1,915 matches
-
sigiliul divin nu e natural: el consistă în puterea și gloria care se cuvine unui Dumnezeu, care strălucește în Cristos. Prin aceasta El a voit să se facă cunoscut, și prin faptele sale să‑i înalțe sufletește pe ascultători la contemplarea sa cu toate că îl acoperea carnea vizibilă. Cuvântul, prin umilința sa și prin asumarea condiției noastre, a reflectat și pe chipurile noastre și în inimile noastre splendoarea gloriei care e proprie lui. Așadar nu o imagine sau un model, dar însuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
și cred și eu însumi, Dumnezeu e cel care m‑a pus aici... N‑am voit s‑o părăsesc... pentru că slujesc din dragoste pen‑ tru Dumnezeu în care îmi pun toată nădejdea 15. Nemaicrezând ca altădată că într‑un fel contemplarea și recrearea frumu‑ 11 Ibidem, 97. 12 Cf. M. Birindelli, Piazza San Pietro, Ed. Laterza, Roma‑Bari 1981, 240‑242. 13 Ascanio Condivi (1525‑1574) - pictor și scriitor italian. În general, considerat ca un artist mediocru, el este în primul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează: Ideea acestui om extraordinar era aceea de a aborda fiecare compoziție în funcție de corpul omenesc și de proporțiile perfecte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
40 Ibidem, 7‑8. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 83 era așezat deasupra altarului papal fie în altă parte. Este de înțeles că frumu‑ sețea umană reprezentată în lucrările sale este o reflectare a frumuseții divine, iar contemplarea ei duce în mod inevitabil sufletul către Dumnezeu. Michelangelo atinge puritatea cea mai înaltă atunci când înfățișează goli‑ ciunea omenească alături de reprezentări ale sacrului: este logica lui David în care omul este reprezentat gol și lipsit aparent de apărare. Și totuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind‑o în cele din urmă drept sursă de fascinație, centru care atrage pe om în mod irezistibil. Tocmai de aceea contemplarea pe care o pretinde ea pare a surprinde timpul scoțându‑ne în afara lui într‑o peri‑ oadă favorabilă recunoașterii a ceea ce este deplinătatea operei 36. Plecând de la această idee suntem înclinați să credem că opera în perfecți‑ unea sa exemplară
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
se suprapun acestei pedalei sonore oferă surpriza unei noi parafonii care alătură intervale de cvartă și cvintă perfecte într-un mod frigian, ce își află rezolvarea pe acordul final de fa# major. Transparența țesăturii finale se topește apoi în liniștea contemplării, aflându-și sensul emoției în puritatea tăcerii. Întoarcerea către Sine, tăinuită sub umbra misterului, (efectul de ușor dezacordaj produs de sunetul sol al apogiaturii) este ritualul comuniunii cu Natura, în care tăcerea unui sfârșit devine un nou început al existenței
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expres construite pentru a produce un interes dezinteresat, ca și alte produse de meșteșug indiferent de scopul lor original estimate și apreciate acum prin ele însele 13. 1. Arta creștină - începuturi Arta în general, este rodul unei activități spirituale de contemplare, inter‑ pretare și exprimare a realității, activitate care se exercită în genuri specifice numite temporale (literatură, muzică, teatru) sau spațiale (arhitectură, sculp‑ tură, pictură), acestora din urmă alăturându‑se și artele aplicate 14 (miniatură, orfevrărie). Domeniul artei universale cuprinde desigur
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sigiliul divin nu e natural: el consistă în puterea și gloria care se cuvine unui Dumnezeu, care strălucește în Cristos. Prin aceasta El a voit să se facă cunoscut, și prin faptele sale să‑i înalțe sufletește pe ascultători la contemplarea sa cu toate că îl acoperea carnea vizibilă. Cuvântul, prin umilința sa și prin asumarea condiției noastre, a reflectat și pe chipurile noastre și în inimile noastre splendoarea gloriei care e proprie lui. Așadar nu o imagine sau un model, dar însuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și cred și eu însumi, Dumnezeu e cel care m‑a pus aici... N‑am voit s‑o părăsesc... pentru că slujesc din dragoste pen‑ tru Dumnezeu în care îmi pun toată nădejdea 15. Nemaicrezând ca altădată că într‑un fel contemplarea și recrearea frumu‑ 11 Ibidem, 97. 12 Cf. M. Birindelli, Piazza San Pietro, Ed. Laterza, Roma‑Bari 1981, 240‑242. 13 Ascanio Condivi (1525‑1574) - pictor și scriitor italian. În general, considerat ca un artist mediocru, el este în primul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
este un triumf fără egal în istoria artei, un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
un fenomen unic. Succesul s‑a datorat capacității artistului de a ține sub control forțele sale în aparență contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
contradictorii. Spre deosebire de artiștii care l‑au precedat, Michelangelo a aspirat să se înalțe prin contemplarea frumuseții. Aceasta era o încercare periculoasă, căci contemplarea frumuseții umane nu se poate realiza niciodată pe deplin în si‑ guranță. Michelangelo s‑a concentrat pe contemplarea frumuseții tinerilor, pentru ca privirea să fie orientată și mistuită de pasiune. Giorgio Vasari a văzut clar acest lucru, de fapt și notează: Ideea acestui om extraordinar era aceea de a aborda fiecare compoziție în funcție de corpul omenesc și de proporțiile perfecte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
40 Ibidem, 7‑8. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 83 era așezat deasupra altarului papal fie în altă parte. Este de înțeles că frumu‑ sețea umană reprezentată în lucrările sale este o reflectare a frumuseții divine, iar contemplarea ei duce în mod inevitabil sufletul către Dumnezeu. Michelangelo atinge puritatea cea mai înaltă atunci când înfățișează goli‑ ciunea omenească alături de reprezentări ale sacrului: este logica lui David în care omul este reprezentat gol și lipsit aparent de apărare. Și totuși
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mai ales prin modul în care își asumă deplinătatea, o caută și o revendică drept lege a sa esențială instituind‑o în cele din urmă drept sursă de fascinație, centru care atrage pe om în mod irezistibil. Tocmai de aceea contemplarea pe care o pretinde ea pare a surprinde timpul scoțându‑ne în afara lui într‑o peri‑ oadă favorabilă recunoașterii a ceea ce este deplinătatea operei 36. Plecând de la această idee suntem înclinați să credem că opera în perfecți‑ unea sa exemplară
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
unei noi specii de artă care o venera ca pe un model-comedia antică (teatrul lui Euripide). Drama lui nu reprezintă decât un „fenomen rece și aprins totodată, la fel de apt să înghețe sau să ia foc”, ce aduce în prim-plan contemplarea apolinică, idei paradoxale și reci; extazul dionisiac tinde spre patos și nu spre acțiune. Așadar, primul pas spre depărtarea de originea divină a omului reprezintă, analizând ideile lui Nietzsche, substituirea adevăratei origini a artei neplastice adică moartea tragediei. Apropierea de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mult visată, vina tragică a nenorocirii unei ființe: Stând lângă patul Margaretei, Faust visează apropierea „clipei cele frumoase”; mai apoi Margareta, după ce a trecut pragul acestei clipe spune tristă: „Liniștea mea, Odihna toată Nu le mai aflu Ah, niciodată” Prin contemplare, stând lipit de tâmpla Margaretei, Faust soarbe clipa în toată beatitudinea ei; dar odată clipa consumată, contemplația devine tragică. În fața eșecului, Mefisto smulge violent pe Faust, oferind tentații vulgare în noaptea Valpurgiei; cuprins de remușcări intră în celula unde este
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prin cultură vor exista din ce în ce mai multe virtualități de îndreptare a sorții omenești, iar cel ce înfăptuiește trebuie să posede un mecanism etic foarte bine format. Așadar, drumul faustic a ajuns la ideea de a face bine pornind de la cucerirea și contemplarea Frumosului bine ordonat. Între creator și operă În ceea ce privește felul cum întreaga fabulație faustică s-a oglindit în viața lui Goethe, ar fi o greșeala să-l identificăm până la confundare pe Goethe cu Faust. Însă intervine puterea modificatoare a metaforei ce
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Privită ca planetă luna va fi în romantism ținta magilor, eroilor și amanților, iar Dionis va amenaja aici o feerie minerală, decor al iubirii sale ideale. Lunatismul, termenul lui Călinescu (v. II, Temele romantice: Luna) va genera fie și prin contemplare levitația, anularea „simțului gravitației pe pământ”. Antinomica soarelui, care putea adăposti în castele translucide pe zeii Daciei, luna se restrânge la dimensiunile umane, devenind un adăpost al visării romantice. Personificarea anticilor care văzuseră în Selene o zeitate magnifică, plimbându-se
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
este o izbîndă."3 Concepția sa filosofică structurată în jurul opoziției dintre natură și civilizația care corupe individul constă în îndemnul de a ne reîntoarce la natură, singura care poate restitui bunătatea primordială a omului. În literatură, Rousseau a inaugurat "tema contemplării melancolice și solitare a naturii, ca refugiu și consolare în fața neliniștilor umane, tradusă într-o stare confuză, apropiată de reverie, care va face carieră în romantism"4. Lucrările lui au avut o enormă influență asupra mișcării romantice de la începutul secolului
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
Vuietul muntelui, Maestrul de Go, Lacul, Descoperirea frumuseții, Frumusețe și întristare, Frumoasele adormite, Kyoto sau tinerii îndrăgostiți din străvechiul oraș imperial. Ca și celelalte opere, Țara zăpezilor, publicată în anul 1948, excelează prin crearea unei atmosfere picturale în care seninătatea contemplării plutește deasupra existenței banale pe care autorul o stilizează cu eleganță și finețe. Shimamura, literat, eseist, preocupat de arta dansului, obosit de agitația metropolei nipone, Tokio, merge frecvent să se relaxeze într-un han cu apă termală, în ținutul muntos
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fel de bildungsroman, Memoriile unei gheișe reconstituie formarea unei gheișe (ghei = artă, șa = persoană) care în viața socială trebuie să fie o operă de artă în mișcare, un simbol al specificului cultural japonez dar și un obiect al dorinței, al contemplării și adorării. Lumea gheișelor a fascinat și continuă să fascineze. În cartiere speciale din marile orașe dar și în localități mai mici existau ceainării, okiya, și case de gheișe ce adăposteau femei frumoase, cultivate, educate pentru a întreține o atmosferă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
preț decât după farmecele lor, și făcusem dragoste fără dragoste, pe jumătate îmbrăcați... În noaptea aceea am descoperit plăcerea de necrezut de a contempla trupul unei femei adormite, fără îmboldirea dorinței sau opreliștile pudorii... Jurnalistul și-a prelungit starea de contemplare, imaginându-și culoarea ochilor ei după starea lui de spirit: de culoarea apei, dimineața la trezire, de culoarea siropului, când râdea, de culoarea focului, când se supăra. Jurnalistul, alias autorul, aflase că va fi ziua ei, că va împlini șaptesprezece
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ei, că va împlini șaptesprezece ani și i se sugerase că-i poate face cadou o bicicletă cu care să se poată deplasa mai ușor la locul de muncă, cosea nasturi într-o manufactură. Vizitatorul și-a prelungit starea de contemplare, creând atmosfera unei nopți magice cu prilejul aniversării celor șaptesprezece ani. În noaptea zilei de naștere i-am cântat Delgadinei cântecul întreg, i-am sărutat tot trupul până am rămas fără suflare, șira spinării, vertebră cu vertebră.... În alte seri
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]