1,599 matches
-
Zlătar Bistrica este o comună în cantonul Krapina-Zagorje, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Zlătar Bistrica avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Zlatar Bistrica, Krapina-Zagorje () [Corola-website/Science/330520_a_331849]
-
Đulovac este o comună în cantonul Bjelovar-Bilogora, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Đulovac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și cehi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Đulovac, Bjelovar-Bilogora () [Corola-website/Science/330504_a_331833]
-
Gornji Mihaljevec este o comună în cantonul Međimurje, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gornji Mihaljevec avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sloveni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici. Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Gornji Mihaljevec, Međimurje () [Corola-website/Science/330522_a_331851]
-
Darda este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Darda avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%), romi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), persoane fără religie și atei (%), null (%) și protestanți
Comuna Darda, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330524_a_331853]
-
Petlovac este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Petlovac avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de maghiari (%), sârbi (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), null (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru
Comuna Petlovac, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330526_a_331855]
-
Funtana este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Funtana avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), bosniaci (%), sârbi (%), italieni (%) și albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani
Comuna Funtana, Istria () [Corola-website/Science/330507_a_331836]
-
Hercegovac este o comună în cantonul Bjelovar-Bilogora, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Hercegovac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de cehi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici. Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Hercegovac, Bjelovar-Bilogora () [Corola-website/Science/330502_a_331831]
-
Krnjak () este o comună în cantonul Karlovac, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Krnjak avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau sârbi, cu o minoritate de croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau ortodocși, existând și minorități de catolici (%), persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Krnjak, Karlovac () [Corola-website/Science/330515_a_331844]
-
Rovišće este o comună în cantonul Bjelovar-Bilogora, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Rovišće avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Rovišće, Bjelovar-Bilogora () [Corola-website/Science/330503_a_331832]
-
Baška este o comună în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Baška avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de albanezi (%), sârbi (%) și afiliați regional (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani (%) și ortodocși
Comuna Baška, Primorje-Gorski kotar () [Corola-website/Science/330529_a_331858]
-
Lanišće este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Lanišće avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%) și sloveni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și ortodocși Pentru % din
Comuna Lanišće, Istria () [Corola-website/Science/330508_a_331837]
-
Gorjani este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gorjani avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Gorjani, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330525_a_331854]
-
Žminj este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Žminj avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de afiliați religios (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu
Comuna Žminj, Istria () [Corola-website/Science/330514_a_331843]
-
Strahoninec este o comună în cantonul Međimurje, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Strahoninec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați. Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%) și null Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Strahoninec, Međimurje () [Corola-website/Science/330523_a_331852]
-
Viškovo este o comună în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Viškovo avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și bosniaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%), persoane fără religie și atei (%) și musulmani (%). Pentru % din
Comuna Viškovo, Primorje-Gorski kotar () [Corola-website/Science/330534_a_331863]
-
Tar-Vabriga este o comună în cantonul Istria, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Tar-Vabriga avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de afiliați religios (%), italieni (%) și sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%) și musulmani
Comuna Tar-Vabriga, Istria () [Corola-website/Science/330513_a_331842]
-
sârbească din întregul Banat românesc ocupat a fost înlăturata de către armata franceză a generalului Berthelot. În urmă Primului Război Mondial, Șerbia s-a unit cu Muntenegru și alte teritorii locuite de slavi din fostul Imperiu Austro-Ungar, formând Iugoslavia, numită inițial Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor. Între 1920-1921 s-a format Mică Antanta, o alianță între România, Iugoslavia și Cehoslovacia cu scopul de a preveni revizionismul maghiar și pentru a împiedica întoarcerea Casei de Habsburg la putere. Aceasta s-a destrămat în 1938, din cauza
Relațiile dintre România și Serbia () [Corola-website/Science/335238_a_336567]
-
octombrie 1918 a fost proclamată la Praga Republica Cehoslovacă, care a revendicat suveranitatea asupra „Ungariei de Sus“ locuite majoritar de slovaci. În 29 octombrie 1918 parlamentul croat a anunțat sfârșitul unirii cu Ungaria și apartenența la noul Stat al slovenilor, croaților și sârbilor (care o lună mai tâziu avea să fuzioneze cu Regatul Serbiei pentru a deveni Regatul Iugoslaviei). Transilvania a fuzionat cu Regatul României. La 31 octombrie 1918 Ungaria a desfăcut ultimele legături statale cu Austria, act prin care Austro-Ungaria
Țările Coroanei Sfântului Ștefan () [Corola-website/Science/335775_a_337104]
-
actual al Croației și în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Între sec. V-VII, aici vor sosi triburi slave din nord și la contactul cu autohtonii, se vor amesteca cu aceștia, formând poporul croat. Condusă de prinți croați, duci din anul 852, Dalmația, cuprizând și teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină și carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croații au devenit vasali ai regelui Ungariei. În secolul al XV-lea
Istoria Croației () [Corola-website/Science/335836_a_337165]
-
se vor amesteca cu aceștia, formând poporul croat. Condusă de prinți croați, duci din anul 852, Dalmația, cuprizând și teritoriul Panoniei, după o perioadă de stăpânire bizantină și carolingiană, a devenit un puternic regat independent în anul 924. Din 1102 croații au devenit vasali ai regelui Ungariei. În secolul al XV-lea regatul ungar a avut mult de suferit din cauza expansiunii otomane, turcii cucerind Bosnia și Herțegovina. În aceeași perioadă, teritoriul Dalmației este în cea mai mare parte stăpânit de venețieni
Istoria Croației () [Corola-website/Science/335836_a_337165]
-
acesteia, Dalmația fiind inclusă în Austria, iar nordul (Croația-Slavonia) fiind parte componentă a Ungariei. Deși în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croației, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate. După Primul Război Mondial, Croația s-a alăturat Statului slovenilor, croaților și sârbilor (aproximativ Slovenia, Croația și Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată
Istoria Croației () [Corola-website/Science/335836_a_337165]
-
Ungariei. Deși în anul 1868 Ungaria a acordat o anumită autonomie Croației, în fapt conducerea era exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate. După Primul Război Mondial, Croația s-a alăturat Statului slovenilor, croaților și sârbilor (aproximativ Slovenia, Croația și Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croația fiind transformat într-
Istoria Croației () [Corola-website/Science/335836_a_337165]
-
exercitată de către clasa politică maghiară, iar drepturile culturale și politice ale croaților erau încălcate. După Primul Război Mondial, Croația s-a alăturat Statului slovenilor, croaților și sârbilor (aproximativ Slovenia, Croația și Bosnia), care împreună cu Serbia, a format ulterior Regatul sârbilor, croaților și slovenilor, devenit Regatul Iugoslaviei în 1929. Iugoslavia a fost invadată în perioada celui de Al II-lea război mondial, Croația fiind transformat într-un stat fascist marionetă, numit Statul Independent al Croației. Ulterior înfrângerii puterilor axei, Iugoslavia a devenit
Istoria Croației () [Corola-website/Science/335836_a_337165]
-
un preot ortodox sârb. La vârsta de 17 ani, Grabež a fost exmatriculat din școala pentru lovirea unuia dintre profesorii săi. Grabež și-a părăsit casă și s-a mutat la Belgrad, care în timpul cela făcea parte din Regatul sârbilor, croaților și slovenilor. Acolo el a intrat în organizația secretă Mâna Neagră. Următorii doi ani el a petrecut cea mai mare parte din timpul sau liber cu alti naționaliști care doreau o uniune între Bosnia și Herțegovina și Șerbia. Când s-
Trifko Grabež () [Corola-website/Science/333716_a_335045]
-
județului era împărțit inițial în zece plăși, iar ulterior în treisprezece plăși: Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 499.443 de locuitori, dintre care 37,6% români, 34,9% germani, 15,4% maghiari, 5,8% sârbi și croați ș.a. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor erau romano-catolici (48,6%), urmați de ortodocși (41,1%), greco-catolici (2,8%), reformați (2,5%) ș.a. În anul 1930 populația urbană a județului (municipiul Timișoara și orașul Lipova) era de 97.580
Plasa Recaș, județul Timiș-Torontal () [Corola-website/Science/333884_a_335213]