2,383 matches
-
Dăinuirile... sînt un muzeu ce vorbește cu slove “ Au scris această carte, iarăși cum singuri spun, cu trudnică viață de cercetători îngemănată cu jertfă de sine. Eugenia și Costache Buraga, din Dăneștii Vasluiului, doi dascăli de țară, autori de carte, ctitori de muzeu. Costache Buraga are 73 de ani . L-am găsit în sat, la Dănești. Să-l ascultăm. Nu e vorbă acuma de la mine, ci așa spunea cu mult înainte marele nostru Iorga : A ciopli o piatră, un gard, un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
pe vremea imigrației populației slave, În special a ruterilor. Este de remarcat rolul pe care l-a exercitat biserica În Îndelungata ocupație străină. Sub turci protopopiatul ortodox al moldovenilor s-a aflat În păstoria protopopului Asachi, tatăl marelui cărturar și ctitor de așezăminte ....Gheorghe Asachi. Pentru anumite circumstanțe de exercitarea a Îndatoririlor bisericești, preotul Asachi este amenințat de stăpânirea turcă ceeace Îl determină să se refugieze În Polonia, Împreună cu mulți dintre preoți ortodocși din zonă. După un interval de timp, sub
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
are loc la Iași o reuniune a foștilor elevi de la liceul Bașotă. La apelul Comitetului de organizare s-au adunat la Iași, din toată țara peste 800 de foști absolvenți ai liceului Bașotă. Expunerile prezentate la reuniune au Îndreptățit prevestirile ctitorului Anastasie Bașotă „feciorii de țărani ar putea deveni elemente care să ducă la o resurecție morală pe plan statal”. Exemplul logofătului și cavalerului Bașotă a fost urmat de vistiernicul Iordache Balș ( Dumbrăveni), vornicul Alecu Conachi (Stăncești), domnitorul Mihail Sturza ( Flămânzi
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
departe de Herța, toate cu Începutul pe la mijlocul sec. al XIX-lea, sunt o dovadă a legăturii oamenilor generoși și populației rurale din nordul Moldovei. Să menționăm și biblioteca de la Târnauca, la 3 km de Herța care s-a ilustrat Între ctitorii asemănătoare, de frunte, din țară. Să adăugăm tot În Tinutul Herța bibliotecile rurale și În mod deosebit biblioteca din localitatea Molnița din apropiere de Herța. Amintim câteva personalități care prin valoarea operei lor și implicarea În viața socială au dat
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Tinutul Herța bibliotecile rurale și În mod deosebit biblioteca din localitatea Molnița din apropiere de Herța. Amintim câteva personalități care prin valoarea operei lor și implicarea În viața socială au dat strălucire și renume Ținutului Herța. Gheorghe Asachi ( 1788-1869) valoros ctitor al unor așezăminte culturale, scriitor, Îndrumător literar al tinerei generații din epoca sa. Originar din ardeal, descendent din tagma preoțească, om de Înaltă cultură a Înființat așezăminte culturale de Învățământ de toate gradele și a pus bazele teatrului românesc. Emil
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
cronos = timp, logos = știință). Timpul poate fi împărțit în epoci istorice: Epoca Străveche (epoca pietrei, epoca metalelor), Evul Mediu, epoca modernă, epoca contemporană, în ere: înainte de Hristos (prescurtat: î. Hr.) și după Hristos (prescurtat: d. Hr.), în milenii, secole, decenii, ani. ctitor - întemeietorul unui lăcaș sfânt (biserică, mănăstire), de obicei domnitor, boier sau mare negustor. Ctitorul suportă cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea așezământului. În majoritatea cazurilor ctitorul și familia lui sunt înmormântați în ctitorie. ctitorie - lăcaș sfânt (biserică, mănăstire) întemeiată de un
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
pietrei, epoca metalelor), Evul Mediu, epoca modernă, epoca contemporană, în ere: înainte de Hristos (prescurtat: î. Hr.) și după Hristos (prescurtat: d. Hr.), în milenii, secole, decenii, ani. ctitor - întemeietorul unui lăcaș sfânt (biserică, mănăstire), de obicei domnitor, boier sau mare negustor. Ctitorul suportă cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea așezământului. În majoritatea cazurilor ctitorul și familia lui sunt înmormântați în ctitorie. ctitorie - lăcaș sfânt (biserică, mănăstire) întemeiată de un ctitor (vezi ctitor). Curtea de Argeș - prima curte domnească și prima capitală a Țării Românești, de la
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
înainte de Hristos (prescurtat: î. Hr.) și după Hristos (prescurtat: d. Hr.), în milenii, secole, decenii, ani. ctitor - întemeietorul unui lăcaș sfânt (biserică, mănăstire), de obicei domnitor, boier sau mare negustor. Ctitorul suportă cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea așezământului. În majoritatea cazurilor ctitorul și familia lui sunt înmormântați în ctitorie. ctitorie - lăcaș sfânt (biserică, mănăstire) întemeiată de un ctitor (vezi ctitor). Curtea de Argeș - prima curte domnească și prima capitală a Țării Românești, de la întemeierea statului feudal Țara Românească până în secolul XV. Aici a fost
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
întemeietorul unui lăcaș sfânt (biserică, mănăstire), de obicei domnitor, boier sau mare negustor. Ctitorul suportă cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea așezământului. În majoritatea cazurilor ctitorul și familia lui sunt înmormântați în ctitorie. ctitorie - lăcaș sfânt (biserică, mănăstire) întemeiată de un ctitor (vezi ctitor). Curtea de Argeș - prima curte domnească și prima capitală a Țării Românești, de la întemeierea statului feudal Țara Românească până în secolul XV. Aici a fost construită o mănăstire, în 1517, de o mare frumusețe, care a devenit loc de înmormântare pentru
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
lăcaș sfânt (biserică, mănăstire), de obicei domnitor, boier sau mare negustor. Ctitorul suportă cheltuielile pentru ridicarea și înzestrarea așezământului. În majoritatea cazurilor ctitorul și familia lui sunt înmormântați în ctitorie. ctitorie - lăcaș sfânt (biserică, mănăstire) întemeiată de un ctitor (vezi ctitor). Curtea de Argeș - prima curte domnească și prima capitală a Țării Românești, de la întemeierea statului feudal Țara Românească până în secolul XV. Aici a fost construită o mănăstire, în 1517, de o mare frumusețe, care a devenit loc de înmormântare pentru domnii munteni
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
cu care ne mândrim și cărora le exprimăm eterna noastră gratitudine. Acad. Cristian HERA Vicepreședinte al Academiei Române Președinte al Secției de Științe Agricole și Silvice al Academiei Române Președinte de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe lonescu — Șișești" *** Ctitor și primul director autentic al Stațiunii Agricole Suceava Consider inițiativa Băncii de Resurse Genetice Vegetale și a Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Suceava, bine venită, de a-l omagia pe dr. ing. Mihai Cristea pentru întreaga activitate dedicată cercetării agricole
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
prisosință în cei 35 de ani (1962-1990) ca director la Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava și în cei șapte ani (1990-1997) cât a cumulat și funcția de director al Băncii de gene Suceava, unitate unică în țara noastră al cărui ctitor este și va rămâne, în istoria așezământului. Calitatea de ctitor al Băncii de Gene Suceava este urmarea firească a celor șase luni de specializare la Institutul de Cercetări de la Como, Italia sub îndrumarea renumitului profesor Aureliano BRANDOLINI unde s-a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Stațiunea de Cercetări Agricole Suceava și în cei șapte ani (1990-1997) cât a cumulat și funcția de director al Băncii de gene Suceava, unitate unică în țara noastră al cărui ctitor este și va rămâne, în istoria așezământului. Calitatea de ctitor al Băncii de Gene Suceava este urmarea firească a celor șase luni de specializare la Institutul de Cercetări de la Como, Italia sub îndrumarea renumitului profesor Aureliano BRANDOLINI unde s-a inițiat și ulterior a devenit unul dintre puținii specialiști din
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
DE RESURSE GENETICE VEGETALE SUCEAVA - instituție cu personalitate juridică și cu caracter național, finanțată de la bugetul de Stat prin Ministerul Agriculturii, care ulterior a devenit membră a Institutului de Resurse Genetice Vegetale de la Roma (IBPGRĂ. Așa a devenit M. CRISTEA ctitorul unei instituții naționale al cărei director a fost timp de 7 ani, singura instituție din țara noastră menită să conserve o parte din resursele genetice vegetale românești și în care actualmente sunt depozitate spre conservare circa 18.000 probe, instituție
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
volum în semn de recunoaștere a genialei sale idei ci și a strădaniei de a transpune ideea în practică. Ba mai mult, eu consider că oricum vor evolua lucrurile în această țară, în viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat, numele ctitorului va trebui înscris, prin hotărâre oficială, pe frontispiciul acestei instituții unicat, de importanță vitală în păstrarea resurselor genetice vegetale românești. Prezentarea realizărilor cercetătorului M. CRISTEA nu se poate încheia fără prezentarea chiar și sumară a bogatei sale activități publicistice. Între
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
cărui redactare a coordonat-o. Pe lângă cărțile publicate în ultima vreme: Clasic și modern în ameliorarea plantelor” și „Biodiversitatea” foarte recent i-a apărut, ca și toate celelalte, tot în Editura Academiei cartea „Schimbările climatice și resursele genetice vegetale”. Afară de ctitorul științei experimentale agricole românești - marele agronom al românilor Gheorghe IONESCU - ȘIȘEȘTI, cu opera sa inegalabilă, eu nu cunosc altă personalitate în întreaga istorie a științei agricole românești care să egaleze prin complexitate și realizări perene - activitatea domnului ing. dr. CRISTEA
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
peste hotare și va rămâne drept una dintre principalele realizări, aș îndrăzni să afirm că poate cea mai importantă, din întreaga activitate a domnului dr. ing. Mihai CRISTEA. Pentru tot ce a înfăptuit prin activitatea sa ca cercetător, organizator și ctitor al Băncii de gene, domnul ing. dr. Mihai CRISTEA și-a câștigat unul dintre primele locuri pe podiumul principal al Galeriei Naționale a cercetătorilor din domeniul științelor agricole și ori câte distincții, diplome sau medalii i s-ar conferi și
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Ostrov și RÎbița) (jud. Hunedoara); Baia de Aramă (1690-1715, cu pictură), Isverna (1808), Ponoarele (sec. XIV) (județul Mehedinți); Avrig (sec. XVIII) cu interesante fresce interioare, Cisnădioara (1223), Cisnădie, Gura RÎului (sec. XVIII, cu pictură), Rășinari (1750, cu pictură originală), Turnu Roșu (1653, ctitor Matei Basarab) (jud. Sibiu), Comarnic (jud. Prahova); Brezoi (Călinești și Poieni, ambele cu pictură) CÎineni (5 biserici), Racoviță (1819-1820), Titești, Perișani (cu pictură interioară și exterioară), Horezu (5 biserici, cu pictură În: Hurezu, Bălănești, Romanii de Jos, Ursan), Costești (4
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1664-1666), Stoenești (3, din sec. XVIII) și Băile Olănești (Horia) (județul VÎlcea). Din categoria mănăstirilor, care În cele mai numeroase cazuri, dispun de colecții muzeale și de ghizi specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cele mai numeroase cazuri, dispun de colecții muzeale și de ghizi specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara din Călimănești, (VÎlcea). O categorie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
specializați, cum ar fi: Săscior (Alba), SÎmbăta și Predeal (Brașov); Tismana (1375-1378, ctitor Radu Vodă, picturi interioare, vechi centru de cultură, respectiv școală de caligrafie), Polovragi (1643, cu pictură, ctitor Matei Basarab); (Gorj); Sinaia și Caraiman - Bușteni (Prahova); Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara din Călimănești, (VÎlcea). O categorie oarecum aparte din rîndul acestor obiective o formează schiturile, care fie
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cum ar fi cele de la: Afteia - Săliștea (Alba), unde a funcționat o importantă școală românească În secolulul XVIII și un recunoscut centru de pictură, cunoscut pentru activitatea sa culturală românească, Podișor, Dragoslavele (secolul XVI) biserică adusă din Maramureș; Crasna (1636, ctitor Matei Basarab - cu pictură (1757), Cornetul (1666), Racoviță; Pahomie și Pătrusa - Bărbătești, Jghiabu - Stoienești, Bradul și Iezeru - Olănești, Berislăvești și Scăueni - Berislăvești, precum și Ostrov - Călimănești (VÎlcea). Interesante pentru turiști sunt și bisericile rupestre, cum ar fi cele de la: Cetățeni (cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
bufetul rustic Casa Argeșană lîngă baraj; - popas turistic; BEREVOEȘTI. - colecția de artă plastică - amenajată În clădirea școlii vechi - donată de Mihai Tican Rumano (1895 - 1967); - casa memorială a lui Mihai Tican Rumano; BRĂDULEȚ. - m. arh. - biserica de piatră din Brădețul, ctitor Mircea Ciobanu; - izvoare de apă minerală; - stațiune balneo - climaterică sezonieră - apă minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Mircea Ciobanu; - izvoare de apă minerală; - stațiune balneo - climaterică sezonieră - apă minerală de Brădeț (sulfuroasă, sulfatată) indicată În tratarea unor afecțiuni renale, ginecologice, ale aparatului locomotor (În satul Brădetul); CORBENI. - M.i. și de arh. - biserica din satul Bucșănești (1747), ctitor postelnicu Sandu Bucșinescu; - hidrocentrala de la Oești cu lac de acumulare; - popas turistic Dumbrava (căsuțe Încheiate din trunchiuri de brad); CETĂȚENI. - așezare geto - dacă sec. III Î.e.n.; - descoperirea arheologică la punctul Valea Chiliilor din satul Cetățenii din Vale - urmele unor așezări
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Casa Roșnoveana, Colț de Rai, Belvedere, Verde-Crud, Rising Sun, Râșnov, Leo, Pomicel. - Vile: Mia, Lucian ȘÎNCA. - așezare dacică; SÎMBĂTA. - mi. și de arh. - castelul construit la 1770 În stil baroc de Iosif Brukenthal; - mi. și de arh. - mănăstirea SÎmbăta (1707) ctitor Constantin Brîncoveanu; - stațiune climaterică de interes local; - han turistic, popas turistic, complexul turistic SÎmbăta, Valea SÎmbetei și cabana Urlea; - păstrăvărie; VICTORIA. - m. arh. „Coliba lui Dumitru Opriș”, locuința de odinioară a pădurarului care era singurul locuitor al acestor meleaguri Înainte de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]