2,007 matches
-
fi dat seama că eram fratele unui criminal. În spatele lui, printre mesele răsturnate, se afla Miguel. Împreună, păreau personaje dintr-un vis, Încercînd să-mi readucă În memorie amintiri pe care nu le puteam regăsi. — Eter? spuse Hennessy și rămase cugetînd, În timp ce Împingea Într-o parte cu pantoful un pahar spart. Da, bănuiesc că e folosit În industrie. Nu e bun de solvent? Probabil se găsește În laboratoarele de specialitate. — Dar de ce să nu folosească benzină simplă? Sau gaz de brichetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cămașă albă. Părul blond, uscat la repezeală cu föhnul, Încă-i mai lucea după duș. Cu ochelarii săi de soare Închiși la culoare, aducea cu un tînăr actor aflat În „perioada James Dean“ a carierei, mestecînd În colțul gurii În vreme ce cugeta asupra următorului său rol. În spate, armonica zdrelită a capotei fîlfîia și trosnea În vînt. Am lăsat cîteva mașini să treacă și am pornit pe urmele lui către Plaza Iglesias. Porsche-ul se opri la stop, Împletindu-și zăngănitul tobei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
care cununa și boteza și miluia, pe tot creștinul, ce-i bătea la ușă. Păun cel blajin ajunsese să aibă de fini și de fine, cam pe jumătate dintre locuitorii Goldanei și peste jumătate din calicimea de la Cotonoaga. Geaba temenele! cugetă iar Petrea Păun, fiindcă vremea unora ca el amurgise, regimul celor cu pentagrama roșie socotindu-i procleți, afurisindu-i, și pe primar, și pe taica-popa, și pe învățătorul Boureanu cel bătrân, și pe toți fruntașii Goldanei, botezați între timp ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
primar, și pe taica-popa, și pe învățătorul Boureanu cel bătrân, și pe toți fruntașii Goldanei, botezați între timp ca fiind chiaburi, un cuvânt turcesc, sgornit de darabana deșucheată a noii stăpâniri. Geaba temenele! mai șopti, încă o dată, chiaburul Petrea Păun, cugetând la primarul care, după așezarea tancurilor sovietice la hodină și la huleai și după amuțirea tunurilor, dăduse îndemn la horă în Goldana. El, cel dintâi, făcând îndemn fanfarei și purtând veston stacojiu, ca zorii primăverii vieții noi, ieșise la joc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mai are nevoie de "Bondocul" lui Păun? Parcă, mare lucru, tractorul ăla, mititel și vechi, de pe vremea lui Pazvante... Lasă că, vom primi tractoare bune, de la Uniunea Sovietică. Așa ne-au spus, nouă, țăranilor săraci, la căminul cultural începu să cugete, cu mândrie, goldăneșteanul cel calic din neamul goldăneștenilor cei sărmani. Deodată, ca și cum Petrea Păun ar fi recepționat mesajul emfatic și frivol al lui Galan, răsuci capul și se răsti de departe: Ia aminte la un lucru! zise el, pe când negura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și curtea de nămeți... Nicanor rămase pe gânduri, la marginea drumului, privind șleahul cenușiu, ca un ștergar murdar, cum se alungește pe sub căruța lui Petrea Păun, trăgând-o către depărtările înalte ale țarinei Baisei și către necunoscut. Petrea lui Păun, cugeta el, era tare norocos la grădinărie. Poate cel mai norocos chiabur din Goldana. Și acuma, pleacă chiaburul... În grădina lui, roata cu cupe pentru udat, care scotea apă din gârla despletită a Gegiei, nu ostenea niciodată. Șuvoaiele repezi, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Duran a mormăit în barbă ceva, din care s-a deslușit părerea, precum că, mai corect ar fi ca Enea Căpută, odată ce a căpătat ceea ce a căpătat, să rezerve bucata cu pricina, păstrând-o pentru o nouă împărțeală Eu am cugetat că mai bine e să mă arat că n-aș fi auzit și măsurând, ca la farmacie, să nu întrec, ori să lipsesc, măcar un gram, la careva dintre noi, am făcut din pâine șapte porții de anafură, iar ocrotind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fălcile și limba? Dar mai aprig am simțit cum mi se face fierbinte în coșul pieptului, la gândul unei nemaiîntâlnite nedreptăți, fiindcă de mai avea cineva provizii e lege că trebuie să le împartă cu ceilalți Apoi, zicându-mi în cuget cele cuvenite și cele necuvenite, o altă fierbințeală mi-a revărsat în inimă, gândind la altă undă de mare primejdie Ci, așa cum bănuisem, nu după multă așteptare, lampa lui Pamfil Duran a abătut unda de lumină spre locul de unde venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
am lăsat pe Pamfil Duran privegheat ca un copil de Enea Căpută și de Daniel Mărăcinescu, care-l învăluiau în vorbe blânde, ca în niște scutece moi de bumbac Iar eu, sprijinindu-mi privirile pe grumazul lui Manuil Fragă și cugetând la statura lui de tabachere în pluton, ca și la purtarea lui de până acum, care vădește că este și el persoană pe care te poți baza, am avut așa o idee Încât i-am făcut lui semn, precum și către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dintre noi, care în situații grele să se țină tare și să intervină spre ajutorarea cui ar fi nevoie și spre folosul întregului nostru grup de necăjiți Iar Braiu și Manuil Fragă au zis că am dreptate, că bine am cugetat și că s-ar cuveni să-l mobilizăm în Armata noastră și pe Daniel Mărăcinescu, care măcar că nu-i prea ajuns de minte și nici prea socotit în cele ce spune, cel puțin nu e de tot vlăguit și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mi-oi însuși Îndată, și : Na, na, na ! Am să-l plesnesc pe cel care Nu-mi va lăsa jucăriile-n pace. Așa am să fac, când am să devin băiat mare! Realmente, nu știu ce mai e de făcut cu mine, cugetă cu necaz, Mircea. În timpurile astea primejdioase, în care oamenii sunt luați la pușcărie pentru o simplă vorbă, scăpată la un pahar cu prieteni de încredere sau pentru că au îngânat un cântec interzis, eu tot mă trezesc trăncănind verzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
rude în Vest! Mircea își trecu mâneca lui cafenie, de la costumul gri-fer (adică, fost gri-fer!), peste fruntea încinsă și sudoarea lăsă pe stofă o pastă, ca de sânge învechit. Probabil, pe față, oi fi fiind tot atât de mânjit, ca și Babița! cugetă el, înainte de a lua seama la șiroaiele fluide, care pâlpâiau din nasul și din buzele acestuia, înnodându-i-se sub bărbia enormă. Apoi, făcu un salt, trecând culmea de dărâmături de tot felul și tropăi printr-o sală imensă, salon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ținute pentru curci, unele neamuri de păsări nu se-ndură să mai plece, încoace, spre noi, când se desprimăvărează, iar pepenii, portocalele, strugurii și alte poame nici nu prea au căutare, așa de mare-i roada anului! Vartolomei începu să cugete vârtos în mintea lui: nu știu cum de se întâmplă asta, dar gândurile musafirilor ăstora, ce vin din alte părți ale lumii, parcă slujesc gândurilor mele... Simți împotrivirea din el chircindu-se, dar tot răspunse cu oarecare îndoială: Mie, mi-e, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
pe Pământ! Moliile rod și hoții fură la ele!... Chitul cel alb a oftat cu duhoarea cea înecăcioasă. Fumul acela, de la plecare, parcă mirosea altfel decât întâia oară. Te pomenești că o fi având niscaiva gălbează la carburator, a tot cugetat Vartolomei, care rămăsese, în drum, clătinându-se, pe picioarele lui, betege din pruncie, cu mâna streașină la ochi. Trandafira suspina înăbușit, stăpânită și ea de năluca mirosului. Scânci, sub nuc, în mijlocul drumului singuratec: Omule, pierderea celeilalte copile mi-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
se îmbăta din ce în ce mai adesea și din ce în ce mai total. Fapt este că, într-o seară romantică, Vladimir și-a amintit cât de suav rostea Zoe diminutivul său de societate, Vlady, și din momentul acela îi remarcă logica și felul fermecător de a cugeta ("Königsberg e un nume nemțesc, deci problema podurilor s-a consumat la nemți!"; "Vai, cartea aia, pe cât e de groasă, pe atâta-i de stupidă!"). Vlady, în cele din urmă, s-a decis să o ceară de nevastă și așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a. m. d. Copilul nu citește nicăieri silabe izolate fără de înțeles, ci pretutindenea împreunează cu sunetele ce le rostește un înțeles concret, încît se evită învățătura mecanică. Rostind cuvinte cu înțeles concret, i se prezintă o icoană în minte; el învață cugetând. Abecedarul d-lui Petri e scris cu semne, adică cu ortografia de dincoace de Carpați. Zicem ortografie pentru ca să fim înțeleși, deși aplicat la modurile noastre de a scrie cuvântul cuprinde o contradictio in adjecto. Cum se pot numi într-adevăr
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
conștiinta și convingerile intime ale altuia și că pe de altă parte rezultatele unei libere-cugetări - numai cugetare și nu sminteală să fie - nu se opun defel ritualelor bisericei răsăritene. Daca a bate câmpii și a vorbi în dodii va să zică a cugeta liber, atunci și d. Sihleanu bunioară ar fi liber cugetător, pe când d-sa nu-i decât candidat la academia de înțelepți de la Sadagura, unde râvnește a intra în virtutea ingenioaselor sale libere-cugetări asupra bisericei și a balonului captiv. Dar ce să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
aceeași întrebare, naivă, dacă e din neștiință, culpabilă, daca, e făcută în cunoștință de cauză. Puteți crede d-lor, zicea ministrul, că Europa vrea, poate să vrea nimicirea noastră? Iar mesajul zice: "În regularea cestiunilor de detaliu (puterile) n-au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne impune condițiuni absolute contrarie intereselor noastre celor mai vitale". Oare daca prezidentul Consiliului știe ce voiește Europa de ce nu ne-o spune și nouă? Noi, din nefericire, sîntem convinși că Europa oficială știe întreaga
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e din neștiință, culpabilă, daca, e făcută în cunoștință de cauză. Puteți crede d-lor, zicea ministrul, că Europa vrea, poate să vrea nimicirea noastră? Iar mesajul zice: "În regularea cestiunilor de detaliu (puterile) n-au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne impune condițiuni absolute contrarie intereselor noastre celor mai vitale". Oare daca prezidentul Consiliului știe ce voiește Europa de ce nu ne-o spune și nouă? Noi, din nefericire, sîntem convinși că Europa oficială știe întreaga stare de lucruri de la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
comisie care să meargă din oraș în oraș și să se convingă că nu există nici umbră de român izraelit, afară doar de câteva rare, foarte rare escepții, pe care le-am putea cita anume. Îndealtmintrelea statele mari ale Europei cugetă cu desăvârșire tot în modul acesta când e vorba de evreii lor. Legile restrictive cari au existat pîn-acuma zece-cincisprezece ani în mai toate statele cele mai civilizate sânt dovezi clare că evreii au fost considerați pretutindenea ca străini neasimilabili, îngăduiți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
într-adevăr, dar numai îngăduiți. Admiterea evreilor în cetățenia prusiană era până la 1869 foarte strict circumscrisă și cu toate acestea nici această admitere nu era absolută: evreii totuși rămâneau escluși de la posturi cari cer încrederea publică. Să vedem acuma cum cugetă Franța republicană despre evreii ei proprii. Reproducem deci din No. 225 al gazetei "Journal officiel de la Republique Francaise" proiectul dezbătut și admis în ședința de la 21 iulie 1871, care a avut de obiect abrogarea decretului d-lui Creinieux din 24
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Boerne pe cel mal mare fiu. al pământului german, suntem însă turburați numaidecât în plăcerea asta, căci ni se declară în mod espres că Boerne nu era deloc german, ci evreu. Întreb: poate să treacă de german un om care cugetă și scrie astfel? Nu, d. Graetz e un venetic pe pământul "întîmplătoarei sale patrii", un oriental care nici pricepe poporul nostru, nici voiește să-l priceapă; el n-are nimic comun cu noi decât dreptul nostru de cetățenie și nu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
pe concetățenii noștri izraeliți. De zici semit ți se răspunde că e o grozavă insultă; de zici izraelit o foaie din Bresslau mă mustră pentru această îngîmfată frază cavalerească; un coleg evreu de la o universitate mică, un om binevoitor care cugetă ca și Bresslau, îmi esprimă speranța că numele injurios de evreu va dispărea cu totul și nu va mai fi vorba decât despre izraeliți. Față cu această iritabilitate nu ne rămâne decât vechea mîngîiere: de nu-i una, e alta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se va ținea la Bacău, introduce "frumosul" apel al d-lui A. D. Holloan, inserat în "Gazeta de Bacău", cu următoarele cuvinte: Am cerut și cerem ca românii să se întrunească cât de des, să se vază, să se cunoască, să cugete, să dezbată și să caute împreună calea și metoda cea mai patriotică, cea mai înțeleaptă și totdodată și cea mai practică. Astfel, și după noi numai astfel, națiunea poate merge cu pași siguri spre realizarea dorințelor și trebuințelor ei. Unde
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și conjugă în sus și-n jos acelaș cuvânt fără de nici o trebuință ș-apoi zic că presa e... lumina. Multă lumină trebuie să fi intrat în capul cititorilor "Romînului" când li se spune că trebuie să vadă, să cunoască, să cugete, să dezbată, să caute calea și metoda. Oare puțină, cât [de] puțină gramatică românească nu se poate introduce prin contrabandă la redacția "Romînului"? Dar să contenim. Deja am atacat prea mult tot ce este românesc și am ating susceptibilitățile națiunii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]