4,590 matches
-
În care să poți avea Încredere. Pare destul de nasol... Frank mi-a spus să nu te bag la griji, dar am simțit că trebuie să te sun. — Slavă Domnului că m-ai sunat. Chiar e arestat? L-ai anunțat pe consulul britanic din Marbella? — Malaga, da. Consulul s-a implicat personal. E un caz important, mă mir că n-ai citit despre asta. — Am fost plecat În străinătate. N-am mai văzut ziar englezesc de săptămîni Întregi. În Lhasa nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Pare destul de nasol... Frank mi-a spus să nu te bag la griji, dar am simțit că trebuie să te sun. — Slavă Domnului că m-ai sunat. Chiar e arestat? L-ai anunțat pe consulul britanic din Marbella? — Malaga, da. Consulul s-a implicat personal. E un caz important, mă mir că n-ai citit despre asta. — Am fost plecat În străinătate. N-am mai văzut ziar englezesc de săptămîni Întregi. În Lhasa nu-i mare cerere de știri despre Costa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
citești în liniște, și vorbim după aceea... îmi pun în grabă canadiana pe mine, fără să mai trag fermoa rul. Vreau să plec cât mai repede. Simt nevoia să fiu singură. — Te conduc, se oferă Eduard mai mult din politețe, consul tându-și involuntar ceasul. — Nu, tu stai și gândește-te la roman, îl opresc eu, aproape cu spaimă. Poate îți vine vreo idee și mă suni mai târziu, îi mai spun, în timp ce-mi trag cizmele. Am să încerc să
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
societăți de finanțare a investițiilor, au fost prezenți la Timișoara, la Centrul Regional de Afaceri al C.C.I.A.T. , participând la seminarul „Colaborarea italo-română în sectorul I. M.M. -urilor: de la modelul Timișoara la laboratorul România”. Au mai luat parte domnii Francesco Catania, consulul general al Italiei la Timișoara, Constantin Ostaficiuc, președintele C.J.T. , Alexandru Chirilă, subprefect al județului Timiș. Încă de la începutul intervenției sale din cadrul conferinței de presă, dl Urso a declarat că modelul Timișoara este cunoscut în Brazilia, Albania sau Serbia, dar că
Agenda2006-13-06-general1 () [Corola-journal/Journalistic/284897_a_286226]
-
fi coordonată de dl ing. Paul Ionescu (tel. 0726-410 953). ( I. B.) Lansare Vineri, 25 noiembrie, la ora 13, la Palatul Administrativ din Bd. Revoluției din 1989 nr. 17A, va avea loc o dublă lansare de carte, respectiv a romanului „Consulul rus“ de Vuk Drašković, în traducerea lui Dușan Baiski, și „Curtea blestemată“ de Ivo Andrić, în traducerea lui Steva Perinaț și Ion Pachia Tatomirescu. Amândouă au apărut la Editura Uniunii Sârbilor din România. Cărțile vor fi prezentate de Slavomir Gvozdenovici
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
nimic în România. Să nu ne facem iluzii. Prin atârnarea noastră economică am ajuns ca toate guvernele, spună ele ce or pofti, să atârne mai mult ori mai puțin de înrîuriri străine. Nu doar c-ar sta în relații cu consulii, această acuzare ar fi prea gravă pentru ca s-o facem cuiva. Ne înnegrim unii pe alții - vorbesc de naturile mai nobile, fie ele în orice parte, nu de stârpituri - ne înnegrim, zic, unii pe alții, pentru că simțim că starea poporului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a silit pe turci să-ncheie pace e Anglia și nu Rusia, trebuie să admitem că diplomații engleji erau în deplină cunoștință de cauză și că ei ne vor da științele cele mai exacte despre această... ciudată cucerire cu sabia. Consulul general al Angliei de la București, W. Wilkinson, în cartea sa Tablou istoric, geografic și politic al Moldovei și Valahiei, ne dă o descriere clară a acelei cesiuni, făcute în împrejurări atât de nefavorabile Rusiei. Iată acea relațiune: Galib Efendi care
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
suplinise postul (de dragoman) pe lângă Poartă și-a fost acuzat de a fi complice la trădarea sa în contra imperiului otoman. Iată dar sfârșitul binemeritat al aceluia care a trădat Basarabia pentru ca s-ajungă Domn, povestită de un contimporan, de un consul general englez care era la București în vremea tratărilor și, fiind interesată chiar Anglia la încheierea acestei păci, e sigur că trebuie să fi fost în cunoștință deplină despre toate firele care se torceau și se țeseau la noi, pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
una măcar din greșelele comise de dd. roșii în politică, d-nia-lor, cu toate c-am fi avut oștire straină în țară, ar fi făcut manifestații pe uliță, ar fi îmblat cu jalbe în proțap la M. Sa sau poate la consulul știut, cu un cuvânt și-ar fi pus în mișcare toate apucăturile cari ar fi fost numai în stare de-a aduce cele mai mari greutăți asupra țârii. A spune că d-nia-lor fac sacrificii stând la ministeriu e absurd. D-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
o judecăm, pentru că n-o admitem, avea să meargă calea tuturor drepților, calea legiuită pe care s-a și înfundat, soartă pe care, în treacăt vorbind, o merita în mare parte. Republica de la Ploiești însă, aruncarea cu pietre în capul consulului german, încercările de revoltă de uliță înscenate de frații liberali pentru a sili pe Domn să abdice erau făcute în timpul unui război cumplit între două nații uriașe și de natură a ne atrage pe de-a apururea ura unuia din
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fi având radicalii cutezanța să-l impute conservatorilor! Nu cumva partidul conservator urzise tripla conspirație de la 10 martie? Nu cumva vor fi pretinzând radicalii că partidul conservator a luat cu asalt sala Slătineanu și a amenințat viața celor de la banchetul consulului german? Partidul conservator a venit la putere în urma acelui scandal tocmai pentru că radicalii în ziua aceea trecuseră peste toate marginile, și venirea lui la putere a fost un sacrificiu adus patriei și dinastiei, amenințate de desfrâul demagogiei. Și oamenii cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nu știe pe deplin starea de lucruri de la noi? Cred poate că comitele Andrassy sau principele Bismarck sânt rău informați și ne țin pe noi de evreofagi? Dar... ne cunosc de zece ori mai bine de cum ne știm noi înșine. Consulii generali și viceconsulii nici n-au altă treabă în capitală și prin provincie decât că numere chilele de grâu câte se produc, mărfurile câte se esportează, populația câtă se naște și moare. "Norddeutsche allgemeine Zeitung", organul cunoscut al principelui-cancelar, a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Vodă Știrbei. Cităm un caz din vremea lui Vodă Caragea. Vestitul George Lazăr trecuse în Țara Românească, deschisese școală și i se deduse numaidecât o boierie. Nu știm acuma cum se făcea pe atuncea dezlipirea de cetățenia austriacă, destul că consulul austriac îl pretindea ca pe un supus al guvernului imperial, l-au ademenit între zidurile consulatului și l-au închis. Vodă Caragea, auzind, a poruncit prefectului de poliție ca pe orice austriac va întîlni pe uliță să-l bată la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vatra zelotismului religios și a unor înverșunate discuțiuni asupra marginelor în cari trebuie admisă sau nu legea lui Moisi. Pe de altă parte ni se părea cu neputință ca lumea diplomatică a Europei să fie atât de rău informată, ca consulii cari rezidă la noi, reprezentând atâtea puteri, să aibă toți vederi atât [de] puțin venețiene încît să contribuie a întări fabula despre persecuțiunile religioase din România. În vremea în care ambasadorii se ocupau numai cu intrigile de la curte și-ncolo
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
multe puncte de vedere, dar cel de căpetenie este desigur considerantul că prin fondarea unei foi esclusiv izraelite lupta de idei devine legală, pe când pîn-acuma ea se mărginea din partea adversarilor la denunțări oculte prin ziare străine, la reclamațiuni oculte către consuli, adecă la acte cari prin minciună și calomnie căutau a face rău țării în care izraeliții trăiesc. Deși presa la noi e absolut liberă, deși se pot debita în ea cele mai mari neadevăruri, totuși chiar o presă curat izraelită
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
orășenești, de la care erau și rămâneau excluși - ci aveau ei înșii una singură corporație a lor proprie și drept staroste pe rabin, tot așa precum străinii formau asemenea o corporație, ca și aceea a ciubotarilor sau tălpălarilor; având staroste pe... consul. Sub această formă hibridă de corporație orășenească s-au introdus, după Tractatul de la Passarovitz, consulatele la noi și de acolo s-au numit și se numesc încă stărostii. De la priimirea în breselele creștine și până la formarea unei bresle aparte e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contră, în urma numeroaselor acte de suveranitate înlăuntru, imense foloase materiale și morale statului, precum: secularizarea a o a cincea parte din pământul României, sporirea armatei, împroprietărirea clasei celei mai numeroase și mai importante a țării, autonomia bisericii naționale, paralizarea puterii consulilor, un spornic avânt pe calea culturii intelectuale; independența nominală de astăzi și seria de acte din care ea a rezultat a costat șase sute de milioane în bani, o provincie pierdută cătră Rusia, douăsprezece mii de oameni uciși de florile-mărului pe
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
anul 1796, mai ales că acolo ființau, deja, de multă vreme, consulate austriece și rusești, a căror influență asupra deciziilor din domeniul politicii europene a Porții Otomane, exercitată prin intermediul domnilor fanarioți din cele două Principate, urma a fi contracarata de consulii francezi, exact prin același intermediu 12. Așadar, consulatele franceze din Principatele Române trebuiau să constituie un punct de sprijin, deloc de neglijat, al politicii orientale a Franței care viza, după cum am mai menționat, implicarea Imperiului Otoman într-un sistem francez
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
de această situație a fost, bineînțeles, Napoleon Bonaparte. Mizând pe interesul pe care îl avea Rusia de a căuta în altă parte decât în Austria și Marea Britanie, de care tocmai se despărțise, sprijinul pentru asigurarea succesului politicii sale orientale, primul consul al Franței a reușit să reglementeze raporturile cu această țară, prin încheierea păcii, la 8 octombrie 1801. Două zile mai târziu, adică la 10 octombrie, a fost semnată și o Convenție secretă prin care Rusia se angaja, între altele, să
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
doua și cea de a treia împărțire a Poloniei, Rusia a urmărit să împiedice intervenția, indiferent sub ce formă, a Porții Otomane în problema poloneză. Un rol important în menținerea Porții cât mai departe de această problemă l-au avut consulii ruși din Moldova și Țara Românească care au "plasat un zid între Polonia și Poartă"87, prin exercitarea unei stricte supravegheri a refugiaților poloni, precum și a domnilor fanarioți, pentru a-i împiedica să le înlesnească legăturile cu Poartă Otomană 88
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
la 20 ianuarie cea mai mare parte a nobilimii napolitane a proclamat Republică Napolitana (Republică Parthenopeană), după vechea denumire a Napolelui Perthenope (cf., loc. cît., p. 145, n. 1). favoarea Franței a cărei armata, comandata de Napoleon Bonaparte, devenit primul consul al Franței, în urma loviturii de stat, din 9-10 noiembrie 1799, a zdrobit-o pe cea austriacă, în celebra bătălie de la Marengo, din 14 iunie 1800. Ca urmare, Austria a fost nevoită să încheie o nouă pace cu Franța, cea din
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
ar fi putut să contracareze planurile expansioniste ale acesteia. În al doilea rând, deoarece, datorită aceleași "calități", Prusia putea contribui la realizarea reconcilierii Rusiei cu Franța și a unei colaborări antiaustriece, de vreme ce, ascensiunea lui Napoleon Bonaparte la rangul de prim consul, în urma loviturii de stat din 9-10 noiembrie 1799, o făcuse "more attractive, politically and ideologically"2. Concomitent, tarul Paul I și-a îndreptat atenția către Danemarca și Suedia, astfel încât, la 28 august 1800, i-a invitat pe regii Suediei, Danemarcei
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Ibidem, p. 223. 291 Informații suficiente care oferă o imagine amplă asupra situației politice a Austriei, îndeosebi în perioada napoleoniana, se află în câteva din lucrările bine cunoscutului istoric francez, Edouard Driault, dintre care amintesc: La politique extérieure du premier consul 1800-1803, Paris, 1910, passim; Austerlitz, Tilsit (citate, deja, în paginile anterioare); La politique orientale de Napoléon, Sébastien et Gardane 1806-1808, Paris, Alcan, 1904, passim. și-au concentrat eforturile diplomatice în direcția lărgirii alianței. Prima vizată a fost Austria care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
l'Angleterre", despotism care se exercită, în egală măsură, atât în Marea Nordului, cât și în Marea Baltica (s. Ven.C.)321. În aceeași ordine de idei, Lucchesini era instruit să facă uz de calitățile sale diplomatice, pentru a-i inspira primului consul al Franței, Napoleon Bonaparte, 320 Paul Bailleu, op. cît., p. 4. 321 Ibidem, p. 4-5. "l'idée et la confiance de consolider son ouvrage par leș liens qui pourraient préparer entre le Midi et le Nord de l'Europe" (s.
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
fel interesele Porții Otomane, deoarece ele nu inserau nici un angajament al regelui suedez care l-ar fi putut antrena, atunci și în viitor, în vreun act ostil acesteia, alături de Rusia. Misiunea i-a fost încredințată lui Pehr Olof von Asp, consul general în Levant, ministru plenipotențiar al Suediei pe lângă Poartă Otomană. Argumentul principal invocat de diplomatul suedez, în Notă remisă Porții, la 14 decembrie 1791, se referea la faptul ca Rusia nu putea face uz de casus foederis, nici în timpul războiului
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]