4,747 matches
-
împotriva securității naționale și a economiei. Autoritățile legale și comunitatea specialiștilor angajați în securitatea națională joacă un rol-cheie în prevenirea atacurilor din spațiul cibernetic, precum și în sancționarea juridică a actelor criminale. Cele mai multe atacuri îndreptate spre spațiul cibernetic sunt de tip criminal. Ca atare, Secția Proprietate Intelectuală și Crime Informatice a Departamentului de Justiție, Divizia Cibernetică a FBI și Serviciile Secrete din Statele Unite, împreună, joacă un rol central în identificarea și aducerea în fața instanțelor de judecată a persoanelor responsabile de fapte criminale
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
criminal. Ca atare, Secția Proprietate Intelectuală și Crime Informatice a Departamentului de Justiție, Divizia Cibernetică a FBI și Serviciile Secrete din Statele Unite, împreună, joacă un rol central în identificarea și aducerea în fața instanțelor de judecată a persoanelor responsabile de fapte criminale. Națiunea dispune de legi și mecanisme prin care se asigură răspunsuri imediate la incidente majore. În mod ideal, o investigare, arestare și sancționare a făptașilor sau un răspuns diplomatic ori militar în cazul unei acțiuni întreprinse de către un stat vor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
a încălca legislația diferitelor țări, ținând cont de faptul că nu mai există restricții fizice de spațiu și timp. 10.2.1. Stadiul actual al legislației specificetc "10.2.1. Stadiul actual al legislației specifice" Fraudele din spațiul virtual - acte criminale îndreptate împotriva calculatoarelor sau a rețelelor cu ajutorul calculatoarelor - diferă de cele obișnuite din activitățile de prelucrare a datelor, prin patru mari caracteristici: • se învață mult mai ușor modul în care pot fi comise; • solicită resurse relativ reduse; • pot fi comise
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
plăcerilor, București, [1921]. Repere bibliografice: D.C. Ollănescu, „Rustice”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1893-1894; Iosif Vulcan, „Romanul căsniciei”. „Străin în țara lui...”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1900-1901; V. Cristeanu, „Din valurile vieței”, „Revista literară”, 1901, 18; G.I. Ionnescu-Gion, [„Amor criminal”], U, 1902, 33; A.D. Xenopol, „Din valurile vieței”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1902-1903; Titu Maiorescu, „Tribunul poporului”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, 1903-1904; Botez, Scrieri, 265-272; G.C. Ionescu-Șișești, „Măria sa, Ogorul”, R, 1908, 9; P. Partenie, „La gura văiei”, R
RADULESCU-NIGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289111_a_290440]
-
Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social, vârstă, sex, tip de comunitate etc. Sunt factori determinanți direcți sau indirecți, principali sau secundari. Tipologizarea factorilor determinanți este un domeniu încă foarte puțin abordat în literatura sociologică actuală
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unele dintre ele disfuncționale: generarea unei culturi a delincvenței (deținuții învață unii de la alții tehnici eficace de delincvență), se încheagă un sistem socialdelincvent (relații interpersonale, organizare, constituirea sentimentului de apartenență la grupul delincvent, încurajarea reciprocă, se pun bazele diferitelor asocieri criminale); în plus, faptul de a fi deținut reprezintă o barieră importantă în calea reintegrării sociale; influențe negative asupra familiei și a integrării copiilor. Se întâmplă adesea ca unele funcții laterale să devină temporar, adesea chiar definitiv, finale. O colectivitate care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cerințelor sale funcționale. Desigur,odată făcute, aceste alegeri afectează și starea sistemului, prin includerea în cadrul lui a unui element sau a altuia. Analizele actuale ale criminalității acordă oportunităților un rol determinant foarte important în geneza comportamentului deviant: victime potențiale, cultură criminală, vizibilitate socială redusă, ineficacitatea controlului social. Să ne oprim asupra câtorva teorii care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc un comportament agresiv. Variabilele-cheie În ecuația lui Megargee sunt instigarea la agresiune și inhibiția Împotriva agresiunii” (Patrick și Zempolich, 2003, 309). Instigarea face referire la ,,toți factorii interni care motivează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violent Învățat este reprodus În situații ulterioare. Efectele socializării au, În existența diferențelor interindividuale un contraargument serios prin introducerea ideii de versatilitate. Date sigure arată că majoritatea infractorilor sunt versatili. Diferențe individuale privind propensitatea de a se angaja În violența criminală reflectă În mare parte diferențe individuale În comportamentul antisocial. Teorii care susțin socializarea violentă tind să aibă o utilitate limitată, Întrucât infractorii violenți sunt generaliști (Felson, 1996). Ei au o amplă gamă de comportamente antisociale, deviante, comportament neonest, promiscuitate sexuală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și opinii potrivit cărora Holocaustul ar trebui net delimitat de genocide (astfel, citez: „Unii autori, precum Yehuda Bauer, fac distincție Între Holocaust și genocid. Primul termen se referă la exterminarea evreilor, În timp ce al doilea este rezervat altor victime ale politicii criminale naziste (polonezii, țiganii)” (p. 28). Desigur că diferența dintre un tip sau altul de genocid este vizibilă, la fel cum și „atenția” specială pe care autoritățile naziste și o serie Întreagă de state europene au acordat-o populației evreiești este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sprijinit de Ștefan Aug. Doinaș. Editorial, P. a debutat în culegerea colectivă Prier (1988), unde sunt incluse versuri care ar fi trebuit să constituie materia primului volum personal, proiectat cu titlul Romanul sau Posibilitățile Magdalinei. Dar cea dintâi carte, Fleacuri criminale, îi apare în 1993. Colaborează cu poezie, eseistică, publicistică și traduceri la „Caiete critice”, „Contrapunct”, „România literară”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană” ș.a. Cu Fleacuri criminale P. se exprimă, stilistic și tematic, pe coordonatele caracteristice pentru poezia optzecistă. Universul său mobilizează
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
primului volum personal, proiectat cu titlul Romanul sau Posibilitățile Magdalinei. Dar cea dintâi carte, Fleacuri criminale, îi apare în 1993. Colaborează cu poezie, eseistică, publicistică și traduceri la „Caiete critice”, „Contrapunct”, „România literară”, „Literatorul”, „Contemporanul - Ideea europeană” ș.a. Cu Fleacuri criminale P. se exprimă, stilistic și tematic, pe coordonatele caracteristice pentru poezia optzecistă. Universul său mobilizează inventarul și anecdotica măruntă a vieții casnice. Nu în exclusivitate, căci li se adaugă câteva traiectorii și contexte sociale marginale, provizorii, nespectaculoase - navetismul, viața măruntă
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
cheie majoră, fără emfază zgomotoasă - cu mijloace extrem-moderniste, optzeciste, stări și tendințe de profunzime, degradări ale omenescului, determinate de experiența istorică a contemporaneității. Toate acestea, sub aparențele cultivării unui bric-à-brac pitoresc și abstrus. SCRIERI: Prier (volum colectiv), București, 1988; Fleacuri criminale, București, 1993. Repere bibliografice: Eugen Simion, Magdalina și Carolina, RL, 1989, 6; Nicolae Bârna, ’80 după ’80, CC, 1995, 1-2; Octavian Soviany, Sindromul Magdalina, CNT, 1995, 7. N.Br.
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
aspectele care fac ca satul Tomșani să fie unul european ar fi următoarele: „Face parte din Prahova și este bine așezat în județ, este ferit de inundații și alte catastrofe; în plus, suntem în Europa dintotdeauna și numai o mână criminală, care a fost comunismul, nu ne-a permis să fim în UE”. Dar satul Tomșani nu poate fi un sat european „atât timp cât școlile nu au autorizație sanitară de funcționare, cât în primărie sunt trei, patru persoane în birouri, fără a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
aproape patologică de înregimentare, ajunge să motiveze metafizic folosirea ghilotinei, bâtei și mitralierei, autoiluzionându-se că participă la o metanoia colectivă și la o „schimbare la față” națională chiar și atunci când nu e decât anexa mistico-filozofică a unei gloate barbare și criminale sau a unui grup de acțiune cu ambiția puterii, de stânga sau de dreapta. Fiindcă nu am trăit în acele vremuri - dar am trăit sub regimul comunist și am meditat de atunci încoace la problematica puterii - și fiindcă am o
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
este departe de a fi tranșată: cât de adânc a fost atașamentul la nazism al fiecăruia dintre cei doi? Ce a fost mai întâi? Avem de-a face cu adeziuni nesăbuite (oportuniste? cinice? sincere?) la o doctrină și un regim criminale, sau e vorba de ceva poate și mai grav - și anume, de consubstanțialitatea, de confluența unor sisteme de gândire? Probleme asemănătoare s-au pus și în cazul lui Mircea Eliade, de la Daniel Dubuisson la Alexandra Laignel-Lavastine. Cred că Lilla ne
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Tipul cursului: predare Durata cursului: 2 ore Scopul cursului: să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere criminologic Obiectivele operaționale: - cognitive: 1. Să definească noțiunea de „criminal”. 2. Să definească noțiunea de „factori predisponizanți ai personalității criminale”. 3. Să enumere principalii factori predispozanți ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie de criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
să dobândească noi cunoștințe privind noțiunea de criminal din punct de vedere criminologic Obiectivele operaționale: - cognitive: 1. Să definească noțiunea de „criminal”. 2. Să definească noțiunea de „factori predisponizanți ai personalității criminale”. 3. Să enumere principalii factori predispozanți ai personalității criminale. 4. Să identifice principale categorii de criminali. 5. Să explice fiecare categorie de criminal. - afective: 1. Să participe cu interes atât prin răspunsuri la întrebări, cât și prin întrebări proprii. 2. Să dezvolte curiozitatea, motivația pentru disciplina „Criminologie”. Strategii didactice
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
de infracțiune conform Codului Penal; - se prezintă pe scurt noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
noțiunea de criminalitate și formele criminalității; - se enumeră principalele teorii referitoare la criminalitate. 4) Prezentarea cursului (85 min.): - enunțarea noțiunii de criminal - expunere dialogată - prezentarea teoriei lui Jean Pinatel asupra personalității criminale - expunere - enunțarea noțiunii de factori predispozanți ai personalității criminale - expunere: • factori individuali: ereditatea • factori de mediu: familia de naștere, vecinătatea, școala, locul de muncă, serviciul militar, trecerea la viața independentă și familia proprie - enunțarea succintă a categoriilor de criminali (enumerare; se poate folosi creata și tabla) - prezentarea fiecărui tip
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
nu va interveni nici un fapt menit să-mi Împiedice munca, vreau să-l respect Întru totul. Socotesc că prin Însăși publicarea acestui roman aduc un aport Însemnat primului plan economic al republicii noastre. E o carte de demascare a războiului criminal Împotriva Uniunii Sovietice, o carte din cuprinsul căreia se desprind eroi ce devin comuniști și sunt astăzi sprijinitorii acestui plan. (Ă)”. Titina CĂLUGĂRU: „Este Într-adevăr, pentru mine, ca pentru majoritatea oamenilor artei, prima dată În viață, când pentru o
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Citind articolul am fost mișcată. Apoi privind spre sala plină, vastă: - Am priceput care-i puterea noastră. Când, În Apus, nemernicii În spume Vor iar să azvârle-n foc Întreaga lume Și cu-ale lor Înveninate bale Urzesc mârșave planuri criminale; În lumea noastră, unde e cuptorul Ce coace ca pe-o pâine viitorul, Cuvântul spus de Stalin este pace, E-un mândru-ndemn făuritor, tenace, Ă Când au plecat toți s-au simțit mai tare: Examenul fusese-o sărbătoare”. Despre
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
sunt slăbiciunile romanului În forma lui actuală? În primul rând faptul că, abătându-se de la o Înțelegere justă, veridică a lucrurilor, autorul nu a izbutit să-și axeze răspicat, romanul pe ceea ce era esențial: lupta victorioasă a partidului contra politicii criminale a burghezo-moșierimii. Practic, În roman, lucrul se reflectă În dăunătoarea deplasare a centrului de greutate Înspre Petruț. În loc ca Petruț să fie un mijloc pentru a arăta concret cum a dus partidul lupta În lagăr, el devine un scop În
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cauză de cea mai mare însemnătate pentru soarta omenirii. Ce am zice, bunăoară, dacă cineva ar refuza să mintă știind că prețul acestui refuz ar putea fi acela că o armă cu un uriaș potențial distructiv va ajunge în mâini criminale, în mâinile unui grup terorist sau al unui stat terorist? Rațiunea morală comună nu poate, așadar, urma recomandarea lui Kant de a respinge în orice condiții minciuna. Ea va fi de partea lui Constant, și nu de cea a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de distincția dintre criteriul formal al moralității și legi morale particulare. Pe baza acestei distincții se poate arăta că avem nu numai permisiunea, ci chiar datoria de a minți pentru a salva viața unui nevinovat și că persoanele cu intenții criminale nu sunt îndreptățite să pretindă adevărul. Datoria de a apăra viața unei persoane nevinovate, care nu se poate apăra singură, suspendă interdicția minciunii. În acest caz, o excepție de la regula care interzice minciuna se impune cu necesitate 23. Kant însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]