13,465 matches
-
scarpini. 52tc "52" Pe unde aveau sé treacé, dacé grémada de fier uzat de lîngé cimitir s-a fécut mare cît tot drumul? Nimeni nu mai putea s-o miște de acolo, numai un tractor. Fiarele se ridicau pîné la crengile copacului și o chiuveté albé stétea desupra, pe grémadé. Trebuia sé viné o mașiné și sé le ducé sé le topeascé, sé facé mașini noi și biciclete, dar n-a venit nici o mașiné și ele stéteau acolo grémadé. Mai mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și s-a gîndit cé degrabé o sé se roadé și ea și o sé se férîme. CÎnd o sé moaré, Șasa o sé-și facé o cruce de fier, pe care o s-o bage În beton. - Încetișor, Încetișor, Podgurskii! Ține creangă, hai fetelor, treceți! Și o s-o bage zece metri În pémînt și o sé scrie pe ea, „Aici odihnește Alexandr Vaculovski” și toaté lumea o sé viné și-o sé plîngé. Patru oameni legați la mînecé cu ștergare Îl duceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
cresc mai mari, vii numai și-i prinzi Într-un sac. Nicolai Arsenievici terminé țigară și se apucé sé tîrÎie copaci și sé acopere groapă. Dupé ce puse de-a curmezișul cîțiva copaci mai groși, Nicolai Arsenievici aruncé peste ei crengi și Începu sé le acopere cu pémînt și cu frunze. Lésé numai o gauré la intrare, cît gură céldérii, pe unde trebuiau sé între iepurii, pe urmé se gîndi sé puné acolo o portițé micé de plasé, pe care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
oboseascé de tot, o sé fie foarte departe În pédure. Și-acolo o sé cadé jos și-o sé se omoare. Soarele a-nceput sé nu mai tremure, copacii nu mai cédeau și malul cel alb al rîpei apéru printre crengi foarte clar și parcé prea aproape. Șasa simți pémîntul rece și vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul copacilor și frunzele lor erau verzi și iarbă era verde și numai malul, care se vedea pe sub crengi, era alb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
apéru printre crengi foarte clar și parcé prea aproape. Șasa simți pémîntul rece și vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul copacilor și frunzele lor erau verzi și iarbă era verde și numai malul, care se vedea pe sub crengi, era alb și strélucea. Șasa și-a amintit cum a sérit acolo, În nisip și cé sub el curge un izvor și el a béut apé de acolo cu un brusture. N-o sé mai bea apé niciodaté cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
la brigadă a 3-a, acolo unde era Nicolai Arsenievici. - Unde-i Nicolai Arsenievici, vé Întreb! zise microfonul. Ce, el nu stie cé astézi e paradé? Anton Procofievici a pus mîinile pe tribuné și s-a aplecat Înainte. De dupé crengi a apérut lanul Întins de grîu. Lanul era verde și se lipea de un cer albastru. Doi nori stéteau nemișcați, Între cele doué culori. Și seménau cu o bucaté de puf pe care și-au smuls-o iepuroaiecele. Dacé te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
curéța via, iar hripca o aruncă În rîpé. Dupé ce se sprijini mai bine, scoase ferestréul de la brîu și retezé doué crécéni de corn. Cornul era În primul rînd un lemn foarte tare și pe lîngé asta, fécea și crécéni. Crengile lui erau Întortocheate și dacé te uitai bine, nu era una că sé nu facé mécar o crécané. Pe cînd alunul nu era nici atît de tare și pe deasupra nu prea fécea crécéni. De fapt, aproape cé nu le fécea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
din livadé și numai undeva deasupra mai rémésese loc pentru un strat subțire de pédure și o șuvițé albé de cer. Cum Încépeau toate acestea Într-o fereastré atît de micé de autobuz? Iaté pédurea aproape, chiar lîngé marginea drumului, crengile aproape cé intré pe fereastré și de multe ori Îți vine sé te ferești. Imediat dupé ce se deschide șesul, acolo unde pédurea Îl ocolește cé sé-i respecte mérimea. Pe mijloc curge rîpă cea galbené și albé, tocmai din podiș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
activ al A.D.I.R.I., publicând studii și articole în revistele acesteia. Este membru al Asociației Ziariștilor Profesioniști, al Asociației scriitorilor, al Asociației Române de Politică Externă, al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră; este membru inițiator al Fundației culturale "Ion Creangă" din Târgu Neamț, precum și membru al Societății Cinegetice din România. Din anul 1994, este președinte executiv al Societății de Prietenie România Africa. VASILE DAN Născut la 1 aprilie 1942 în București. Căsătorit, are un fiu. Studii Liceul "I.L. Caragiale" București
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
bune condiții a șefului statului român la funeraliile fostului împărat Hirohito și de organizarea unor schimburi de delegații în domeniul politic. Pe plan cultural, s-au realizat turneele Corului "Madrigal", orchestrei simfonice a Radiodifuziunii Române, Ansamblului "Ciocârlia" și Teatrului "Ion Creangă". Ambasadorul C. Vlad a ținut o prelegere despre politica României în ceea ce privește securitatea europeană la Colegiul Național de Apărare al Japoniei. În Australia, unde a fost acreditat, cu reședința la Tokyo, s-a ocupat de realizarea în bune condiții a vizitei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
României din străinătate; 1993 1996 Secretar I și Atașat cultural la Ambasada României la Sofia; 1996 se pensionează. Activitate literară 1952-1955 Publică primele reportaje și versuri în ziarul În slujba Patriei; 1977 apare volumul de versuri Aproape de copilărie, Editura Ion Creangă; 1982 " Caii de fum", versuri (tradus și în italiană); 1983 "Zmeele copilăriei"; 1986 "Ultimul zăgan", versuri; 1988 " Trecător grăbit prin timpul nostru", evocări despre mentorul său, profesorul Nicolae Simache; 1991 "Vitralii", memorialistică evocări despre personalitați culturale românești în Rusia; 1994
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
grup de 16 episcopi. A însoțit la Moscova, Petrograd, Tbilisi delegația Ministerului culturii, condusă de ministrul Pompiliu Macovei. La Uniunea Scriitorilor, s-a discutat despre traducerea literaturii române în Gruzia/Georgia. S-au tradus din operele lui Eminescu, Sadoveanu, Slavici, Creangă. Vizita ministrului învățământului Ștefan Bălan la Moscova.; Vizita lui Zaharia Stancu, pentru semnarea Acordului de colaborare pe linia scriitorilor; A organizat sărbătorirea în Rusia a unor scriitori: Tudor Arghezi, G. Călinescu, Alexandru Ivasiuc, Petre Sălcudeanu, prilejuite de traducerea unor cărți
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Ed. Cartega, 2007. 3. Legende Cei opt nemuritori, Ed. Cartega, 2006 Legende pe Drumul Mătăsii, Ed. Cartega 4. Literatură pentru copii Grădina Zeiței de Jad, Ed. Garamont Peștișorul de aur, Ed. Garamont Lupta dragonilor, Ed. Gramar, 2001 Povești Nemuritoare, Ed. Creangă Din cele mai frumoase povești ale Asiei, Ed. Creangă. 5. Altele 250 de rețete din arta culinară chineză, Ed. Alfa, 2005. ION MIRICĂ Născut la 21 decembrie 1941 în municipiul Râmnicu Vâlcea. Căsătorit cu Luminița Mirică, profesoară de pian. Copii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Cartega, 2006 Legende pe Drumul Mătăsii, Ed. Cartega 4. Literatură pentru copii Grădina Zeiței de Jad, Ed. Garamont Peștișorul de aur, Ed. Garamont Lupta dragonilor, Ed. Gramar, 2001 Povești Nemuritoare, Ed. Creangă Din cele mai frumoase povești ale Asiei, Ed. Creangă. 5. Altele 250 de rețete din arta culinară chineză, Ed. Alfa, 2005. ION MIRICĂ Născut la 21 decembrie 1941 în municipiul Râmnicu Vâlcea. Căsătorit cu Luminița Mirică, profesoară de pian. Copii: o fată. Andreea, avocat. Profesor de limba și literatura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
post ale tuturor salariaților și a nivelurilor de management. Activitățile din Lista obiectivelor și activităților pe compartimente, actualizată se transferă în organigrama entității în structura fiecărui compartiment și astfel se obține documentul Arborele activităților, care seamănă cu „un copac cu crengile în jos”, pe baza căruia se va efectua codificarea procedurilor operaționale de lucru. În continuare, activitățile cuprinse în listă se structurează pe acțiuni sau operații elementare, dacă se impune, cărora li se atașează riscurile specifice, în baza documentului prezentat în
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în urmă un București apăsat de statuia lui Stalin, ca să ajung în satul bunicilor. Bunuțu fusese ridicat și închis, dar bunica Leonora nu se plîngea. M-a păstrat între hotarele unei copilării idilice, de țară. Satul mirosea cum mirosea ea. Creanga gutuiului se întindea spre fereastră ca o mînă. "Hai!" Rusalin, băiatul din vecini, mă lua în primire, să-mi arate vietatea cu pete aurii, cuibărită în izvor: "E o salamîzdră". Sau peștele cîrn și gras care-și făcea siesta lipit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
blînde ale viului. "Uite, Ana, așa-mi spunea, Ana, ce căpșor gulerat are!" Urmau povești cu Feți-balauri, altele decît cele cu Sîn Petru și cu Moș-Dumnezeu, pe care mi le spunea bunelul. I-am văzut, prin fum, la focul de crengi, ochii verzi ca ai șarpelui de apă. Îi ținea fixați asupra mea. Mă ruga ceva și nu înțelegeam ce. Numai că în vara aceea ultimă, vara cu nori, încrederea naivă în el pierise. Nu mai credeam nici în zburătoare, planta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pînă-n tălpile amorțite. Ploaia a bubuit toată noaptea. A doua zi s-a făcut neașteptat de cald și cerul ca jupuit de toți norii. Seara, ultima seară (Iordan venea a doua zi) ne plimbam deasupra ecluzei. Rusalin sărea după o creangă, să reteze cu dinții o frunză. Printr-un ciudat efect optic, cărarea pe care a crezut-o asfaltată era chiar apa. A pornit-o într-acolo și a căzut, de sus, în lac. A bătut aerul cu palmele și s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
tot și nu trebe să mai învățăm nimica". Și asta "nu întîmplător" (sintagma lui Jdanov), ci din "slăbiciune". Ce filologie năucă am mai făcut! Cu Dimulescu, sforțîndu-se să ne transforme-n bucheri și-n tîmpi, ca să-l parafrazez pe Ion Creangă. Cu claxoniștii științifici (deveniți, după evenimentele din '89, pediști, pedeseriști, liberali, puriști; orice altceva decît comuniști) care voiau să credem nu-n Dumnezeu, ci-n Progres. Cu istoria literaturii din U.R.S.S, ca ghid în cercetarea istoriei literaturii române
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
ca și "Al Sharani". Uite și-un băștinaș: "Vlad Company"", ne-am luminat noi. "Plus o alianță: "Naor & Felicia". Comerțul cu țigări părea cel mai prosper: reclama Golden America se înălța, hăt, deasupra bisericii Vulpe, iar indicatorul spre Bojdeuca lui Creangă era umbrit de chemarea lui Abes-Med la tutun Monte Carlo. Și cîte soluții aveam în față, pe-o sută de metri, să cumpărăm semințe: de la El Bakara (autentic egiptene), de la Az Zanco (turcești), de la Merna (libaneze) de la... Cînd am ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
plăcut portretul de fetișcană din vremea cînd înotam în lac, așa cum aș fi înotat în cer. Cînd cerul era și el un lac albastru. Timpul se face de semizeu dacă "tu" îl iubești pe "eu"" Îmi cade la picioare o creangă de nuc. O iau sol de pace pe umăr. Ezit în fața gardului înalt, de lemn, dar sun. Rusalin, mai exact cel care-i acum Rusalin, vine la poartă într-o tunică de postav, pusă peste un pulover alb. Merge țeapăn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
conservată, conservatoare", a strîmbat din nas Patrick, deranjat (purta un costum Cerruti) de les mouches, de iarba plină de melcișori, de scaieți, de cioturi, de o vulpe tehuie care i s-a părut hienă, de șoriceii de pădure, rătăciți printre crengile pentru foc, de vînt și de ne-vînt, de răcoare și de ne-răcoare. Nu se pama după decor natural. Nici Bradutz nu se mai pama după decorul incult, natura naturans; suspina după cel compus, civilizat, după natura naturrata. Mi s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
prilej de manifestare. Pă timpu' Iu' Ceaușăscu nu tă mînca cînii, vociferează o țigancă tînără, cu cheițe de yală împletite-n cozi. Țigănușul și-l ține strîns lipit de fuste. Tano l-a alergat de-o mulțime de ori din crengile zarzărului, din vișin, din măr, din nuc, spre bidonville: casele cu pereții acoperiți cu tablă galvanizată, construite pe-un teren rămas fără proprietar. În curtea fără gard, exact ca-n filmul lui Kusturica, Pisică albă, pisică neagră, porcii rod dintr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Cred în Apa Ta, Doamne, cred în apa primordială, neîncepută, așa cum cred în apa "lină" a lui Blaga, în apa "moale" a lui Pillat, în apa "adormită" a lui Macedonski. Am băut din apa "dulce și rece" a fîntînii lui Creangă, din "alb izvor tremurător" (Eminescu), din "iezerul" lui V. Voiculescu. Am auzit "somnoroasele izvoare", pe care le asculta Labiș, bolborosind. Mi-am "însușit" și valurile: de la Arghezi, răzvrătite; de la Sadoveanu, mlădioase. Mai ales de la Eminescu: vorbărețe. Cunosc nebuna mare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
să-și spună "adios". Și asta pentru că toate drumurile mării se întâlnesc prin colțurile sufletelor noastre. Todos los senderos en el mar se encontran en rincones de nos almas. Povestea 'ulei sau răzbunarea cărții " Povestea 'ulei", proza pornografică a lui Creangă, a așteptat vreo cincisprezece ani de la eliberarea cărții să se vadă pe raftul uneia dintre cele mai mari librării ale Bucureștiului. Ca să nu mai punem cât o fi așteptat înainte de asta, proscrisă de sisteme incomplete de morale, mode culturale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]