KorAP: Find »[drukola/base=cooperare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...3195 >

79,874 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845

Al XXXXIV-lea Simpozion Pugwash privind securitatea și dezarmarea, octombrie 1983, București. Consiliul de Interacțiune, mai 1984, Brioni. Seminarul privind Regimul de Control al Tehnologiilor pentru Rachete, martie 1992, Varșovia. Conferința de la Atena a Fundației Forum, mai 1992. Forumul de Cooperare C.O.C.O.M., noiembrie 1992, Paris. A 40-a Adunare generală a Asociațiilor Tratatului Atlantic, octombrie 1994, Haga. Săptămâna Europeană, mai 1995 și iunie 1996, Endhoven. Rolurile în schimbare ale ambasadorilor și misiunilor diplomatice în lumea post Război

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
octombrie 1994, Haga. Săptămâna Europeană, mai 1995 și iunie 1996, Endhoven. Rolurile în schimbare ale ambasadorilor și misiunilor diplomatice în lumea post Război Rece și pentru secolul XXI, aprilie 1997, Haga. Depășirea dificultăților în finanțarea infrastructurii; O conferință euro-atlantică privind cooperarea publică-privată cu Europa Centrală și de Est, mai 1997, Amsterdam. Rememorarea Planului Marshall, 1947-1997, mai 1997, Haga. Al doilea Congres al Europei, organizat de Mișcarea Europeană, mai 1998, la Haga, cu ocazia comemorării unei jumătăți de secol de la Congresul de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
privind Protecția drepturilor omului în dreptul internațional la Universitatea Spiru Haret. Participarea la reuniuni internaționale mai importante 1963, Viena, Conferința pentru codificarea dreptului consular; 1964, Geneva, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare; 1972-1975, Helsinki și Geneva, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Montreux, reuniune privind reglementarea pașnică a diferendelor a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Belgrad, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1980, Madrid, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1963, Viena, Conferința pentru codificarea dreptului consular; 1964, Geneva, Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare; 1972-1975, Helsinki și Geneva, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Montreux, reuniune privind reglementarea pașnică a diferendelor a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Belgrad, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1980, Madrid, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1981-1985, New-York, sesiuni ale Adunării generale a ONU; 1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
pentru Comerț și Dezvoltare; 1972-1975, Helsinki și Geneva, Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Montreux, reuniune privind reglementarea pașnică a diferendelor a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Belgrad, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1980, Madrid, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1981-1985, New-York, sesiuni ale Adunării generale a ONU; 1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Berna, reuniune privind

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Cooperare în Europa; 1978, Montreux, reuniune privind reglementarea pașnică a diferendelor a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1978, Belgrad, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1980, Madrid, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1981-1985, New-York, sesiuni ale Adunării generale a ONU; 1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Berna, reuniune privind contactele umane a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Viena

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1980, Madrid, reuniune generală a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1981-1985, New-York, sesiuni ale Adunării generale a ONU; 1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Berna, reuniune privind contactele umane a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Viena, reuniune pregătitoare a reuniunii generale a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1988, Geneva, sesiune a Comisiei O.N.U. pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1981-1985, New-York, sesiuni ale Adunării generale a ONU; 1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Berna, reuniune privind contactele umane a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Viena, reuniune pregătitoare a reuniunii generale a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1988, Geneva, sesiune a Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului; 1991-1993, Budapesta, sesiunile Comisiei Dunării; 1996, Copenhaga, Conferința mondială asupra dezvoltării sociale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
1985, Ottawa, reuniune privind drepturile omului a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Berna, reuniune privind contactele umane a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1986, Viena, reuniune pregătitoare a reuniunii generale a Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa; 1988, Geneva, sesiune a Comisiei O.N.U. pentru drepturile omului; 1991-1993, Budapesta, sesiunile Comisiei Dunării; 1996, Copenhaga, Conferința mondială asupra dezvoltării sociale; 1999, Sankt Petersburg, reuniune asupra deceniului dreptului internațional, 100 ani de la Conferința Păcii de la Haga

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Criminal Court,a new stage, 2002; Minorities-from non-discrimination to identity (under the auspices of U.N.E.S.C.O.), 2004; Tratat de drept internațional, vol. I (Introducere, Izvoare și Subiecte), 2002; vol. II (Reprezentarea statelor, Spațiile, Populația), 2003; vol. III (Domenii ale cooperării internaționale), 2005; Discriminarea rasială, 2005; Manual de drept internațional public, 2007; Discriminarea rasială, ed. a II-a, 2007 (sub auspiciile P.N.U.D. București); Racial Discrimination, 2007 (under the auspices of U.N.D.P.). A publicat, de asemenea, numeroase studii și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
activitatea îi permite să joace un rol recunoscut și apreciat în negocierea și redactarea unor importante documente internaționale de mare actualitate și în prezent, cum sunt: Declarația asupra principiilor care guvernează relațiile între statele participante la Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa și regulile de procedură ale C.S.C.E.; Declarația Adunării generale a O.N.U. privind reglementarea pașnică a diferendelor din 1982; Recomandarea Comitetului pentru Eliminarea Discriminării Rasiale privind discriminarea împotriva rromilor și altele. A inițiat și a condus la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
cu țara gazdă (s-a stabilit o relație substanțială între ministerele apărării, care a dus la participarea României la structura militară de forțe de reacție rapidă, S.H.I.R.B.R.I.G.) și, mai ales, realizarea unor proiecte economice de anvergură (fabrica de bere Tuborg, cooperarea în domeniul mediului și altele). In Federația Rusă, a urmărit cu tenacitate și cu demnitate refacerea cadrului juridic al raporturilor bilaterale, în conformitate cu valorile promovate de statul român și crearea condițiilor pentru încheierea tratatului politic de bază. A finalizat elaborarea a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
român și crearea condițiilor pentru încheierea tratatului politic de bază. A finalizat elaborarea a circa 10 noi tratate în diferite domenii și a transmis propuneri pentru finalizarea tratatului politic. De asemenea, a promovat activ o serie de proiecte economice de cooperare de anvergură. Ca secretar general al M.A.E., a urmărit cu perseverență dotarea Ministerului și a personalului său cu un cadru legislativ corespunzător misiunii care le revin. A condus elaborarea și negocierile pentru adoptarea Legii privind Statutul personalului diplomatic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
în Republica Moldova a coincis cu perioada de vârf a raporturilor politice și cu lansarea unor proiecte economice promițătoare. A stabilit și dezvoltat relații personale apropiate cu forțele politice democratice, pro-românești și pro-europene din Republica Moldova, aducându-și contribuția la activarea mecanismelor cooperării bilaterale. Reprezentanți ai intelectualității Republicii Moldova au apreciat în mod deosebit eforturile sale pentru promovarea limbii române și a istoriei poporului român și pentru impulsionarea raporturilor dintre cele două state românești. Procesul de cooperare din Europa de Sud Est (S.E.E.C.P.) În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Republica Moldova, aducându-și contribuția la activarea mecanismelor cooperării bilaterale. Reprezentanți ai intelectualității Republicii Moldova au apreciat în mod deosebit eforturile sale pentru promovarea limbii române și a istoriei poporului român și pentru impulsionarea raporturilor dintre cele două state românești. Procesul de cooperare din Europa de Sud Est (S.E.E.C.P.) În perioada februarie 1999 aprilie 2000, a fost reprezentantul personal al ministrului român al afacerilor externe la S.E.E.C.P., pe perioada exercitării de către țara noastră a președinției acestui forum de cooperare la nivel subregional. A

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
state românești. Procesul de cooperare din Europa de Sud Est (S.E.E.C.P.) În perioada februarie 1999 aprilie 2000, a fost reprezentantul personal al ministrului român al afacerilor externe la S.E.E.C.P., pe perioada exercitării de către țara noastră a președinției acestui forum de cooperare la nivel subregional. A elaborat și negociat cu reprezentanții celorlalte state participante Carta Relațiilor de Bună Vecinătate, Securitate și Cooperare în Europa de Sud-Est, primul document politic de colaborare multilaterală din regiune, semnat la București, în februarie 2000, de șefii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
personal al ministrului român al afacerilor externe la S.E.E.C.P., pe perioada exercitării de către țara noastră a președinției acestui forum de cooperare la nivel subregional. A elaborat și negociat cu reprezentanții celorlalte state participante Carta Relațiilor de Bună Vecinătate, Securitate și Cooperare în Europa de Sud-Est, primul document politic de colaborare multilaterală din regiune, semnat la București, în februarie 2000, de șefii de stat și de guvern ai țărilor participante la S.E.E.E.C.P. Secretar de stat la Guvernul României A fost primul șef

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
Cehoslovacia, Ungaria, Germania de Est și U.R.S.S. În Centrala Ministerului Afacerilor Externe, a lucrat la departamentele de presă, de relații și pentru organismele de securitate. Zonele sale de interes în munca diplomatică au fost legăturile României cu țările vecine, cooperarea în Balcani, integrarea economică și politică vest-europeană, structurile de securitate cu vocație europeană și euro-atlantică. După decembrie 1989, într-un moment în care criteriul de desemnare a ambasadorilor României a devenit profesiunea de diplomat, i s-a încredințat funcția de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
inițiatorul a două propuneri vizând înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXV-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a următoarelor puncte: * "Rolul științei și tehnologiei moderne în dezvoltarea națiunilor și necesitatea de a întări cooperarea economică și tehnico-științifică între state" (Memoriul explicativ din 13 iulie 1970). Potrivit rezoluției sale nr. 2658 (XXV), adoptată în unanimitate la 7 decembrie 1970, Adunarea generală a hotărât un ansamblu de măsuri, inclusiv elaborarea unui amplu studiu asupra acestei probleme

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
prin care România a solicitat înscrierea pe ordinea de zi a celei de-a XXVII-a sesiuni a Adunării generale a O.N.U. a punctului intitulat " Creșterea rolului Organizației Națiunilor Unite în menținerea păcii și securității internaționale, în dezvoltarea cooperării între toate națiunile și în promovarea normelor dreptului internațional în relațiile dintre state", 8 septembrie 1972. Prin rezoluția omonimă nr. 2925 (XXVII), adoptată prin consens la 27 noiembrie 1972, Adunarea generală a recunoscut necesitatea imperioasă ca O.N.U. "să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
dobândit statutul de organ subsidiar permanent al Adunării generale, și a fost antamat un proces de ample dezbateri privind reforma Organizației, proces ce continuă și în prezent. A contribuit la fundamentarea conceptuală a poziției României privind Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa C.S.C.E. (scopuri, reguli și principii, domenii de activitate, structuri instituționale, proceduri și metode de lucru). A fost coautor al mandatului delegației române la Reuniunea pregătitoare a C.S.C.E. de la Helsinki și al proiectului regulilor de procedură ale Conferinței, propus

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
alianțe. Istorie și actualitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Interesul național și politica de securitate (coautor), București, I.R.S.I., 1995. Regionalism. Concepts and Approaches at the Turn of the Century (coautor), București, I.R.S.I. N.U.P.I., 1995. Manualul N.A.T.O.: parteneriat și cooperare (coeditor), București, Nemira, 1997. Continuitate și discontinuitate în politica externă românească: concepte, forme și metode moderne de acțiune diplomatică eficientă (coordonator), București, 1998. Manualul Consiliului Europei (coautor și coordonator), ediția I, București, Centrul de Informare și Documentare al Consiliului Europei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
în trei rânduri ca Director pentru O.N.U. și Organizațiile Internaționale, iar după 1989 a fost numit adjunct al ministrului și apoi secretar de stat (1990 1993). În anul 2001, când Președinția în exercițiu a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.) a fost deținută de ministrul afacerilor externe al României, a fost numit Reprezentant personal al Președintelui în exercițiu. Specialist în diplomația multilaterală, Constantin Ene a fost implicat într-un mare număr de activități internaționale importante în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
la negocierile pentru încetarea cursei înarmărilor și dezarmare din perioada Războiului Rece, inclusiv în cadrul Tratatului de la Varșovia, la Mișcarea țărilor în curs de dezvoltare și a țărilor nealiniate din anii '60 ' 90 ai secolului trecut, la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și, în ultimii ani, la negocierile pentru admiterea României în N.A.T.O. și în Uniunea Europeană. În îndelungata sa activitate, își înscrie numele în mai multe acțiuni de politică externă, cu semnificație specială pentru interesele României, care, în orice

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
în domeniul dezarmării (U.N.I.D.I.R.). Lucrări Constantin Ene s-a distins, de asemenea, în activitatea de studiu. Ca analist, a abordat o gamă largă de teme și subiecte internaționale din sfera sa de preocupări, îndeosebi problematica păcii și războiului, a cooperării și securității, a instituțiilor și organizațiilor internaționale, contribuțiile sale articole și studii fiind inserate în reviste științifice și publicații din țară și străinătate. A contribuit, printre altele, în calitate de coautor, la două lucrări de sinteză asupra activității României în organizațiile internaționale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]