15,904 matches
-
făcut popă. Nu m-am făcut. De mic îmi plăcea să socotesc. La aritmetică în clasele primare, am avut notele cele mai mari. În liceu, mi-a scăzut pasiunea. Cu toate acestea am făcut Institutul de Științe Economice și sunt contabil, ba mai mult șef, zâmbește Alexandru. — A!șef deci, nu orice contabil, îl ironizează puțin Teofana. După un timp au intrat în compartiment. Alexandru nu s-a așezat, ci a început să caute în bagaj. — Mi-e foame. Ție nu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
La aritmetică în clasele primare, am avut notele cele mai mari. În liceu, mi-a scăzut pasiunea. Cu toate acestea am făcut Institutul de Științe Economice și sunt contabil, ba mai mult șef, zâmbește Alexandru. — A!șef deci, nu orice contabil, îl ironizează puțin Teofana. După un timp au intrat în compartiment. Alexandru nu s-a așezat, ci a început să caute în bagaj. — Mi-e foame. Ție nu? Hai să vedem ce ne-a pus mama de-acasă. Eu știu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
mereu că părerea lui ar fi să profite de ezitările țăranilor și să părăsească Amara cât mai e timp, căci orice rezistență ar fi inutilă față de starea spiritelor prea încărcate. Miron Iuga asculta, dar se făcea că nu aude povețele contabilului. Numai când Isbășescu își permise să insiste, bătrânul se enervă puțin și-l admonestă să-și caute de registrele lui și să-l scutească de povețe. ― Vin țăranii, coane Miroane! strigă în cele din urmă Isbășescu desperat, năvălind în apartamentul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Isbășescu se hotărâse să rămâie cam primprejurul boierului. Ce-o păți boierul, să pățească și el, își zicea, în speranța că boierul, fiind foarte respectat de oameni, nu va păți nimic și prin urmare nici dânsul. ― Ce faceți, cucoane? întrebă contabilul iar, observând că bătrânul se plimbă prin odaie cu mâinile la spate. Nu ieșiți înaintea lor, să nu dea cumva buzna aici, peste dumneavoastră? Miron Iuga își continuă plimbarea fără a-i răspunde, mormăind numai în sine vorbe neînțelese. În
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de la unchiul ei și să le aducă prin dos, să n-o vadă nimeni, făgăduindu-i o răsplată bună și recunoștință veșnică. Cu hainele veni însăși Profira, să-i ia în schimb pe cele nemțești, ca să nu păgubească dacă cumva contabilul nu s-ar mai întoarce. ― Ei, țațo Profiro, Dumnezeu să-ți răsplătească binele ce mi I-ai făcut, că mi-ai salvat viața! zise lăcrimând și strîngîndu-i mâinile. N-am să vă uit niciodată. Pe când se crăpa de ziuă Isbășescu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de diferiți cunoscuți care se îmbulzeau, cu mutre de circumstanță, să-i exprime condoleanțele lor sincere. Grigore dădu cu ochii de Isbășescu: ― Vino-ncoace, vino, domnule, să aflu în sfârșit și eu ce-a fost! ― Să trăiți, coane Grigoriță! făcu contabilul zăpăcit. Să mă iertați că n-am îndrăznit... De altfel mai sunt pe aici și alții de la noi, care numai Dumnezeu știe cum au scăpat din ghearele tîlharilor! Grigore nu observase pe plutonierul Boiangiu și nici pe perceptorul Bîrzotescu, deși
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a făcut rost de la judecătorul supleant de un costum de haine nemțești pe care însă Isbășescu, spre a-și păstra cât mai mult aureola de martir, nu le-a îmbrăcat decât azi-dimineață. ― Povestea mea e mai lungă, coane Grigoriță! zise contabilul cu glas jalnic potrivit împrejurării. Dacă vreți să mă ascultați, ar fi mai bine să vă osteniți până la gazda mea, la primarul târgului, că suntem aproape, să vă spun toate din fir în păr!... O, Doamne! Prin câte am trecut
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Pe urmă, îndată după-prânz, porunci lui Isbășescu să-i tocmească o trăsură, să plece spre Amara. Isbășescu încercă să-l convingă că ar fi mai bine să aștepte totuși până mâine... Grigore îi aruncă o privire atât de mustrătoare, că contabilul nu îndrăzni să mai continue. Pe la ora două erau pe drum. Isbășescu, pe capră, avea inima cât un purice. Vrând să-și facă puțin curaj și observând că Grigore nu e dispus să-i mai audă glasul, începu o conversație
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Vreți amănunte, acum? Dați-mi o oră și vă fac o listă completă. ― O secundă! Așteaptă o secundă, comandă Dallas. (Se întoarse spre Ripley) Mai încearcă o dată ecranele! (Ea se execută, fără nici un rezultat. Rămaseră la fel de palide ca țeasta unui contabil al Companiei) Cu atât mai rău. Vom continua să lucrăm fără ele ceva mai mult, îi zise. ― Sunteți siguri că nu mai sunt alte daune majore, zise ea în intercom. Ea resimți un elan de simpatie pentru Parker și Brett
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
erotism, când există, e unul pur social și estetic, ele strepezesc imaginația ca niște fructe încă necoapte. Cele mai multe nu se coc niciodată: le dispare șarmul și se adaugă mulțimii de neveste cumsecade, cu o sinceră vocație a normalității. Inginerași, vaporeni, contabili - ei se aleg cu mândrețele de tigrese care unduiesc sub flacăra stroboscoapelor, sub peticele amețitoare de lumină emise de globul cu oglinjoare. Junele tânăr care cugeta astfel, închizînd când un ochi, când altul, se dă jos din autobuz în bezna
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ca secvența să se întrerupă brusc și să apară în prim plan, intervievat despre tone de minereu și cu gândul la cei dragi de acasă, tocmai matrozul cu pricina; în locul lui apăreau însă bătrâni căpitani de navă cu figuri de contabili, ceea ce-mi mai rărea bătăile inimii. Ce păcat, ce păcat că nu pot, oricine ai fi, oricâte REM-un ai fi văzut, oricât de inteligentă și sensibilă ești, nu pot, Nana, să rămân cu tine. Câțiva centimetri, câțiva ani
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
să frigă, radia o căldură roșiatică. Ester a privit din nou termometrul, care arăta acum 38 de grade. Și, de pe spinarea zgrunțuroasă a elefantului, am văzut o mână cu unghii negre aruncând o piuliță în pălăria unui orb și un contabil cu mânecuțe răzuind cu lama o cifră dintr-un registru. Am văzut un preot mângâind șoldul unei enoriașe, o coțofană pe marginea căruciorului, privind un sugar, o femeie rujîndu-se. Am văzut un jude rânjind acuzatului și-un felcer scoțând dintele
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
desfășurate în cîmpul diplomației; ==> dacă ești o persoană perseverentă și meticuloasă, ai înclinații spre detalii, spre logică sau cercetare, dacă îți place să calculezi, să analizezi date, să prelucrezi informații, e sigur că poți îmbrățișa o pro-fesie ca: analist, cercetător, contabil, economist, funcționar bancar, agent de marketing (una dintre cele mai "la modă" în prezent), făcînd carieră într-un cîmp socio-profesional în care predomină lucrul cu cifre și informații (abstracțiuni), sau ai posibilitatea de a cerceta și de a face descoperiri
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
care le-ai făcut deja: Grupul I • "Investigatorul: cercetător, farmacist"; Grupul A • "Artistul: orice domeniu artistic, inclusiv cosmeticiană, coafeză sau horticultor"; Grupul S • "Sociabilul: profesor, asistent social"; Grupul L • "Liderul: domeniul managementului, al marketingului și vînzărilor"; Grupul C • "Convenționalul: bancher, contabil"; Grupul R • "Realistul: inginer, mecanic". De menționat că "în afară de aceste șase tipuri de personalitate profesională, există și profiluri combinate, așa cum reiese și din cele trei alegeri pe care le-ai făcut. De exemplu, o personalitate tip LSA este potrivită, în
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
Metodologia utilizată, care a reprezentat de altfel și cea mai importantă critică la adresa studiilor conduse de Herzberg, a cuprins metoda incidentelor critice, aplicarea interviului de tip story telling și analiza de conținut. Respondenții studiului propriu-zis au fost 203 ingineri și contabili din cadrul a patru companii din Pittsburgh, cotele de eșantionare fiind: vârsta, denumirea postului, poziția ierarhică în companie și vechimea în muncă. Intervievaților le-a fost solicitat răspunsul la două întrebări: "Care a fost perioada când v-ați simțit excepțional de
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
în cele din urmă" (Sachau, 2007, p. 378). Încă din perioada impunerii teoriei în literatura de specialitate, Herzberg (1968, p. 92) evidențiază două dintre "cele mai pertinente critici" la adresa modelului său. Prima vizează generalizarea rezultatelor pe baza unor eșantioane restrictive (contabili și ingineri), iar cea de-a doua, validitatea metodelor de investigare. Pentru combaterea acestor limite autorul prezintă un număr de nouă replicări ale studiului inițial pe eșantioane de angajați cu diferite ocupații, precum și două studii transculturale pe populații finlandeze și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
țesătorie. Ivor Sefton, de pildă, locuia în Crescent într-o vilă datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tânăra familie Gregory Osmore ocupa o casă frumoasă, separată, îndărătul platanilor dinspre țesătorie. Greg cumpărase casa când - după ce lucrase la Londra în calitate de contabil - intrase (destul de recent) în conducerea fabricii de mănuși unde, se spunea, avea să ajungă, cu siguranță, „mare ștab“. Fratele lui mai mare era avocat de succes la Londra. Tom inspecta dormitoarele. Erau patru la număr, toate foarte plăcute. Paturile erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ședeau incomod pe banca lungă, fără spetează. Lumina palidă venită de afară le scotea în evidență curbura spinărilor. Cu toții ascultau în tăcere discursul domnului înalt de la masa cu daruri, pe care Puiu nu-l cunoștea poate că era directorul sau contabilul-șef sau cine știe ce alt funcționar cu funcție mare. De la șirul de spinări privirea îi fugi afară pe fereastra dinspre stradă, unde iarna venise și înconjurase cu un abur de gheață copacii desfrunziți și frontispiciul de deasupra intrării în biserica Sfânta
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
la gura nefericitului corespondent voluntar țâța caldă și virilă a unei sticle cu samahoancă. Parcă era ceva mai primăvară! La redacția marelui cotidian Expresul Național, în lipsa directorului plecat cu familia la cules de nuci de cocos în Insulele Coco, în lipsa contabilului șef plecat cu o cospondentă fulger în Polinezia, în lipsa directorului adjunct atașat samavolnic unei echipe de degustători la Concursul European de Vinuri din Tokyo, în lipsă de evenimente, tocmai era în curs de desfășurare concursul inter redacțional de leapșa pe
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
șamd. Eram gata să renunț la fixul cu cristalul de cuarț când, întâmplător, m-am rătăcit într-o sală imensă, plină cu persoane deosebit de sobre și pedante, în sine, cum aveam să aflu mai apoi, magazioneri, paznici, administratori de cămine, contabili și economiști, leaderi de sindicat. Solemni, gravi, impozanți se ridicau în ordine, persoană cu persoană, pentru a adauga de la cele șase microfoane ale prezidiului noi și noi date de referință, noi teze privind forțele miraculoase ale cristalului de cuarț! MOȘ
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
ei de învățătoare bună și prețuită, dar și ca fiică a preotului Munteanu, victoria era asigurată. Gazda găsită de director se numea Ivan Tcacenco II. Doi erau și copiii: o fată care "rupea" românește și un băiat, Grișa, care era contabilul cooperativei de consum din comună, și el cam de seama mea, poate ceva mai mare, și un foarte bun vorbitor al limbii române. Am fost primit ca o rudă foarte apropiată, cu plată minimă pentru casă și masă. Casa era
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Grigore Boiangiu de la Gorj, gre fier ajutor, Fedea Nadolenco, fotograf, Vanea Timoșenco, învățător, Vanea Velicov, învățător, Mișa Vladâcenco, absolvent al Școlii superioare de arte și meserii din Iași iar în rândul de jos, pe scaune, subsemnatul, învățător suplinitor, Volodea Sucmanschi, contabil la Banca Populară, Volodea Caimacan, învățător, Costică Matei din Goicea și Alexandru Kirilenko,normalist.Majoritatea fii de oameni de treabă de acolo, din Cișmele. De cei mai mulți nu mai știu nimic. Nu-i mai văd de atâta zid de hotare. Pe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Tecuci. Norocul meu și în parte al părinților din Nicorești. * Pe la mijlocul lui aprilie o iau iar la drum, spre Ismail. Revizor școlar era D.N.Nadă, om posac și afurisit de prin părțile Covurluiului. Sprijin de calic tot bunul Vanea Uzunov, contabilul revizoratului. Mâncam la "Trezirea", un local mic, curat, înființat de "Temperanța", o societate antialcoolică. Era condus de doi bătrânei ruși care se descurcau mai greu cu vorbirea dar de o cin ste și o bunătate greu de întâlnit. In local
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
la școală, a făcut dreaptă judecată și l-a dat afară. Pașol vidma. La câteva zile vine în inspecție Cezar Stratulea. Când a aflat de ticăloșia fostului "prieten" mi-a propus să trec la revizorat pentru a lucra sub îndrumarea contabilului, dragul domn Uzunov. Și așa treceau zilele și iarăși reducere de post, al meu desigur, pe dreptate. Și iată-mă...dactilografă. Stăteam nopți întregi și scriam diferite ordine, copii după circulare. Plângeam și băteam la mașină, băteam la mașină și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
schimba numele în Carol I (din 1893) și pe strada Traian, ce vor deveni centrul comercial al orașului Oltenița, (în localuri proprii sau închiriate). În jurul acestora se mișcă “...o sumedenie de oameni,fie prin munca lor că muncitori, misiți, voiajori, contabili, casierițe, băieți de prăvălie unde-și fac stagiul de învățătură că într-o adevărată școală, si care apoi ieșind succesiv în lume își creează și ei băcanii încurajate prin credit oferit...” de foștii patroni evrei. De aici rezultă importantă activității
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]