2,854 matches
-
pedagogic, Crainic și-a pus amprenta asupra mai multor generații de teologi români. Articolele sale din Gândirea, precise și totodată elegante, erau căutate cu interes de un public larg, format nu numai din preoți și călugări, ci și din laici (Crainic Însuși fiind un laic). Așadar, aș spune că, dacă succesul Filocaliei a fost atât de uriaș precum Îl știm, aceasta se datorează, În parte, muncii de pregătire și de senzibilizare, făcută timp de cincisprezece ani, de către Nichifor Crainic. Acestea fiind
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
din laici (Crainic Însuși fiind un laic). Așadar, aș spune că, dacă succesul Filocaliei a fost atât de uriaș precum Îl știm, aceasta se datorează, În parte, muncii de pregătire și de senzibilizare, făcută timp de cincisprezece ani, de către Nichifor Crainic. Acestea fiind spuse, nu trebuie să exagerăm totuși influența pe care opera și personalitatea lui Crainic au putut s-o exercite asupra confratelui său mai tânăr. Dincolo de surse comune și asemănări, Între cei doi există diferențe sensibile, asupra cărora nu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
atât de uriaș precum Îl știm, aceasta se datorează, În parte, muncii de pregătire și de senzibilizare, făcută timp de cincisprezece ani, de către Nichifor Crainic. Acestea fiind spuse, nu trebuie să exagerăm totuși influența pe care opera și personalitatea lui Crainic au putut s-o exercite asupra confratelui său mai tânăr. Dincolo de surse comune și asemănări, Între cei doi există diferențe sensibile, asupra cărora nu este locul să insist aici. Să spun doar că Stăniloae Îl depășește pe Crainic printr-o
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
personalitatea lui Crainic au putut s-o exercite asupra confratelui său mai tânăr. Dincolo de surse comune și asemănări, Între cei doi există diferențe sensibile, asupra cărora nu este locul să insist aici. Să spun doar că Stăniloae Îl depășește pe Crainic printr-o mai bună cunoaștere a izvoarelor, printr-o abordare spirituală, care-i este proprie, În vreme ce Crainic propune o viziune hermeneutică mult mai vastă și, aș spune, mai cultural-inteligentă, asupra tradițiilor creștine În general și asupra tradițiilor patristice În particular
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
asemănări, Între cei doi există diferențe sensibile, asupra cărora nu este locul să insist aici. Să spun doar că Stăniloae Îl depășește pe Crainic printr-o mai bună cunoaștere a izvoarelor, printr-o abordare spirituală, care-i este proprie, În vreme ce Crainic propune o viziune hermeneutică mult mai vastă și, aș spune, mai cultural-inteligentă, asupra tradițiilor creștine În general și asupra tradițiilor patristice În particular. II Stăniloae nu era „specialist” Într-un anumit Părinte. Îl interesau toți Părinții greci acceptați oficial de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
el Îi preferă „misterul”, uneori aburos și de neînțeles, al unei limbi ecleziastice de lemn. Doctor Philocalicus Numele lui Stăniloae va rămâne pentru totdeauna legat de cel al Filocaliei românești, la care a lucrat, cu Întreruperi, jumătate de secol. Nichifor Crainic vorbea despre rugăciunea inimii și de Filocalia lui Nicodim și a lui Macarie În cursurile sale de teologie mistică din anii 1930, pornind mai cu seamă de la lucrările publicate de Irénée Hausherr În Orientalia christiana. El consacrase, de asemenea, prelegeri
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Hrisostom, Simeon Noul Teolog etc. Regăsim un scenariu teologico-patristic identic parcurgând celelalte lucrări de căpătâi ale lui Stăniloae: Spiritualitate ortodoxă. Ascetică și mistică (1981) și Spiritualitate și comuniune În liturghia orotdoxă (1986). Prima dintre ele merge pe urmele lui Nichifor Crainic, dar fructifică și Îndelungile legături cu autorii Filocaliei. Cât privește Spiritualitate și comuniune..., cu toate că această carte ne trimite și la unele lucrări anterioare (Braniște, Vintilescu sau Schmemann), perspectiva ecleziologică În care Stăniloae recitește mesajul mistagogic al Părinților Îi este absolut
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
marea dragoste a lui Stăniloae pentru Părinți, departe de a fi fructul exotic al perioadelor sale de studii În străinătate, a fost provocată și Întreținută de câțiva teologi români dintre cele două războaie, În special de către Vasile Loichiță și Nichifor Crainic. Este totuși adevărat că, dacă n-ar fi beneficiat de anii de studii În Grecia, Franța și Germania, proiectele sale nu s-ar fi putut realiza niciodată. Datorită Învățării limbilor greacă veche și modernă, a limbii germane și mai ales
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
proiectele sale nu s-ar fi putut realiza niciodată. Datorită Învățării limbilor greacă veche și modernă, a limbii germane și mai ales datorită descoperirii Părinților la Atena, el a putut să depășească nivelul teologului amator (deși genial) al unui Nichifor Crainic și să se adape direct la izvoarele misticii ortodoxe. 4) Se constată o anumită involuție, cu timpul, În modalitatea de abordare a textelor vechi. Această involuție - caracterizată prin folosirea selectivă și uneori tendențioasă a bibliografiei moderne, ca și prin respingerea
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
fost foarte apropiat de familia Stăniloae, căreia i-a botezat primii doi copii. A fost, de asemenea, martor la căsătoria lui Stăniloae. Pentru amănunte, Lidia Ionescu Stăniloae, În Lumina faptei, lumina adevărului, București, 2000, p. 40. Episodul este povestit de Crainic În memoriile sale, Zile albe, zile negre, București, 1991, pp. 176-177. Deopotrivă poet și teolog, Crainic era preocupat de raportul dintre poezie și mistică. El descoperise mistica occidentală citind cartea doctorului H. Delacroix, Etude d’histoire et de psichologie du
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
asemenea, martor la căsătoria lui Stăniloae. Pentru amănunte, Lidia Ionescu Stăniloae, În Lumina faptei, lumina adevărului, București, 2000, p. 40. Episodul este povestit de Crainic În memoriile sale, Zile albe, zile negre, București, 1991, pp. 176-177. Deopotrivă poet și teolog, Crainic era preocupat de raportul dintre poezie și mistică. El descoperise mistica occidentală citind cartea doctorului H. Delacroix, Etude d’histoire et de psichologie du mysticisme, 1902; capitolul despre misticii medievali din Istoria generală a filosofiei de P. Deussen ; și cărțile
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Grigore Palamas [cu trei tratate traduse], Sibiu, 1938 - n.t.). Într-o notă din cartea sa despre Palamas, Stăniloae spune că ar fi văzut cu ochii lui un manuscris conținând traducerea integrală a Filocaliei În românește pe biroul lui Nichifor Crainic, la București. După el, era vorba despre o traducere făcută de grupul lui Paisie Velicikovschi, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În aceeași notă, Stăniloae citează elogios cursul de teologie mistică al lui Crainic, a cărui versiune litografiată fusese publicată
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
În românește pe biroul lui Nichifor Crainic, la București. După el, era vorba despre o traducere făcută de grupul lui Paisie Velicikovschi, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. În aceeași notă, Stăniloae citează elogios cursul de teologie mistică al lui Crainic, a cărui versiune litografiată fusese publicată În 1936 (cf. Viața și Învățăturile Sfîntului Grigore Palamas, București, 1993 (ediția a doua), p. 39. Prima ediție a acestei cărți datează din 1938). Acest titlu i-a fost atribuit de Bielawski, În Turcescu
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
cărții lui A. Louth despre Pseudo-Dionisie, „Și totuși Tradiția are dreptate”, Sibiu, 1997, pp. 5-26. Ică jr. desenează un tablou complet și inteligent al tendințelor exegetice care au marcat istoria recentă a studiile areopagitice, arătându-se favorabil aceleia reprezentate de Crainic, Lossky, Pera, Völker, Golitzin, Louth, pe care o califică drept „holistică” (concordanța dintre corpus și Tradiție). Trece repede peste teoria anacronică a lui Stăniloae. Art. „Pseudo-Denis l’Aréopagite”, În DECA, tom I, pp. 652-659. Gh. Drăgulin, Identitatea lui Dionisie Pseudo-Areopagitul
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
Iași), cu versuri întrucâtva bacoviene, iscălite N. Bontaș; la pseudonim nu va mai renunța, dar uneori îl va asocia numelui real. Poezii și, mai rar, recenzii, note și comentarii îi apar în periodicele „Graiul nostru” (Bârlad), „Câmpina”, „Universul literar”, „Datina”, „Crainicul” (Turnu Severin), „Muguri” (Ploiești), „Provincia literară” (Sibiu), „Abecedar” (Brad), „Raza literară”, „Litere”, „Poșta informativă”, „Suflet românesc”, „Poșta nouă”, „Bucovina”, Bucovina literară”, „Revista Bucovinei” ș.a. Mai toate poeziile publicate sunt adunate în plachetele Vestigii (1933), Irizări (1937) și Imagini muzicale (1938
BONTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
Printre oameni în mers de Aron Cotruș, Destin de V. Voiculescu), Valeria Braniște-Căliman (despre Europolis de Jean Bart, În preajma revoluției de C. Stere, Tablete din țara de Kuty de T. Arghezi), Petru I. Teodorescu (despre Țara de peste veac de Nichifor Crainic, Maitreyi de Mircea Eliade). Cincinat Pavelescu scrie un mic studiu despre Epigrama antică și, de asemenea, o serie de Amintiri literare, evocându-l, între alții, pe I. L. Caragiale (14/ 1933). Publicația are totodată rubrici de „Note”, „Însemnări”, „Reviste”, în care
BRASOVUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285865_a_287194]
-
evita, în Ancore, nici schematismul alegoric (Excelsior), nici zgomotoasa imprecație vaticinară (Circul vieții, Satira vremii). Firesc însă, figura lui Iisus-răscumpărătorul consună, în Talaz, cu armoniile învierii în natură și în om (Descătușare, Trezire). Este proslăvit, totodată, pe urmele lui Nichifor Crainic, etnosul românesc ca izvor de înnoiri viitoare (Stâna, Mocanul). Mai degrabă bun versificator decât poet, B.-L. se remarcă prin tălmăciri, curate, expresive, din poemele lui Goethe, Ady Endre, Egon Hayek, Michael Albert. SCRIERI: Poezii, pref. G. Coșbuc, Brașov, 1914
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
Prie). Criteriul etic însoțește discret judecata estetică și în aprecierea unor opere de Cezar Petrescu, Panait Istrati sau Ionel Teodoreanu. Din lirica românească modernă, comentatorul este receptiv la sentimentul religios din psalmii lui T. Arghezi și din poeziile lui Nichifor Crainic, la „românismul primitiv” al lui N. Crevedia sau la morbiditatea lui Demostene Botez; are în vedere o sinteză a lui George Popa despre literatura din Transilvania, antologia lui I. Breazu și reviste importante („Luceafărul”, „Gând românesc”, „Pagini literare”). O biografie
BRATES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285866_a_287195]
-
al Mariei (n. Ursu) și al lui Ion Bugarin, țărani. B. a urmat gimnaziul și școala normală în Caransebeș. A fost învățător, secretar al Revizoratului școlar din Lugoj, funcționar al Inspectoratului școlar regional Timișoara. Descoperind încă din școală, prin Nichifor Crainic, poezia „șesurilor natale”, începe să scrie. Debutează în „Semenicul”, în 1930. Va colabora la numeroase publicații din Lugoj („Răsunetul”, „Acțiunea”, „Învățătorul bănățean”, „Conștiința națională”), Timișoara („Vestul”, „Luceafărul”, „Fruncea”, „Colț de țară”, „Suflet nou”, „Cuvântul satelor”, „România de Vest”, „Dacia”, „Poporul
BUGARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
anchetă care ia în discuție receptarea lui Cioran după război. Un studiu document care strânge laolaltă, în urma unei informări serioase, toate datele despre campania dusă împotriva lui Cioran între anii 1959 și 1962, câteva nume mari, Lucian Blaga ori Nichifor Crainic, fiind invocate aici în spiritul adevărului. Al doilea capitol, Schimbarea la față a României, propune o imagine a spațiului spiritual românesc în care sunt puse față în față gândirea lui Blaga și a lui Cioran. În ansamblu, demersul eșuează însă
BALAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285569_a_286898]
-
colecția „Luceafărul”). Este demis în anul 1968 pentru că tipărise, în colecția „Biblioteca pentru toți”, antologia Poezia română modernă. De la G. Bacovia la Emil Botta (I-II), alcătuită de Nicolae Manolescu, în care figurau poeți indezirabili regimului comunist: Aron Cotruș, Nichifor Crainic, Radu Gyr, Ștefan Baciu ș.a. A fost trimis redactor-șef la „Albina”. A colaborat la „Viața românească”, „România literară”, „Tomis”, „Cronica”, „Familia”, „Astra” ș.a. B. debutează editorial în 1946, la Lugoj, cu placheta de versuri Cetatea tăcerii, dedicată experienței carcerale
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
a arhetipurilor într-o fenomenalitate de stereotipuri pitorești. Inclusă en abîme în roman, piesa O feerie bizantină (certificatul de noblețe al orașului) ilustrează foarte bine mania bizantină a stereotipiei hilare. Printre personajele aduse în scenă apar trei Theodocte, două Rhodomnee, crainicul vesel și cel prăpăstios, un Procopius din Cesareea lăudător și altul bârfitor al lui Iustinian și al Theodorei, poetul Theodor Prodromul cel cu idei înalte și altul cu idei joase și veninoase ș.a. Înzestrați cu o abilitate neobișnuită de „a
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
informație și reportaj”, apare la București, cotidian, în 1940-1941, sub direcția lui Pavel Costin Deleanu, prim-redactor fiind Crișu Axente. În primul număr din seria întâi este deja precizată ferm orientarea ideologică a publicației. Într-un editorial violent antidemocratic, Nichifor Crainic, vorbind în numele tinerei generații dezorientate și nemulțumite, anunță „falimentul statului, provocat de democrația conducătoare”. În același articol, intitulat Spre stânga sau spre dreapta?, sunt condamnate „nulitatea de creație și fabuloasa capacitate de consumație parazitară” și se propune, ca soluție, doctrina
AXA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285508_a_286837]
-
de Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Aron Cotruș. Proza este reprezentată de scriitori bănățeni (dintre care se detașează Mihail Gașpar). Revista promovează traducerile din literatura română, remarcându-se versiunile în germană ale lui Franyó Zoltán (din Ion Pillat, Ion Minulescu, Nichifor Crainic). Profilul periodicului este completat de recenziile și cronicile literare, politice și economice. Neutră în primii ani din punct de vedere politic, publicația evoluează, sub direcția lui Aron Cotruș, spre o atitudine politică cu accente naționaliste, mai ales privitoare la situația
BANATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285596_a_286925]
-
a lui Lucian Costin). Cât privește literatura propriu-zisă, sunt promovați mai ales tineri scriitori bănățeni, în măsura în care aceștia îi ilustrează programul estetic (Constantin Miu-Lerca, Mia Cerna, Grigore Bugarin, Gheorghe Atanasiu, Gheorghe Cătană, V. Flueraș). Mai colaborează cu versuri E. Camilar, N. Crainic, Al. Iacobescu, E. Ar. Zaharia ș.a. O rubrică specială, „Din viața scriitorilor”, prezintă și popularizează scriitori importanți din restul țării (M. Sadoveanu, O. Goga, L. Rebreanu ș.a.). O sumă de traduceri din literatura universală (Petrarca, Goethe, Rilke) apar însoțite de
BANATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285595_a_286924]