33,831 matches
-
prezenta psihiatriei, a psihanalizei (cărțile din acest domeniu au invadat după 1990 piața culturală românească, cu toate că e greu uneori de diferențiat textele serioase și autentice de simple apocrife sau mai știu eu ce compilații bizare) și a psihologiei în discursul contemporan, asadar între aceste discipline psi și felul în care definim identitatea personală. Legătură e oarecum evidență: cine sîntem e o chestiune tranșată, în mare măsură, astăzi, de vocabularul, normele și modelele psihiatriei moderne, nu neapărat în chip evident, cît mai
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
caracteristici definitorii ale persoanei noastre numai în măsura în care ele sînt vizibile, adică perceptibile unui ochi autorizat să le descopere și să le studieze, si inteligibile, adică semnificative din perspectiva unor criterii și norme care depășesc cazul unui individ anume. În cultura contemporană, criteriile și normele sînt stabilite de disciplinele psi, eticheta generica sub care Roșe grupează psihiatria, psihologia și psihanaliza. Iar specialistul împuternicit să aplice aceste criterii este the shrink, chiar dacă autorul nu îl numește astfel. Ambiția psihiatrului (sau a psihanalistului ori
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
monoton că orice limbaj de lemn. Poate că sîntem încă prea puțin obișnuiți cu astfel de abordări, și prea atașați de narațiunile istoriei ideilor. Ca sociolog, Roșe e în primul rînd preocupat să dejoace pretențiile de putere, în cîmpul cunoașterii contemporane, ale disciplinelor psi, felul în care acestea manipulează gîndirea și individul, insinuîndu-si modelele și vocabularul, care ajung treptat să fie preluate fără nici o rezistență critică, drept dogmă. Cartea lui are, de fapt, mai multe mize, dintre care una este de
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
și individul, insinuîndu-si modelele și vocabularul, care ajung treptat să fie preluate fără nici o rezistență critică, drept dogmă. Cartea lui are, de fapt, mai multe mize, dintre care una este de a deconstrui statutul psihologiei că știința în peisajul gîndirii contemporane. Psihologia este, insistă Roșe, în mod fundamental o disciplină socială, chiar dacă scopul ei explicit este de a studia eul individual. O distincție precum cea dintre psihologie și psihologia socială nu are sens, pentru autor, căci felul în care conceptualizam sinele
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
o cale mai practică trecându-si licență în drept, ceea ce nu l-a împiedicat să asiste la "faimoasele lecții care stârneau o valvă atât de mare în lumea intelectuală a Parisului, ale lui Henri Bergson la Collége de France". Istoria contemporană și Geografia coloniala, în care se specializase, i-au dat posibilitatea orientării rapide și stabilirii coordonatelor de timp atât ale evoluției culturii universale cât și ale propriei sale țări. Ar fi interesant de studiat ecourile filosofiei, bergsoniene în poezia lui
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
scrisă cu caligrafia să cuminte și îngrijita. El însemnase că în lunile mai-iunie, 1914, se întrunise la Paris, - în locuința sa din strada Pierre Curie, 4, - Academia celor 10 al carui secretar era cu scopul de a alcătui o Antologie contemporană română cu poezii apărute între 1905-1915, lucrare rămasă neisprăvita. Erau enumerați de fapt nouă membri: Horia Furtună, Hurmuz Aznavorian, Bibi Băbeanu, Ernest Ene, Petrică Georgescu Rechitioanu, Mircea Libros, Ion Lugosianu, Alfred Mosoiu, Ion Pillat. Documentul care ar putea părea o
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
tânăr (Em. Bucuta). Ion Pillat nu făcea decât să continue tradiția cenaclurilor "Junimii", "Convorbirilor literare", "Salonului" lui Alexandru Macedonski, dar într-o atmosferă lipsită de orice dogmatism și dominată doar de vraja poeziei. Entuziasmul și generoasă disponibilitate pentru poezia scriitorilor contemporani s-au mai întâlnit doar la Titu Maiorescu. Se știe de altfel că în 1912 editase volumul Flori sacre de Al. Macedonski și, într-o perioadă, de totală indiferență față de acest poet, publicase în coloanele revistei Flacăra, operă acestuia Thalassa
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
de Ion Pillat cu dragoste și respect, pe hârtii - azi îngălbenite - si strânse între vechi coperți, în intimitatea și singurătatea bibliotecii sale. Sunt nenumărate proecte de antologii din întreaga literatura română și universală, sistem de prețuire a operelor înaintașilor și contemporanilor săi care-l va duce la cunoașterea geniului individual, reflectat în operele poeților respectivi și care se vor ordona firesc într-o ordine istorică și culturală.Toate proectele de antologii și listele cu poeții selectați au fost publicate în: Ion
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
cronologic: I (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea); ÎI (de la sfârșitul secolului al XVIII-lea până la 1830); III (de la 1830 până la 1870). Cunoașterea scriitorilor medievali și moderni, ai generației de la 1848, i-au inspirat poemul Bătrânii (1918-1922). Privitor la perioada contemporană Ion Pillat trece în revistă poeții care puteau fi adunați într-o Antologie a Poeziei Române de la moartea lui Eminescu până azi (1889-1939) și pe care o împarte în trei volume: I Înaintașii; ÎI Poeții cuprinși în Antologia poeților de
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
pasiune lui Ion Pillat pentru peisajul românesc, substanța a vieții sale însăși. Găsind acel nestemat al interferentei poeziei culte cu aceea populară el copiază în Cartea cântecelor. 99 de cântece de dor și jale scrise de poeții noștri moderni și contemporani. Transcrie totodată 76 de poezii ale căror ritm, rimă și conținut păstrează ceva din incantația versurilor populare, reunindu-le sub titlul Lieduri (Alăuta românească). Selectează apoi poeme inspirate de Obiceiurile vechi, de Credință și de Copil. Descoperirea Helladei și a
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
din structura stalinista, în cea mai bună carte a sa, Oameni, ani, viața, vorbeste deosebit de frumos despre toate figurile epocii sale - dintre care multe au plătit cu viața că au fost de partea cealaltă a baricadei...) Să fie scriitorul român contemporan mai cârcotaș, măi cverulent, măi intransigent decât semenul sau de aiurea? Cred, mai degrabă, ca în accepțiunea lui Karl Leonhard, ca scriitorul nu este decât o personalitate accentuată, un hipersensibil care recepționează mai dureros ceea ce un alt individ abia percepe
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
cum poate crede în scrisul meu "la fel de mult", cănd singur recunoaște că îi lipsește unul dintre cei doi termeni de comparație? Nu dispun de un mandat care să-mi permită să mă erijez în purtătorul de cuvânt al scriitorului român contemporan, insă cred că acesta se simte trădat, în primul rând, din interior. De aici și refulările din tot mai deșele jurnale intime (?), de aici și numeroasele răbufniri pe toate canalele față de confrați. Revizuirea scării valorilor în literatura întârzie la fel
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
normal. Cum fiecare individ își duce propria boală, simptomele mele s-ar putea numi (și) PARANOIA SCHWARTZ. Cum se justifică astăzi o panoramă a literaturii române, când nici autorii cărților de sinteză nu mai citesc decât o câtime din producția contemporană? Cu riscul de a produce noi exclamații dezaprobatoare, voi repeta că exegezele se realizează, mai ales, la cârciuma, autorii prezentându-si opera pe cale orală și colportând păreri umorale despre confrați. Dacă, pe vremuri, unii critici se scuzau că n-au
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
și de care e afectat). În același timp, prin saltul auto-similar de la un nivel logic / de observație la altul, noua conceptualizare riscă să mute problemă mecanicii corporale într-un meta-cadru, la rîndul lui limitativ. Poate tocmai de aceea, unii filosofi contemporani, cum ar fi Georges Canguilhem, preferă să ancoreze definirea mecanicista a corpului în termeni apropiați determinării kinetice: "O mașină poate fi definită că o construcție artificială, făcută de om, ce funcționează esențialmente în virtutea unor operații mecanice. Un mecanism este alcătuit
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
sau mitralierei, ci moartea devine proteză "carnala" - deteriorată, dar omniprezentă - a mega-corpului războiului. În paranteză fie spus, deconstrucția relației organic / protetic în fluxul corporal productiv sugerat de nuvelă lui Rebreanu poate fi înțeleasă mai bine prin raportarea la echivalentul ei contemporan: deconstrucția cyborgică. În cazul cyborgilor (ființe umane biocibernetice), simbioza biologic-masinic nu functioneaza numai în filme că Blade Runner și în literatura cyberpunk, ci și în realitatea curentă, sub forma protezelor și implanturilor medicale sau estetice. Folosirea protezelor "cosmetice" ale chirurgiei
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
veche. Pictorii caută ieșire pentru preocupările lor în ilustrații de carte pentru copii, unde alegerea de culori stridente poate fi justificată prin raportarea la imaginația ănaivă a copilului. Regizorii teatrali, achitîndu-se de datoria de a pune în scenă opere proaste contemporane, se străduiesc să obțină plasarea în repertoriu a lui Lope de Vega sau Shakespeare. Unii reprezentanți ai artelor plastice sînt atît de curajoși, încît aproape că-și dezvăluie Ketmanul, proclamînd nevoia de estetic în viața cotidiană..." Să notez că toate
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
Cătălina. Protagoniștii originalului love story fac parte din secole diferite și din... române diferite. Ei se întâlnesc neștiuți de nimeni timp de optsprezece ani numai datorită imaginației atotputernice a "fetei de împărat", care este deopotrivă cititoare, autoare și eroina. Cătălina contemporană cu noi rostește o invocație postmodernă - " Coborî în românul meu, Luceafăr blând, alunecând pe-o rază" - și dorința i se împlinește. Scrisul că obsesie După debutul (foarte promițător, cu românul Derivă, publicat în 1997), Lucian-Claudiu Amor (care a avut ideea
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
mi-a spus că acesta e prețul ieșirii din climatul de seră al literaturii din România, dar nu numai al celei din România. Pe atunci veneau în țară diverși misiți doritori să poată prelua drepturi de autor ale scriitorilor români contemporani. Impresia foarte multor autori autohtoni a fost ca gheața se spărsese și că, în sfîrșit, România ieșea din izolare, prin intermediul operelor lor. Treptat, s-a cam ales praful de această impresie, deoarece Estul literar nu era nici pe departe atît
România la sat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17722_a_19047]
-
mult prea disperată după avangardă". O părere care ar merita discutată mai mult în presa romînească ar fi cea legată de tendințele criticii literare în genere și a celei romînesti în special. Părerea lui Virgil Nemoianu este că: "Critică literară contemporană la nivel mondial se îndreaptă (...) spre o intertextualitate cu științificul și cu religiosul. Oameni că Michel Serres, Katherine Hayles, Frederik Turner, William Paulson și mulți alții argumentează că cel mai bun context pentru hermeneutica literară nu îl constituie științele sociale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
și protestul civic. Ultimului i se acordă o pondere tot mai mare, direct proporțională cu deteriorarea situației din România, apăsata de orizontul negru al sfîrșitului "epocii de aur". Este timpul elaborării Istoriei literaturii române, a unei vaste prezentări a scriitorilor contemporani, menită a se deversa, în bună parte, în Istoria rămasă neterminata, a excepționalei autobiografii, oprită și ea la primele capitole, Sub straja dragonilor, a colaborării cu posturile de radio BBC, Europa Liberă, Deutsche Welle, a editării, în colaborare cu dr.
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Ai văzut că prietenul tău Pleșu s-a făcut încă o dată de plîns și de rîs cu așa-zisa lui demisie pe motive... tehnice?". Propria să Istorie a literaturii române I. Negoitescu o consideră drept un mesaj transmis, pește capetele contemporanilor, de-a lungul viitorului: "tu ai fost martorul credincios și pentru mine, prin aprecierile tale, pavăza de nădejde a Istoriei: dovadă, lipsa de entuziasm cu care este ea primită în România, unde toate ănoutătileă și opțiunile mele par atît de
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
performanțe invidiabile în poezie, în proza, în critică literară. Recentă sa carte consacrată Postmodernismului românesc, la origine teza de doctorat, vine să confirme capacitatea de sinteză teoretică a autorului și să facă mai bine cunoscute opțiunile sale în cîmpul literelor contemporane. Analiza critică, ideologică și stilistica, evocare pasionată, disputa polemică, profesiune de credință - masivul volum se constituie, la rîndul lui într-un fel de operă totală sau totalizatoare: ceea ce e în afara mentalității postmoderne, dar cine poate fi pînă la capăt postmodern
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Elveția, se realizează în limitele unor conveniente acceptate, quasi imuabile. Acceptate de public, de muzicieni, de organizatorii vieții de concert. Gustul cel mediu nu trebuie șocat. Repertoriul este cel tradițional. Postromantismul, neoclasicismul sunt cele mai avansate redute ale demersului componistic contemporan întâlnit în sălile de concert. Un creator de talia lui György Ligeti, originar din România, dar stabilit actualmente la Hamburg, își găsește, totuși, loc în programele concertelor de la Victoria Hall, la Geneva. Dar și în programele Orchestrei Simfonice a Metropolitanului
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
la prezentarea și ilustrarea (cu fotografie și text) a poeților aleși, autorii antologiei de față (Georgeta Moarcăs, Andrei Bodiu și Romulus Bucur) alcătuiesc o introducere care este deopotrivă o scurtă punere în temă a cetățeanului anglofon cu problemele literaturii române contemporane și o justificare a selecției. Introducerea se face după schemă deja clasicizata, dar încă necesară, a punerii în politic și social, din care rezultă basmul - din păcate adevărat și nicidecum în illo tempore - al înfruntării dintre "absurdity" și "underground culture
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
destul de stranii mi se pare a fi relatarea violurilor. Desemnarea actelor de violență rămîne desigur predominant neutră, dar de mai multe ori se produce prin surprinzătoare arhaisme, care evocă mai curînd pasaje din cronicari decat relatări sordide de la periferiile orașelor contemporane: a necinsti, a batjocori. Nu am găsit încă, e drept, sinonimele și mai arhaice a silui, a pîngări sau a rușina; ultimul, bine cunoscut din Letopisețului lui Costin, din fragmentul în care doamna lui Ieremia vodă "lăcrămîndu au dzis: ăBoieri
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]