediul social, s-a dezvoltat un model teoretic social constructivist, care subliniază necesitatea "democratizării" procesului decizional. Sau altfel spus, pentru a progresa, afacerile trebuie să câștige bunăvoința lumii. 5.2. Responsabilitatea științei și a dezvoltării tehnologice în societatea postcapitalistă Sciencia et potencia in idem coincident 66. Știința și tehnica ocupă
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Este doctor în științe politice al Universității Paris-Est Marne-la-Vallée și doctor în istorie al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca. Din 2010 devine conducător de doctorate la Universitatea Paris-Est și din 2012 și la Universitatea Babeș-Bolyai. Domeniile sale de interes sunt teoriile constructiviste și alternative aplicate formării și funcționării comunităților politice și, mai ales, emergenței grupurilor radicale și extremiste. Este autor al patru cărți, co-autor si co-editor ral mai multor volume naționale și internaționale, autor al patruzeci de articole științice, director de colecție
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pentru alții, identitatea reprezintă un construct și o creație din materialul și rolurile sociale disponibile la un moment dat. Gîndirea postmodernă contemporană a respins, în general vorbind, noțiunea esențialistă și raționalistă de identitate și se bazează mai degrabă pe noțiuni constructiviste pe care le problematizează. În consecință, unul dintre obiectivele acestui capitol va fi să explice modul în care este formulată noțiunea de identitate de către teoria postmodernă și cum este aceasta construită în cadrul formelor culturale postmoderne. Se pune în discuție, așadar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]