8,749 matches
-
celor scrise în declarație. -Mă tem că nu mai aveți ce face aici, minutele lui sunt numărate, nu cred că își va mai reveni. Vă vom ține la curent cu ceea ce se întâmplă. A plecat de la spital într-o stare contradictorie. Era bucuroasă pentru Gilă că își va intra în drepturi, dar în sufletul ei suferea pentru viața lăsată în urmă pe patul spitalului și care abia mai pâlpâia. -Trebuie să iei legătura cu familia care vrea să înfieze copilul, am
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
-mi doream altceva. Ziua de azi începuse sub bune auspicii și se părea că se va termina la fel. O zi banală de miercuri se transformase dintr-o dată într-un vis adevărat, de nesperat. Cu gândurile încă răvășite de trăiri contradictorii m-am lăsat pe spate, am închis ochii și am întins mâna spre ea. În scurt timp am simțit mâna ei între degetele mele. Am spus icnind ușor: - Alina ... ești o femeie minunată ! Și nu greșeam. În acel moment al
EXISTENŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ CONTINUĂ ŞI DUPĂ MOARTEA TRUPULUI FIZIC ! (PARTEA A PATRA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370141_a_371470]
-
retinei noi imagini; dimpotrivă, v-au urmărit ca un ecou problemele de aici, mai ales întrebările pe care vi le puneți de o bucată de vreme cât privește destinul civilizației creștine într-o lume care, astăzi, se globalizează depersonalizant și contradictoriu. Cu ceva timp în urmă, mă frapa în articolele Dv. tonul absolutizant în care, după mine, tratați diferențele dintre creștinismul occidental ( privit de Dv. îndeosebi din unghiul catolicismului) și ortodoxism, propriu bunei părți a lumii est-europene. E drept, întâlneam ca
COMENTARII ASUPRA ARTICOLULUI „CREŞTINISM ŞI CAPITALISM” DE PROF. VIOREL ROMAN de ION HUMĂ în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370240_a_371569]
-
teritoriale ale celui dintâi. Este omul care a întărit neprețuita lucrare misionară a mamei sale și nu a ezitat să-și manifeste în practică propria credință, chiar și în afara imperiului. Este omul care a depășit patimile epocii lui, practicile religioase contradictorii, ciocnirile dogmatice încețoșate și s-a dăruit, chiar și după plecarea lui din această viață, întru totul lui Iisus Hristos, primind harul Tainei Sfântului Botez și al Mărturisirii. Mai este și primul împărat creștin într-un imperiu în care întreaga
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
fie mai cunoscută în lume. Fiind obligat sa emigrezi tu știi că țara unde te-ai născut este unică. Cuvântul „România” te va emoționa de câte ori ai să-l auzi. Este posibil că vei purta în sufletul tău de exilat sentimente contradictorii, dar este firesc sa fii mereu cu gândul alături de cei râmași acasă. Când facem lucruri minunate suntem apreciați pentru asta. Aș vrea să amintesc că exilatul român își intreține familia atât aici cât și în țară participând la ameliorarea greului
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
motive, ai fost obligat să pleci dintr-un loc care pentru tine înseamnă mult. Dacă acomodarea într-o nouă țară se poate face relativ ușor, nu te poți obișnui cu motivul pentru care ai plecat din propria țară. Sunt sentimente contradictorii, sentimentele fiului alungat din casa părintească. Firesc, trăiești emoțiile poporului tău ca și cum ai fi acolo, indiferent dacă aceste emoții sunt din momente bune ale țării sau din momente tragice. Este imposibil să nu-ți pese de tot ce se întâmplă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
că bătrînul care pleacă din țară să meargă la copii, își dorește să stea cu nepoții. Probabil că tânărul emigrant vrea să-și croiască o viața nouă (o altfel de viață?). Eu cred că emigrantul este prins între două forțe contradictorii. Pe de o parte, vrea să se integreze și să reușească în țara de adopție, pe de altă parte vrea să rămână ceea ce este. În Canada se înțelege acest lucru. Eu mă minunez cu ce generozitate finanțează Canada comunitățile diverse
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
în cap. --Nu se poate, doamna Virginica! Și depozitul meu este plin. În contract nu există așa ceva. --Ascultă, domnule, ridică tonul șefa biroului de Marketing, mă înveți dumneata ce scrie în contract? Mărășteanu și-a dat seama că orice discuție contradictorie îl spulberă, cu tot cu „relația de afaceri” existentă doar în capul lui. Bine că n-a venit Dora. Ar fi crezut că din cauza ei se poartă așa. A rugat-o, totuși, să-i vadă marfa, ca să-și dea seama dacă poate
SRL AMARU-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352832_a_354161]
-
rupă un pod, / ca să se așeze în locul gol un zeu, / ori, pe șosele, s-apară în asfalt o groapă, / ca să se așeze în ea un zeu... («Elegia a doua, Getica» - SAlf, 92). „Originile“ Omului-Fantă antrenează o logică lirico-dinamică subtilă a contradictoriului (cf. LLog, 59 sqq.): Omul-Fantă are îndepărtate origini. / El vine din afară: / din afara frunzelor, / din afara luminii protectoare / și chiar / din afara lui însuși. // Ia ființă venind. / Astfel, el se umple / cu imaginile diforme, / atârnând lățoase de marginile / existenței, / sau, pur și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
și sufletul meu mi-e teamă că avionul meu va lua foc mi-e alături în carlingă un pistol mereu mă înalț mai sus, mai sus... Sângele, tâmplele, imi va invada, agonia mea seamană cu lipsa de oxigen poate sunt contradictoriu dar cum să-mi aproprii visele de ale Ei? Poza mea o va vedea pe ultima pagină ca a oricărui pilot mort într-un banal accident niciodată nu mi-am învins teama ca zborul visului meu sa ardă în flăcări
AVIATOR de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353832_a_355161]
-
parte, tot aici, în universul post-genezic, se infiltrează anticipări ale Infernului, figurate prin abandon și marginalizare, nu neapărat prin întrebări tragice, prin torturi lăuntrice (Copiii străzii, Vă rog). Un loc aparte îl ocupă foarte interesantul ciclu al Saltimbancilor, cuprinzând lucrări contradictorii, în care suferința terestră se iluzionează a fi bucurie dezlănțuită, în care Infernul vrea să creadă (și să-i facă și pe alții se creadă) că e paradis. În încheiere, avem a consemna trimiterile la existența indiferentă, la viața diurnă
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
lucrătorii instituțiilor statului enumerate mai sus. Unele manevre ale autorităților statului comunist, prin care se dorea temperarea colectivizării, au fost o încercare zadarnică în fața presiunii sovietice. Dar, alături de rezistența evidentă a țărănimii române, ele explică unele curente schimbătoare și măsuri contradictorii din primul val al colectivizării. Cel mai cunoscut și plin de semnificații eveniment politic al acelor vremuri a fost eliminarea din conducerea Partidului Comunist a grupului condus de Ana Pauker , dovedit a fi responsabil pentru abuzurile statului, dar și pentru
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
oamenii îl iubeau, iar el le este lor doctor într-un timp în care doctoria negăsită, ca libertatea și alimentele, era voioșia, colacul de salvare pe când dictatorii sabordau corabia cu un popor devastat la bord. Actorul Amza Pellea, fapt întrucâtva contradictoriu, a fost de bonton și față de agramații puterii (mai mult sau mai puțin agramați ca cei actuali!). Rolurile sale în filme istorice i-au redus la tăcere pe cenzorii ce credeau că în Mihai Viteazu sau Decebal e un Nicolae
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
loc așa deodată în mod surprinzător,” replică Silviu. „ Ba eu cred că Sandu a istorisit o frumoasă experiență a învierii din punct de vedere spiritual a unui om, la o viață creștină,” spuse Mihaela. Discuția lor mai continuă un timp contradictoriu, fiecare aducând argumente pentru susținerea propriilor idei. După un timp Mihaela se retrase spunând că are de lucru. Cei doi mai discutară un timp, schimbând subiectul după plecarea Mihaelei. Mai trecu o oră, timp în care Silviu îi citi lui
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (5) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352711_a_354040]
-
seama că figura acestuia se schimonosise și luase parcă alte trăsături iar preț de câteva clipe crezu că nu-l mai recunoaște. Știa că în inima procuratorului se ducea o luptă încordată, acesta căutând de fapt să-și reprime sentimentele contradictorii care îi zbuciumau sufletul. Nimeni nu mai făcu însă nimic. Totul se desfășurase parcă prea repede, fără nici un fel de răgaz de parcă o forță malefică dicta din umbră producerea evenimentelor. Marcius își spuse totuși că mulțimea care urla într-un
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]
-
am avut acte care atesta faptul că lucrez... că sunt angajată sau PFA... Am avut doar acte care demonstrau domiciliul in Londra, cont deschis la o banca din Londra ... ... dar pentru aceste acte... nu îți acordă nimeni un NINO! E contradictoriu că nimeni nu te angajează fără acel NINO... nici măcar ca bonă sau femeie de servicu. Așa cum se spune ca în tot răul este și un bine, după ce îmi vor face angajarea la salonul de cosmetică, ceea ce sper eu că se
JURNAL LONDONEZ (4) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354076_a_355405]
-
etichetă care trebuiesc respectate în limitele decente ale conviețuirii sociale și în limitele principiilor prevăzute de legislația națională și, respectiv, cea internațională din domeniul jurnalismului. Însă, cu regret, realitatea prin care există individul, realitatea prin care există omenirea, deseori, este contradictorie regulilor decente de coabitare socială. Acest lucru limitează așteptările omului, iar valorile și libertățile sociale care urmează a-i fi atribuite în totalitate sunt limitate, uneori, chiar reduse la minim. Astfel, se formează un mediu social nesătătos unde personalitatea omului
IMPORTANȚA JURNALISTULUI ȘI A JURNALISTICII ÎN SOCIETATE de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347125_a_348454]
-
care se numește Iubire. Poeta e când exaltată, scriind poeme în ritm de vals, când nostalgică, elegiacă, misterioasă, căutând să se ascundă sub vălul tăcerii și al visului. E o contradicție aici. Dar și ființa umană e alcătuită din stări contradictorii. Când descrie splendoarea nopții și plimbarea lunii printre nori, poeta cutreieră, o dată cu luna spațiile cosmice, în ritm de dans. Dar nu numai stări de nostalgie există în volum, ci și exultarea naturii în mici pasteluri, un întreg ciclu, intitulat „Flori
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
Din sferele înalte ale spiritului, Monica Grosu culege esențele, nectarul fiecărei scrieri în parte, adăugând fermentul necesar și suficient pentru un demers critic, pe cât de simplu exprimat, pe atât de valoros. Fiecare carte analizată îi produce exegetului stări creatoare, uneori contradictorii, îmbrăcate în haina unei veritabile științe. Dacă lucrările sale favorite în proză sunt din aria jurnalisticii, a publicisticii (notele de jurnal, interviurile, mărturisirile, confesiunile - prin care poate reconstitui, mai aproape de adevăr, destinul ori viața autorului evocat), lirica sa preferată este
CA PUNCT DE SPRIJIN AL ORICĂRUI DEMERS CULTURAL ” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357278_a_358607]
-
luminile orașului. Poveștile noastre se axau pe atunci pe teme din timp și spațiu. Îmi pare rău acum că nu am reținut ceva concret, dar știu sigur că nu vorbeam despre colegi sau materii. Ne preocupau mai degrabă discuțiile filozofice, contradictoriul sau absurdul, gen „ce-ai lua cu tine de-ar fi să faci zilnic naveta între cer și pământ” - cum zicea Marin Sorescu. Nu lipseau întrebările despre destin, metodele de a interveni asupra lui sau chiar de a dirija gândurile
ILUZIA COMUNICĂRII PERFECTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357909_a_359238]
-
unei cărți rămâne un criteriu important, Critica a avut “curajul “aparent mărunt, fără să o roage nimeni, dar în realitate se pare uriaș, de a impune prin felurite tertipuri opinia minorității. În acest context, critica s-a pus în situații contradictorii, ce o pot costa pierderea statutului, ne întrebăm care ar fi pierderea, de pildă faptul de a fi fost obligată să accepte că valoarea artistică e o dimensiune relativă stabilă( adică frumusețea ar putea exista în afara ochiului). Discutabilă din punct
CRITICA LITERARĂ ŞI DE ARTĂ IMPUNE OPINIA MINORITĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357914_a_359243]
-
converg spre o mai mare transcedere a sensurilor, proband încrederea căpătata asupra calității „înscrisurilor” sale. La o primă citire, poemele Georgetei Resteman creează senzația lecturării unui jurnal de epocă, strict personal, în care iubirea gravează, pe fiecare filă întoarsă, stări contradictorii - efuziuni lirice, tristețe, bucurie, exaltare ori amărăciune - dar și vehemență, maturitate, înțelepciune, liniște. În ceea ce privește planurile ideatice ale demersului sau artistic, se subînțelege că la baza liricii prezentului volum stă iubirea, o iubire profund resimțită, îndelung analizată și tranșată cu persuasiune
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
implicit, în fața autorității judecătorești. Asta presupune, mai înainte de toate, asigurarea caracterului unitar al practicii judecătorești, care se pare că nu este ÎNCĂ realizată! Și dacă nu este, ne mai putem întreba DE CE multe soluții rămase definitive sunt diferite și chiar contradictorii în cazuri similare? Această stare de fapt este una din cauzele principale ale neîncrederii populației în actul de justiție, la care aș adăuga, fără rezerve, cazurile rușinoase ale unor magistrați certați cu legea. Amintesc aici doar pe cel mai recent
JUSTIŢIE OARBĂ ORI NEAJUTORATĂ? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358309_a_359638]
-
profundă, expresiva, se poate afirma că "bătăile de ritm" ale scrierilor sale sunt reverberațiile unor intense trăiri. Sorina Cristiana Gheorghiu reușește să surprindă printre rândurile textului sau armonios, regrete asupra efemerității Copilăriei. Stările pe care Sorina le resimte sunt adeseori contradictorii, uneori ajungând până la pseudo-angoasă, sufletul său - încă destul de tânăr - trăind la granița dintre cele două lumi: Copilăria - cu dânsul ei bucolic, inocent și Adolescență - cu profundele aspirații ce acced spre maturitate. Lumea colorată de Sorina este precum "un studiu de
CRISTIANA SORINA GHEORGHIU -CÂŞTIGĂTOAREA TROFEULUI CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ BOGDANIA [Corola-blog/BlogPost/358352_a_359681]
-
Va legăna/ Gurile-acestea nu se deschid decât să se umple/ Vocea mea ce patina ciudată/ Cândva chiar credeam că mă poartă/ Culeg ierburi mirositoare/ Semn că-s pusa pe fapte mari”. Remarcabile și câteva poezii în care sunt captate sugestiile contradictorii ale marelui oraș. Mai puțin reușește poeta atunci când abordează un ton elegiac. Este firesc să se întâmple așa, fiindcă înseși poeziile sale ne arată ca fiind „damnată” la fericire. A.I.BRUMARU Referință Bibliografică: Angela Nache. “DAMNATĂ” LA FERICIRE de A.I.
ANGELA NACHE. “DAMNATĂ” LA FERICIRE DE A.I.BRUMARU. REVISTA SĂPTĂMÂNA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357982_a_359311]