4,463 matches
-
Procesul endocarditic poate determina distrucția masivă a rădăcinii aortice, ceea ce impune reconstrucția complexă. Pe cât este posibil se evită materialele plastice sau valvele mecanice caracterizate prin susceptibilitate crescută la reinfecție, utilizându se valve biologice homogrefe sau xenogrefe. Insuficiența aortică asociată bolii coronariene Prezența stenozelor coronariene semnificative asociate impune efectuarea concomitentă a BAC și adaptarea tehnicilor chirurgicale în funcție de particularitățile cazului. Insuficiența aortică acută Insuficiența aortică acută secundară unor procese patologice agresive cum ar fi disecția de aortă și endocardita, sau postraumatică, determină decompensarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
determina distrucția masivă a rădăcinii aortice, ceea ce impune reconstrucția complexă. Pe cât este posibil se evită materialele plastice sau valvele mecanice caracterizate prin susceptibilitate crescută la reinfecție, utilizându se valve biologice homogrefe sau xenogrefe. Insuficiența aortică asociată bolii coronariene Prezența stenozelor coronariene semnificative asociate impune efectuarea concomitentă a BAC și adaptarea tehnicilor chirurgicale în funcție de particularitățile cazului. Insuficiența aortică acută Insuficiența aortică acută secundară unor procese patologice agresive cum ar fi disecția de aortă și endocardita, sau postraumatică, determină decompensarea rapidă a VS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
ceea ce favorizează rezecția cordajelor primare și a majorității cuspelor, fără alterarea continuității anulo ventriculare, în vederea obținerii spațiului optim inserției protezei. Riscul operator este condiționat de încadrarea inițială a pacientului în clasa NYHA, de vârstă, funcția VS, patologia asociată, valvulară sau coronariană. Procedeul Maze Procedeul Maze se indică la pacienții cu FA paroxistică sau persistentă, dar este actual - mente înlocuit treptat de tehnici moderne de radiofrecvență, crioablație etc. Evoluția postoperatorie se caracterizează prin complicații specifice chirurgiei cardiace, hemoragii, aritmii, infecții, mediastinite și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cronică, cu progresie lentă a regurgitării. În Im acută, volumul regurgitant încarcă brusc AS și circulația pulmonară și determină edem pulmonar și șoc cardiogen cu potențial evolutiv letal iminent, în absența intervenției chirurgicale. Forma acută apare mai frecvent în boala coronariană, post -IMA cu ruptură de cordaje. În Im cronică se produce hipertrofie excentrică adaptativă a VS, dilatare AS, mecanismele compensatorii menținând contextul asimptomatic sau oligosimptomatic pentru o lungă perioadă de timp. Instalarea fenomenelor de decompensare VS și ventricul drept (VD
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu prognostic nefast în absența intervenției chirurgicale. Odată instalată decompensarea, riscul operator crește, fiind direct corelat cu rezultate postoperatorii nefavorabile. Dilatarea AS și FA cresc la 10-20% incidența complicațiilor embolice cerebrale și periferice, mai ales la pacienții vârstnici. Prezența bolii coronariene complică tabloul evolutiv (19). 25.2.2.3. Strategii terapeutice Tratament medical Profilaxia EI la pacienții cu regurgitare mitrală ușoară sau medie este licită. Medicația vasodilatatoare, antiaritmică în cazul FA, diuretice, tratamentul anticoagulant ameliorează statusul clinic al pacientului, dar nu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
pulmonar. În cazul remisiunii HTP, IT este parțial reversibilă. 25.3.2.2. Strategii terapeutice chirurgicale În caz de regurgitare tricuspidiană funcțională de grad II/III, fără HTP severă, se reface leziunea determinantă a hipertrofiei VD (SM, stenoza pulmonară, boală coronariană). Tehnici chirurgicale În caz de ST reumatismală se indică comisurotomie tricuspidiană. În caz de regurgitare severă se indică plastie tricuspidiană cu inel (Carpentier) sau tehnica DeVega (bicuspidizare). În distrugeri valvulare majore se preferă protezare cu valvă biologică. Datorită efectuării suturilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
23). Se recomandă menținerea colesterolului sub valoarea de 2,6 mmol/l (24), mortalitatea fiind cu atât mai scăzută cu cât doza de statine este mai mare - de exemplu, atorvastatin 80 mg/zi, în loc de 10 mg/zi, prin reducerea evenimentelor coronariene (3). Numeroase dovezi susțin controlul dietei ca fiind asociat cu procesul de ateroscleroză și evoluția BAP. Recomandările principale ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) sunt înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate, întâlnite mai ales în carnea de pește, și consumul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
recent a arătat că trendul actual este spre bypass-uri din ce în ce mai complexe (grefoane compozite și vene duplicate), realizate pe artere din ce în ce mai distale, la pacienți cu comorbidități din ce în ce mai mari, cum ar fi vârstnici cu diabet zaharat (DZ), insuficiență renală și boală coronariană; acest mod de abordare nu alterează rata de mortalitate, care a rămas constantă (1). Procedee adjuvante Când un grefon sintetic este plasat pe o arteră poplitee infrageniculată sau distală, pot fi utilizate procedee adjuvante, cum ar fi fistula arterio-venoasă la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
de abordul vascular și mortalitatea a fost foarte redusă. Studiul are și marele avantaj de a caracteriza BAP la vârstnici. Astfel, pacienții foarte vârstnici au fost în proporție semnificativă femei, cu comorbidități asociate - IC, AVC/atac ischemic tranzitor, HTA, boală coronariană, anemie. Pacienții s-au prezentat mai frecvent în urgență, cu manifestări de ischemie critică. Leziunile au fost mai des multisegmentare, femuro-popliteale și distale și au necesitat utilizarea inclusiv a procedurilor de aterectomie. Complicațiile periprocedurale, deși prezente, nu au fost semnificative
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Lucian Iacob, Viviana Aursulesei, Livia Genoveva Baroi () [Corola-publishinghouse/Science/91952_a_92447]
-
cu funcție ventriculară stângă normală în absența contraindicațiilor. Terapia pe termen lung ar trebui utilizată indefinit la femeile cu disfuncție ventriculară stângă în absența contraindicațiilor (Clasa I, nivel evidență A). Terapia poate fi luată în discuție la femeile cu boală coronariană sau vasculară și funcție ventriculară stângă normală (Clasa IIb, nivel evidență C). Mecanisme de adaptare ale aparatului cardiovascular la femeia vârstnică Adapatarea morfo-funcțională cardiovasculară la procesul de îmbătrânire diferă substanțial la bărbați și femei. Adaptarea este în parte deteminată genetic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
cu bărbații, dar cu menținerea funcției sistolice (FE normală). Astfel, femeia vârstnică cu HTA sau stenoză aortică (SA) are un risc mai crescut de a dezvolta hipertrofie VS și IC diastolică (16 -18). Un aspect particular este pattern-ul circulației coronariene, considerat specific pentru femei. Studiul WISE, bazat pe angiografie coronariană, sugerează că femeile au mai frecvent leziuni non-obstructive și mai reduse numeric, deși prognosticul este mai rezervat comparativ cu bărbații (19). O explicație a acestei discrepanțe ar fi intervenția disfuncției
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
femeia vârstnică cu HTA sau stenoză aortică (SA) are un risc mai crescut de a dezvolta hipertrofie VS și IC diastolică (16 -18). Un aspect particular este pattern-ul circulației coronariene, considerat specific pentru femei. Studiul WISE, bazat pe angiografie coronariană, sugerează că femeile au mai frecvent leziuni non-obstructive și mai reduse numeric, deși prognosticul este mai rezervat comparativ cu bărbații (19). O explicație a acestei discrepanțe ar fi intervenția disfuncției microvasculare, mai accentuată în cazul femeilor cu boală cardiacă ischemică
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
estimează că va crește de 4,5 ori până în anii 2050 (28). Aspectul este important deoarece la această categorie de vârstă diabetul are evoluție de lungă durată și se asociază frecvent cu HTA la femei, iar riscul de AVC, boală coronariană, boală cronică de rinichi terminală este crescut. La aceste cazuri se adaugă diabetul descoperit de novo la vârstnici, este adevărat că în proporție mult mai mică. Rata maximă de complicații cardiovasculare este la vârstnicii peste 75 de ani. Trialul DPP
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
Studiul a arătat că femeile obeze (circumferința abdominală > 88 cm) au risc mai mare de deces înainte de vârsta de 85 de ani, asocierea comorbidităților, inclusiv cardiovasculare, este mai mare. De asemenea, sindromul metabolic este mai frecvent la femeile cu afectare coronariană comparativ cu bărbații. La femeia vârstnică, factorul psiho-social, relativ neglijat la celelalte categorii de vârstă, ocupă un loc important, deoarece s-a demonstrat efectul negativ asupra riscului cardiovascular. Femeia vârstnică are venituri mai mici, probabilitate de a locui singură și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
bărbații de aceeași vârstă (6). 50.3.5. Depresia Este principala patologie psihiatrică cu care se confruntă vârstnicii, incidența acesteia este de două ori mai mare la femei, iar riscul cardiovascular crește cu aproximativ 70%, în particular riscul de afectare coronariană. O explicație ar fi agravarea inflamației și accelerarea aterosclerozei, activarea plachetară, reducerea variabilită ii frecvenței cardiace, disfuncția axului hipotalamo-hipofizo-adrenal (30). Factorul psihologic scade adresabilitatea la servicii medicale și complianța la tratament, în același timp se asociază cu alți factori comportamentali
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
de risc, care depășește limitele scorurilor clasice, estimând riscul pe viață și completând criteriile Framingham cu alți factori de risc (obezitate, sindrom metabolic, istoric familial, boală cardiovasculară prematură), precum și cu evidența afectării subclinice de organ (de exemplu, scorul de calciu coronarian). Modalitatea de evaluare a riscului se bazează pe utilizarea a 3 categorii: risc înalt, la risc, risc optim (5) ( tabelul 50.6). Se consideră că acest tip de evaluare conferă mai multă flexibilitate, deoarece permite abordarea mai agresivă a femeilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
trebuie să lipsească din tratamentul IC (51). Diureticele tiazidice pot fi o alegere utilă la femeia vârstnică, în absența contraindicațiilor, având în vedere efectul favorabil asupra osteoporozei. Beneficiile continuă pentru alte tipuri de terapie, aplicate în funcție de cauza IC, ca revascularizarea coronariană. Totuși, femeile vârstnice sunt mai puțin adresate acestui tip de proceduri, deși după ajustarea pentru vârstă și comorbidități nu s-au dovedit diferențe de mortalitate (52). Pentru terapia de resincronizare, implantarea de cardiovertere-defibrilatoare, dispozitive de asistare ventriculară sau transplantul cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
nu s-au dovedit diferențe de mortalitate (52). Pentru terapia de resincronizare, implantarea de cardiovertere-defibrilatoare, dispozitive de asistare ventriculară sau transplantul cardiac nu există date specifice la femeile vârstnice. 50.4.2. Boala cardiacă ischemică 50.4.2.1. Sindroamele coronariene acute În SCA apar diferențe între sexe referitoare la modul de prezentare, evaluare și management. Femeile cu SCA au vârsta mai înaintată decât bărbații, o frecvență mai ridicată a factorilor de risc cardiovascular (HTA, diabet zaharat, dislipidemie) și a comorbidităților
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
arată că, pe termen lung, femeile au un beneficiu semnificativ asupra mortalității sau riscului de IMA, dacă se aplică strategia invazivă (60,61). Unele studii mai vechi nuanțează problema, sugerând că beneficiul este realmente superior doar la femeile cu boală coronariană multivasculară și troponină crescută (62). În evaluarea beneficiului este esențială stratificarea riscului, evaluarea riscului de sângerare și a comorbidităților, mai frecvente la femei (55) . În STEMI, abordarea terapeutică rămâne similară, cu menținerea la femeile vârstnice cu simptome atipice a unui
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
urmărite timp de un an după primul diagnostic de angină pectorală stabilă. Testarea de efort a fost efectuată la doar 48% dintre femei comparativ cu 73% dintre bărbați, iar coronarografia la 31% versus 49% la bărbați. În consecință, și revascularizarea coronariană a fost realizată la doar 13% dintre femei com parativcu 29% dintre bărbați. Studiul atenționează asupra utilizării mai reduse atât a statinelor (45% versus 51% la bărbați), cât și a aspirinei (73% versus 81% la bărbați), în momentul diagnosticului și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Andreea Girigan () [Corola-publishinghouse/Science/91967_a_92462]
-
dar, chiar și la acest nivel ridicat, alcoolul sporește riscul și gravitatea acestor cazuri, într-o manieră legată de doza consumată. Frecvența și cantitatea de alcool consumată în exces sunt importante în creșterea riscului în ceea ce privește traumatismele sau afecțiunile cardio-vasculare (afecțiuni coronariene, infarct), (Anderson, 2006). Consumul de alcool în doză mică reduce riscul afecțiunilor cardiace, deși măsura în care acest risc este redus și nivelul consumului de alcool în această situație sunt încă dezbătute. Studiile arată că, în afara altor influențe, cel mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
influențe, cel mai mic risc de morbiditate apare la cel mai mic nivel de consum de alcool. Cel mai redus risc apare la un consum mediu, zilnic, de 10g de alcool; la peste 20g de alcool/zi, riscul de afecțiuni coronariene crește. La vârste înaintate, reducerea riscului este mai mică. Există dovezi că alcoolul administrat în doze mici ar putea reduce riscul producerii demenței vasculare, litiazei biliare, deși aceste constatări nu sunt susținute în toate studiile (Anderson, P. 2006, 2012). Riscul
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anestezia generală (4 studii randomizate, dovezi nivel 2) [5], - în afara situațiilor de urgență, mulți pacienți cu afecțiuni cardiace pot suporta intervenții necardiace în siguranță fără a fi necesar să suporte mai întâi intervenții cardiace, cum ar fi plasarea de stenturi coronariene sau by-pass aorto-coronarian, - recomandările indică de asemenea cum vor fi cel mai bine tratați acei pacienți care necesită o intervenție cardiacă înaintea unei intervenții chirurgicale necardiace, - explorările preoperatorii trebuie limitate la acele circumstanțe în care rezultatele testelor vor afecta tratamentul
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
chirurgicale necardiace, - explorările preoperatorii trebuie limitate la acele circumstanțe în care rezultatele testelor vor afecta tratamentul [3], - ghidurile recomandă ca pacienții să efectueze evaluare și tratament înainte de operația necardiacă numai în cazul unor stări cardiace „active”, cum ar fi sindroame coronariene instabile (angină severă), insuficiență cardiacă decompensată, tulburări de ritm semnificative (aritmii) sau boli cardiace valvulare severe, - menținerea normotermiei perioperator reduce frecvența anginei pectorale instabile (dovezi nivel 1, studiu randomizat) [5], reduce pierderile sanguine și necesitățile de transfuzie [9]. Observații specifice
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]
-
operația iminentă. Mai multe trialuri clinice indică în prezent faptul că la pacienți fără simptome de boli cardiace, corectarea unei leziuni cardiace înaintea operației necardiace planificate nu influențează rezultatul acesteia din urmă [2,3]. Mai mult, o procedură de stentare coronariană poate mări riscul unei operații prin riscul de eveniment cardiac la 6-8 săptămâni de la procedeu. Medicația antiplachetară prezintă risc suplimentar de hemoragie, iar oprirea acestei medicații trebuie efectuată cât mai scurt timp posibil, datorită riscului de tromboză în stent în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC, HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92089_a_92584]