1,701 matches
-
prețurilor indicate în documentele vamale și comerciale, orice altă informație cu privire la prețurile practicate de țările terțe; întrucât măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul Comitetului de gestionare a produselor pescărești, ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT: Articolul 1 Prezentul regulament se aplică crapului viu având o greutate minimă de 800 grame. Articolul 2 1. Statele membre transmit Comisiei, în fiecare an, până la 1 iunie, prețurile de producție medii lunare, constatate în zonele reprezentative de producție, precum și cantitățile de crap comercializat. Aceste comunicări se
jrc258as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85393_a_86180]
-
Prezentul regulament se aplică crapului viu având o greutate minimă de 800 grame. Articolul 2 1. Statele membre transmit Comisiei, în fiecare an, până la 1 iunie, prețurile de producție medii lunare, constatate în zonele reprezentative de producție, precum și cantitățile de crap comercializat. Aceste comunicări se referă la cei trei ani care preced fixarea prețului de referință. Prețul de producție reprezintă prețul de vânzare al producătorului în comerțul cu ridicata. 2. Zonele reprezentative de producție sunt următoarele: Germania: Oberpfalz, ansamblul zonelor Oberfranken
jrc258as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85393_a_86180]
-
de producție reprezintă prețul de vânzare al producătorului în comerțul cu ridicata. 2. Zonele reprezentative de producție sunt următoarele: Germania: Oberpfalz, ansamblul zonelor Oberfranken. Mittelfranken. Franța: Dombes, ansamblul zonelor Brenne/Sologne. Articolul 3 Se fixează un preț de referință pentru crap - pentru perioada cuprinsă între 1 august și 15 noiembrie - pentru perioada cuprinsă între 16 noiembrie și 31 iulie al anului următor. Articolul 4 1. Prețurile franco la frontieră sunt stabilite pentru fiecare produs importat pe baza tuturor datelor disponibile și
jrc258as1975 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85393_a_86180]
-
al Comisiei Anexa I "CAPITOLUL II Teritorii declarate indemne de anumite boli menționate în coloana 1 lista III din anexa A la Directiva 91/67/CEE a Consiliului Boală Stat membru Teritoriu sau părți de teritoriu Viremia de primăvară a crapului (VPC) Danemarca Întregul teritoriu Finlanda Întregul teritoriu; bazinul hidrografic al râului Vuoksi trebuie considerat o zonă tampon Irlanda Întregul teritoriu Suedia Întregul teritoriu Regatul Unit Teritoriile Irlandei de Nord, ale insulei Man, Jersey și Guernesey Boala bacteriană a rinichiului Irlanda
32006D0272-ro () [Corola-website/Law/294772_a_296101]
-
obiectul unor programe aprobate de combatere și de eradicare privind anumite boli menționate în coloana 1 lista III din anexa A la Directiva 91/67/CEE a Consiliului Boală Stat membru Teritoriu sau părți de teritoriu Viremia de primăvară a crapului Regatul Unit Teritoriile Marii Britanii Boala bacteriană a rinichiului Finlanda Partea continentală a teritoriului Suedia Partea continentală a teritoriului Regatul Unit Teritoriile Marii Britanii Necroză pancreatică infecțioasă (NPI) Suedia Zonele litorale ale teritoriului" 1 JO L 46, 19.2.1991, p. 1
32006D0272-ro () [Corola-website/Law/294772_a_296101]
-
numeroase păsări, dintre care cele mai răspândite sunt: rața mare (Anas platyrinha), gâsca sălbatică (Anser fabalis), gârlița (Anser albifrons), stârcul cenușiu (Ardea cinerea), etc. Speciile de pești care populează apele lacurilor și a bălților, dintre care amintim știuca (Esox lucius), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Stizostedion lucloperca) sunt căutate cu predilecție de pescari, iar în apele Dunării și a brațului Borcea întâlnim somnul (Silurus glanis), sturionii și scrumbia de Dunăre. Fauna de interes cinegetic este reprezentată de căpriori, iepuri, mistreți, fazani, specii
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului sportiv. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
ultimii ani, căprioara. Din grupa păsărilor se află stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestriță, rândunica, vrabia, cioara, ciocârlia, etc. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, Oltului și a celorlalte pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităților este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
de animale s-au rărit îngrijorător, drept urmare au fost luate măsuri de protejare și de repopulare. În consecință s-au adus pentru a se înmulți cerbi lopătari, căprioare, fazani, etc. În privința peștilor în apele Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Siretului și Prutul se găsește predominant crap, șalău și mai rar somn. În apele Bârladului, Gerului, Chinejei întâlnim bibanul și cleanul. În Dunăre lângă Galați se găsesc pești mari, migratori ca nisetrul, cega, păstruga, morunul dar și semimigratori ca somnul, crapul, plătica, babușca, șalăul,carasul etc. Primăvara apare și scrumbia de Dunăre. Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
mistrețul (Sus scrofa), care populează pădurile din apropiere. Dintre păsări predomină grangurul (Oriolus oriolus), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) și sitarul (Scolopax rusticola). Apele din zonă sunt populate cu mreană (Barbus jluviatilis), clean (Leuciscus cephalus), lipan (Thymolus thymolus), scobar (Chonarostoma nasus) și crap (Cyprinus carpio). Teritoriul actualului oraș Suceava și împrejurimile sale au fost locuite, așa cum atestă cercetările arheologice, din timpuri străvechi, începând chiar din paleolitic. În secolele al II-lea și al III-lea exista aici o așezare a dacilor liberi, descoperirile
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
120 de specii, atât de faună locală, cât și exotică. Anual Zoo Târgu Mureș este vizitată de un număr de 100 000 de vizitatori. În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. "Pentru detalii, vezi: Mureș și Pocloș" Localitatea se întinde mai accentuat pe partea stângă al râului Mureș, care izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda ca să ajungă
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
în ultimii ani căprioară. Din grupa păsărilor, menționam: stăncuța, cucuveaua, prepelița, ciocănitoarea pestrița, rândunica, vrabia, cioară, ciocârlia, etc.. Reptilele sunt reprezentate de: șopârla cenușie, gușterul și șarpele de casă. În apele Dunării, a celorlalte râuri și pâraie trăiesc pești diferiți: crapul, bibanul, știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
lunca apar pâlcuri de păduri de esență albă (salcie și plop). Pe terenurile mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
mlăștinoase se dezovolta trestie}trestia, papura, rogozul și stânjenelul. Fauna naturală este reprezentată prin pești care populează iazurile și apele. Speciile cele mai răspândite sunt: bibanul , calcanul , crapul , știuca, roșioara, linul , carasul și săbioara. În iazuri mai cresc tenul și crapul chinezesc. În păduri și în câmpie trăiesc iepuri, vulpi, căprioare și mistreți . Denumirea satului provine, după unele surse, de la un locuitor înstărit care purta pe cap un colac împletit din cânepă în loc de căciulă sau turban; după alte surse denumirea ar
Colacu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301161_a_302490]
-
a terenurilor au fost transformate de om în terenuri de cultură. Pe teritoriul localității întâlnim elemente faunistice est-europene și central-europene. Întâlnim fauna specifică de pădure, lupul și râsul dispărând de mai bine de 45 de ani. Ca fauna piscicola întâlnim crapul, carasul etc.Fauna nisipurilor este mai săracă;găsim termita, furnică, șarpele termofil și șopârla de nisip. În urmă faptului că ambianța naturală oferă condiții de dezvoltare a vieții și activități umane, componentele cadrului natural trebuie analizate prin influență ce o
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
din lunca, si turme de căprioare. Rozătoarele sunt reprezentate de iepuri de câmp, popândăi, hârciogi și șoareci de câmp. Păsările cel mai des întâlnite sunt: cioară, vrabia, ciocănitoarea, graurul, barza, cucul, turturica, mierla și privighetoarea. În ape pot fi găsiți crapi, carași, somni și știuci. Râul Siret domină hidrografia comunei. Pâraie brăzdează câmpurile și marginea satelor. Pârâul Țigăncii parcurge câmpul Oarzei, mărginește satul Alexandru I. Cuza spre apus pentru a se varsă în Siret în locul numit "Holm". În locul numit "Oarza", pe
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
cuvintele: arcarpaneu (vânător bătrân cu arcul, ramolit), năjbeală (zarva hăitașilor la vânătoare) sunt arhaisme identificate pe raza satului (Nania, 2000) In ziua de 18 martie a anului 1500, Dragomir din Stroești - Argeș intra în cetatea Sibiului cu șapte poveri de crap și două poveri de știucă. La intrarea in oraș plătește taxa de intrare numită vigesima și slujbașul de la vamă îl trece în registru. Acest registru s-a păstrat și a devenit primul document scris în care se consemnează existența satului
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
păstrat și a devenit primul document scris în care se consemnează existența satului (Leonăchescu - Năndrașu, 1981). La 25 ianuarie 1501 tot în condicile vigesimale ale Sibiului este consemnat al doilea stroeștean, Ratea, care a dus acolo 3,5 poveri de crap și o povară de știucă (Leonăchescu - Năndrașu, 1981). Un alt document care consemnează existența satului datează din 24 - 30 octombrie 1546 când Radu din Stroești - Argeș se duce la Brașov să vândă un bou și trei vaci iar la intrarea
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
nisipului, argilei etc. Navigația este destul de dezvoltată. Principalele traversări navigaționale sunt Baku - Aktau, Baku - Turkmenbași și Mahacicala - Aktau. Marea are legătură navigațională cu Marea Azov prin râul Volga, Don și Canalul Volga-Don. În Marea Caspică se practică pescuitul (nisetri, plătici, crapi, șalăi, scrumbie etc.), dobândirea icrelor, dar și a grăsimii focii caspice. În Marea Caspică se pescuiește mai mult de 90 % din rezervele mondiale de nisetri. Din păcate, pe lângă pescuitul pașnic, aici mai există și pescuit braconienesc. Ambianța naturală a țărmului
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
Există soluri cu un foarte bun potențial în humus (cernoziom levigat cu până la 7,5% pH), precum și soluri slabe cu un potențial agricol scăzut (sub 3, 5%pH). În anul 1905, la Cefa s-a amenajat prima crescătorie sistematică de crap de pe teritoriul României. În urma extinderii lacurilor între satele Cefa și Ateaș, se întind astăzi peste 693 ha de amenajări piscicole din care 640 ha luciu de apă. Din analiza factorilor de mediu rezultă că teritoriul de astăzi al localității Cefa
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea, în funcție de conditiile pedogenetice
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
adăpostește o foarte numeroasă faunistică de mamifere: căprioara, porcul mistreț, bursucul, foarte rar lupul; iar păsările sunt reprezentate prin numeroase specii din care proprii pădurii Liveni amintim: coțofana, graurul, ciocănitoarea, cucul, pupăza etc. Fauna acvatică din Prut este reprezentată prin crap, șalau, somn, știuca, plătică, avatul, carasul etc. In conformitate cu „Sistemul roman de clasificare a solurilor - 1980” diferențiem pentru Liveni următoarele clase și tipuri de sol: Dinamica și structura condițiilor naturale nu poate fi concepută și explicată fără acțiunea umană
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
solului sub acțiunea apei. Iazul Burla a fost amenajat în anul 1962 pe cursul pârâului Ursoaia în partea de NE a satului. Are o suprafață totală de 66 ha din care 44 ha luciu de apă. În el cresc pești (crap și caras auriu) care în condiții de nefurajare dau o producție de 500 kg la hectar. Burla izvorăște de lângă satul Mânăstireni, județul Botoșani. În anii ploioși se revărsa peste maluri, provocând inundații mari, așa cum s-a întâmplat în anul 1969
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
câmp ("Gryllus campestris"), cărăbușul de stepă ("Anoxia villosa"), cărăbușelul de aprilie ("Melolontha melolontha"), cărăbușul marmorat ("Polyphylla phulo"), fluturele coadă-de-rândunică ("Papilio machaon"), tăunul ("Tabanus autumnalis L."), calul-dracului ("Libellula quadrimaculata"). În apele râului Prut trăiesc o serie de pești cum ar fi: crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), știuca ("Esox lucius L."), plătica ("Abramis brama"), somnul ("Silurus glanis L."), mreana vânătă ("Barbus meridionalis"), șalăul ("Stizostedion lucioperca L."), bibanul ("Perca fluviatilis L."), chișcarul ("Eudontomyzon danfordi Regan"). Tot aici mai putem găsi scoica de râu
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]