KorAP: Find »[drukola/base=coran & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...61 62 63 ...68 >

1,685 matches

Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416

lui Petru Rom Epistola către români 1Tes Epistola întâi către tesaloniceni 2Tes Epistola a doua către tesaloniceni 1Tim Epistola întâi către Timotei 2Tim Epistola a doua către Timotei Țiț Epistola către Țiț ÎI. Traduceri în limba română ale Coranului ASM Coranul cel Sfânt: traducerea sensurilor și comentarii, traducere și editare: Asociația Studenților Musulmani din România, ed. Islam, Timișoara, 1998. GG Coranul, traducere, prezentare, note și index de George Grigore, ed. Kriterion, București, 2000. SOI Silvestru Octavian Isopescul, Coranul, traducere din arabă

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
către Timotei 2Tim Epistola a doua către Timotei Țiț Epistola către Țiț ÎI. Traduceri în limba română ale Coranului ASM Coranul cel Sfânt: traducerea sensurilor și comentarii, traducere și editare: Asociația Studenților Musulmani din România, ed. Islam, Timișoara, 1998. GG Coranul, traducere, prezentare, note și index de George Grigore, ed. Kriterion, București, 2000. SOI Silvestru Octavian Isopescul, Coranul, traducere din arabă (actualizarea ediției apărute în 1912 la Cernăuți), ed. ETA, Cluj, f. a. III. Traduceri ale Bibliei BJ La Bible de Jérusalem

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
ale Coranului ASM Coranul cel Sfânt: traducerea sensurilor și comentarii, traducere și editare: Asociația Studenților Musulmani din România, ed. Islam, Timișoara, 1998. GG Coranul, traducere, prezentare, note și index de George Grigore, ed. Kriterion, București, 2000. SOI Silvestru Octavian Isopescul, Coranul, traducere din arabă (actualizarea ediției apărute în 1912 la Cernăuți), ed. ETA, Cluj, f. a. III. Traduceri ale Bibliei BJ La Bible de Jérusalem (1974), Cerf, Paris. Blaj Biblia de la Blaj (1795). BS Biblia sau Sfântă Scriptură (1988) tipărită sub îndrumarea

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
ț ț u y ; ph c ch y ps w Ä ‘ h Prefațătc "Prefață" Cartea Monicăi Broșteanu intitulată Numele lui Dumnezeu în Coran și în Biblie își propune, în esență, o abordare comparată a problemelor pe care numele divine din Coran și Biblie le pun semanticii lingvistice și lexicologiei și a reflexelor acestora în traducerea numelor respective în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
în limba română. Tema lucrării implică o problematică largă interesând istoria comparată a creștinismului și islamului, relațiile actuale dintre acestea, traducerea și medierea culturală etc. Abordarea comparată este justificată de către autoare în primul rând prin faptul că numele divine din Coran și din Biblie „seamănă”: după aprecierile ei, mai mult de o treime dintre numele divine din Coran au echivalente în Biblie. Nu poate să nu atragă atenția celui care citește lucrarea asemănarea, nu numai în spirit, ci și în formă

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
o treime dintre numele divine din Coran au echivalente în Biblie. Nu poate să nu atragă atenția celui care citește lucrarea asemănarea, nu numai în spirit, ci și în formă lingvistică, a numelor divine din Biblia ebraica cu cele din Coran. Cât privește formă lingvistică, asemănarea este previzibilă, dată fiind înrudirea apropiată a limbilor semitice implicate (arabă, ebraică, arameeana). Asemănările formale nu fac, însă, obiectul atenției autoarei tezei, preocupată în mod special de problemele de sens care se reflectă în traducere

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
spiritul religiilor semite, iar apoi, si mai vag, cu spiritul locului, dat fiind că cele trei religii se nasc într-un spațiu apropiat, adică în nord-vestul și centrul Peninsulei Arabe. Un alt motiv al asemănărilor este considerat faptul că traducerile Coranului au fost influențate de cele ale Bibliei, si aceasta nu numai în spațiul cultural românesc. Există un stil al textelor religioase, maiestuos, adesea arhaizant, care a fost impus de Biblie și de traducerile acesteia. Așa cum rezultă și din observațiile autoarei

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
cultural românesc. Există un stil al textelor religioase, maiestuos, adesea arhaizant, care a fost impus de Biblie și de traducerile acesteia. Așa cum rezultă și din observațiile autoarei, atât în cazul numelor divine din Biblie, cât și în cazul celor din Coran, traducerile în diverse limbi se referă în mare măsură la comentarii. În ceea ce privește Coranul, așa cum se știe, acesta nu este traductibil în principiu: ceea ce se traduce sunt sensurile Coranului, temele sale, si nu cuvintele sau expresiile. Biblia este cea mai tradusă

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
fost impus de Biblie și de traducerile acesteia. Așa cum rezultă și din observațiile autoarei, atât în cazul numelor divine din Biblie, cât și în cazul celor din Coran, traducerile în diverse limbi se referă în mare măsură la comentarii. În ceea ce privește Coranul, așa cum se știe, acesta nu este traductibil în principiu: ceea ce se traduce sunt sensurile Coranului, temele sale, si nu cuvintele sau expresiile. Biblia este cea mai tradusă carte de pe pământ (în aproximativ 1800 de limbi, se spune) iar traducerile ei

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
în cazul numelor divine din Biblie, cât și în cazul celor din Coran, traducerile în diverse limbi se referă în mare măsură la comentarii. În ceea ce privește Coranul, așa cum se știe, acesta nu este traductibil în principiu: ceea ce se traduce sunt sensurile Coranului, temele sale, si nu cuvintele sau expresiile. Biblia este cea mai tradusă carte de pe pământ (în aproximativ 1800 de limbi, se spune) iar traducerile ei se influențează unele pe altele. Cât privește Coranul, primele traduceri, realizate în Europa în scopuri

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
în principiu: ceea ce se traduce sunt sensurile Coranului, temele sale, si nu cuvintele sau expresiile. Biblia este cea mai tradusă carte de pe pământ (în aproximativ 1800 de limbi, se spune) iar traducerile ei se influențează unele pe altele. Cât privește Coranul, primele traduceri, realizate în Europa în scopuri polemice în sec. X-XIII, în unele cazuri, si pentru a dovedi că islamul este o erezie creștină, au fost influențate de traducerile Bibliei. Cele care au urmat au fost influențate de primele, cele

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
a-și definitivă teza de doctorat care se află la originea lucrării de față. Toate acestea i-au dat posibilitatea să trateze dintr-o perspectivă foarte largă și cu competența necesară un subiect atât de pretențios precum numele divine în Coran și Biblie și problemele pe care le pune traducerea acestora. Documentarea autoarei în ceea ce privește studiul numelor divine este impecabila, si ne putem da seama de acest lucru urmărind bibliografia lucrării și primul capitol al acesteia, care își propune să examineze critic

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
primul capitol al acesteia, care își propune să examineze critic sursele existente. Mai ales în ceea ce privește islamul, dată fiind semnificația numelor divinității pentru această religie, bibliografia este uriașă. Autoarea a citit lucrări în arabă, în franceză, în engleză, a parcurs traducerile Coranului nu numai în limba română, ci și în alte limbi europene, ceea ce i-a permis să întocmească micromonografii pentru fiecare dintre cele 99 de nume divine care apar la majoritatea autorilor care s-au ocupat de colectarea lor din Coran

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
Coranului nu numai în limba română, ci și în alte limbi europene, ceea ce i-a permis să întocmească micromonografii pentru fiecare dintre cele 99 de nume divine care apar la majoritatea autorilor care s-au ocupat de colectarea lor din Coran. Numele sunt grupate pe câmpuri semantice (Dumnezeu Unic, Creator, Puternic, Milostiv, Atotștiutor etc.), sunt analizate apoi pe rând în cadrul acestor câmpuri, pornindu-se de la traducerile existente, continuându-se cu comentariile diverșilor autori musulmani, adesea și ale orientaliștilor care s-au

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
și din opțiunea autoarei pentru un anumit echivalent propus de traducători. Același tipar este urmat și în cazul numelor divine din Biblie, ceea ce înlesnește comparația dintre cele două tradiții și, implicit, compararea traducerilor. Așa cum se poate observa, numelor divine din Coran li se aloca un spațiu mai mare, corespunzând, în primul rând, semnificației speciale pe care acestea o au în islam, dar și faptului că traducerile Coranului în limba română sunt de data mai recentă și prezintă dificultăți speciale. Statutul însuși

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
cele două tradiții și, implicit, compararea traducerilor. Așa cum se poate observa, numelor divine din Coran li se aloca un spațiu mai mare, corespunzând, în primul rând, semnificației speciale pe care acestea o au în islam, dar și faptului că traducerile Coranului în limba română sunt de data mai recentă și prezintă dificultăți speciale. Statutul însuși al „numelor” devenite nume proprii în limbile semite după ce erau inițial nu numai substantive, adjective, nume verbale sau participii, ci chiar verbe sau chiar propoziții întregi

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
pe care autoarea le exprimă în legătură cu interpretările și cu traducerile diverselor nume divine, ca și în legătură cu statutul traducerilor din cărțile sfinte în zilele noastre. Subliniem aici interesul pe care îl prezintă întreg capitolul consacrat paralelismelor în semnificațiile numelor divine din Coran și din Biblie și, în consecință, în traducerea lor, si mai ales subcapitolul final în care este vorba despre paralelism, procedeu propriu poeziei biblice, ale cărui efecte se pot păstra în întregime în traducere. Menționam și faptul că autoarea nu

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
Menționam și faptul că autoarea nu a cedat tentației de a propune propria traducere că ideală, tentație care îi încearcă adesea pe exegeții textelor sacre care sunt și traducători. Monica Broșteanu cunoaște un numar apreciabil de traduceri ale Bibliei și Coranului în limbi europene vechi și moderne, ceea ce îi dă posibilitatea să lărgească sfera comparației și să relativizeze opțiunile. Importantă lucrării pentru teoria traducerii ni se pare a constă și în relația pe care o stabilește cu intertextualitatea: „traducem” prin comentarii

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
o călăuzește, o îndeamnă să sublinieze nu ceea ce desparte religiile monoteiste, ci ceea ce le unește, lucru ce are în aceste vremuri tulburi o importanță particulară. Nadia Anghelescu Preambultc "Preambul" Numele divine constituie un domeniu mult studiat de cei interesați de Coran și de exegeza lui. Ele ocupă un loc de cea mai mare importanță în alcătuirea textului, îl scandează în mod cvasicontinuu și sunt parte din mesajul textului. Sunt cunoscute tuturor musulmanilor grație practicii devoționale a taœb≤-ului: invocare a tradiționalelor

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
cele care practică rituri magice, de pildă, cunoașterea numelui cuiva conferă o putere asupra persoanei respective, iar rostirea sau nerostirea lui nu e indiferență, mai ales dacă e vorba de numele divinității. În civilizațiile semite care au produs Biblia și Coranul, numele date copiilor aveau întotdeauna o semnificație: ele exprimau o convingere religioasă sau o cerere, sau erau legate de un eveniment. E de înțeles, în aceste condiții, că numele divine sunt prin excelență purtătoare ale unor idei teologice, adesea de

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
cât mai multe opinii avizate asupra cuvintelor și sintagmelor dificile sau polisemantice precum și asupra pasajelor care le conțin. Și pentru această lucrare am folosit mai multe traduceri în limbile latină, franceza, engleza și italiană, precum și comentarii. Traducerile Bibliei și ale Coranului menționate în lista de sigle sunt cele mai des utilizate; celelalte sunt indicate în bibliografie. Cartea de față are la bază o teza de doctorat, ușor revizuită în urma unor sugestii făcute de membrii comisiei, cărora le sunt profund recunoscătoare: prof.

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
Teodora Cristea și mai ales doamnei profesoare Nadia Anghelescu, care mi-a îndrumat cercetarea, mi-a înlesnit mult documentarea și mi-a dat imbold stăruitor să duc lucrarea la bun sfârșit. Introduceretc "Introducere" Studiul numelor divine în Biblie și în Coran: privire criticătc "Studiul numelor divine în Biblie și în Coran \: privire critică" La vechile popoare semite, numele era în chip tainic legat de realitatea pe care o desemna. A da nume unui loc sau unei persoane însemna a le determina

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
mi-a îndrumat cercetarea, mi-a înlesnit mult documentarea și mi-a dat imbold stăruitor să duc lucrarea la bun sfârșit. Introduceretc "Introducere" Studiul numelor divine în Biblie și în Coran: privire criticătc "Studiul numelor divine în Biblie și în Coran \: privire critică" La vechile popoare semite, numele era în chip tainic legat de realitatea pe care o desemna. A da nume unui loc sau unei persoane însemna a le determina rolul său destinul. Cand Dumnezeu schimba numele lui Abram în

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
și comportamentului celui care îl poartă. Mesajul profetic se autentifica prin semnătură pe care o constituie Numele. „Care e numele tău?” întreabă omul biblic, iar răspunsul sugerează atât caracterul inefabil și transcendent al dumnezeirii, cât și relația acesteia cu omul. Coranul se prezintă nu ca răspuns la întrebările omului, ci că revelație gratuită determinată total de inițiativă divină. Avalanșă de nume și atribute care îi scandează aproape fiecare verset nu se leagă de evenimente din istoria oamenilor, ci dezvăluie și totodată

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
de la primele atestări și cu primele sensuri și dă multe exemple; astfel ne putem da seama de încărcătură semantica și stilistica a unui cuvânt sau altul. 2. Studiul numelor divine în Islamtc " 2. Studiul numelor divine în Islam" Cine deschide Coranul nu are cum să nu fie frapat de multitudinea calificativelor atribuite lui Dumnezeu, unele reluate de peste o sută de ori (‘alm, ra≤m, ‘azz), așezate cel mai adesea două câte două la sfarsitul versetelor și ieșind astfel în

[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]