4,021 matches
-
monstruos, dar nu fără motiv. 24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism 1tc "24 iunie 1974. Adevăratul fascism și, prin urmare, adevăratul antifascism1" Ce este cultura unei națiuni? Se crede în mod curent, chiar și de către persoanele culte, că aceasta ar fi cultura oamenilor de știință, a politicienilor, a profesorilor, a oamenilor de litere, a cineaștilor etc., altfel spus, cultura intelighenției. Or, nu este deloc așa. Și nu este nici cultura clasei dominante, care, tocmai prin lupta de
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fi să fie născuți în oraș. Dar acești preoți „născuți în oraș” este clar că nici nu vor concepe să stea alături de polițiști și de militari, de birocrați sau de marii industriași; ei nu vor putea fi decât niște oameni culți, formați într-o lume care, în loc să-i aibă în spate pe Adonis și pe Proserpina, se va baza pe marile texte ale culturii moderne. Prin urmare, ca să supraviețuiască în calitate de instituție, Biserica nu poate decât să renunțe la putere și să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
opoziție, cum este PCI, înseamnă salvarea Italiei și a bietelor sale instituții democratice. Partidul Comunist Italian este un stat curat într-un stat murdar, un stat onest într-un stat necinstit, un stat inteligent într-un stat idiot, un stat cult într-un stat ignorant, un stat umanist într-un stat consumist. În ultimii ani, între PCI, înțeles în sens unitar - o „mulțime” compactă de șefi, bază și votanți -, și restul Italiei s-a deschis un abis; așa a devenit Partidul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
care e „clericalismul meu din Veneto”. În apărarea lui De Marsico au sărit în același timp și în perfect acord Umberto Eco (Il Manifesto, 2 februarie 1975) și L. (Il Messaggero, 21 ianuarie 1975). Umberto Eco este un inteligent și cult intelectual de stânga, pe care l-am stimat și l-am iubit dintotdeauna; L. e un mizerabil autor de note polemice, care m-a atacat ani de zile, pe vremea când Il Messaggero era de orientare clerico-fascistă. Textul lui Eco
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Andrea Valcarenghi a „vorbit”. De aceea, putem să-l judecăm. Cu ingenuitate, el nu evită în nici un fel să fie judecat. Este adevărat că se încadrează în ceea ce într-o anexă a cărții un tânăr de vârsta lui, dar mai cult, Carlo Silvestro, numește „anotimpul ireverenței”, sub semnul căruia el continuă să acționeze. Dar Valcarenghi a fost și este voit ireverențios: așadar nu este, în linii mari, capabil să facă micul joc al fugii în ambiguitate prin ireverență. Se înfățișează gol
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
bogată și, mai ales - dată fiind formația mai mult franceză decât italiană a persoanelor care, la fel ca Svevo, țineau de aceasta, trăind la marginile Imperiului Habsburgic -, înzestrată cu o mare tradiție, cum spuneam, narativă. (...) Tempo, 1 februarie 1974 Oamenii culți și cultura populară 1tc "Oamenii culți și cultura populară1" Evident, nu putea fi altfel, și deci nu e cazul să ne plângem: dar este cu adevărat păcat că De Martino 2, în loc să se ocupe de cultura populară din Lucania, nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
formația mai mult franceză decât italiană a persoanelor care, la fel ca Svevo, țineau de aceasta, trăind la marginile Imperiului Habsburgic -, înzestrată cu o mare tradiție, cum spuneam, narativă. (...) Tempo, 1 februarie 1974 Oamenii culți și cultura populară 1tc "Oamenii culți și cultura populară1" Evident, nu putea fi altfel, și deci nu e cazul să ne plângem: dar este cu adevărat păcat că De Martino 2, în loc să se ocupe de cultura populară din Lucania, nu s-a preocupat de cultura populară
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
noi modele umane, au instituit cu vechile culturi populare o relație complet nouă și deci revoluționară în cadrul universului capitalist. Acum doi ani, pe o tarabă din Porta Portese 1, un vânzător ambulant napolitan a vândut niște „hârțoage vechi” unui cumpărător cult. Vânzătorii ambulanți care vin de la Napoli la Porta Portese aparțin încă, în limitele posibilului, vechii culturi populare: în mintea lor, conexiunea gândurilor, judecăților, evaluărilor, relațiilor sociale se supune unor reguli cărora burghezul le cunoaște doar litera și, firește, contingentul cultural
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reguli cărora burghezul le cunoaște doar litera și, firește, contingentul cultural impus de clasa lui, cel puțin începând din secolul al XVII-lea și îndeosebi în ultimele decenii. În orice caz, relația dintre vânzătorul ambulant de la Porta Portese și cumpărătorul cult se arată a fi întru totul tipică: este vorba despre cumpărarea-vânzarea unui bun de proveniență ambiguă. Pungașul napolitan va fi rămas cu siguranță convins că l-a „tras pe sfoară” pe cumpărătorul „fraier” care se interesează de „hârțoage vechi”; iar
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rafinate pe care Siciliano le face din poezia lui Di Giacomo în prefața sa, ca să te determine s-o citești într-o lumină nouă. Adevărata „structură primară” a acestei poezii este relația dintre burghezul Di Giacomo și cultura populară napolitană, cultă în stratul său cel mai de sus, singurul loc în care era posibil conflictul, aparent erotic, de clasă. Ingenuitatea și puritatea lui Di Giacomo sunt uimitor de mimetice: dar ele imită un model inventat. În realitate, toată lumea sa populară este
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a o îndemna să mărească supravegherea și represiunea. În plus, îi constrânge pe sărmanii deținuți sau la abstinență monahală, sau la masturbare. Toate acestea sunt comice; dar și tragice. Este tragic, de fapt, ca un intelectual ce se consideră avansat, cult, uman, să nu înțeleagă că singura soluție a problemei era, înainte de toate, să o dedramatizeze. Este tragic că nu înțelege - într-un mod atât de instituționalizat și de brutal conformist - că o relație homosexuală nu este Răul sau, mai bine
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toleranță, care, desigur, precedă o perioadă de intoleranță și de rasism mai rea și decât pe vremea lui Hitler (deși, poate, mai puțin violentă). De ce? Deoarece toleranța reală (fals asimilată și însușită de către putere) este un privilegiu social al elitelor culte; în timp ce masa „populară” se bucură de o oribilă larvă de toleranță, ce o face, în fapt, să cadă pradă unei intoleranțe și unui fanatism aproape nevrotic (cândva caracteristic micii-burghezii). De exemplu, de această cărticică a lui Daniel și Baudry nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
toleranță, ce o face, în fapt, să cadă pradă unei intoleranțe și unui fanatism aproape nevrotic (cândva caracteristic micii-burghezii). De exemplu, de această cărticică a lui Daniel și Baudry nu pot beneficia și nu poate fi înțeleasă decât de elitele culte și deci tolerante: doar acestea sunt în stare, poate, să se elibereze de „tabuul” împotriva homosexualității, dat fiind că încă mai sunt afectate de el. Masele, în schimb, sunt destinate să accepte și mai mult fobia lor biblică, dacă o
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
sale nu corespund deloc fazelor istoriei oficiale. Tempo, 9 august 1974 Împotriva oficialității istoriei: martori neclasificabili 1tc "Împotriva oficialității istoriei \: martori neclasificabili1" În volumul său Literatura și clasele inferioare, Ferdinando Camon trasează un fel de schemă a relațiilor dintre scriitorul cult și cultura populară. Astfel de relații sunt destul de complicate din punct de vedere lingvistic; și, de altfel, schema lui Camon nu pretinde, desigur, să le acopere în întregime, întrucât a fost scrisă din motive practice, privind mai ales relația cu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vedere lingvistic; și, de altfel, schema lui Camon nu pretinde, desigur, să le acopere în întregime, întrucât a fost scrisă din motive practice, privind mai ales relația cu „destinatarii” (cum și ce este destinatarul „subaltern” sau popular pentru un scriitor cult și cum și ce este destinatarul cult pentru un scriitor popular). De fapt, când un scriitor cult mimează prin intermediul vorbirii indirecte libere limba vorbită a unor personaje populare, arcul acestui mimesis este practic fără limite. În plus, sunt nenumărate limbajele
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Camon nu pretinde, desigur, să le acopere în întregime, întrucât a fost scrisă din motive practice, privind mai ales relația cu „destinatarii” (cum și ce este destinatarul „subaltern” sau popular pentru un scriitor cult și cum și ce este destinatarul cult pentru un scriitor popular). De fapt, când un scriitor cult mimează prin intermediul vorbirii indirecte libere limba vorbită a unor personaje populare, arcul acestui mimesis este practic fără limite. În plus, sunt nenumărate limbajele claselor inferioare pe care el le poate
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a fost scrisă din motive practice, privind mai ales relația cu „destinatarii” (cum și ce este destinatarul „subaltern” sau popular pentru un scriitor cult și cum și ce este destinatarul cult pentru un scriitor popular). De fapt, când un scriitor cult mimează prin intermediul vorbirii indirecte libere limba vorbită a unor personaje populare, arcul acestui mimesis este practic fără limite. În plus, sunt nenumărate limbajele claselor inferioare pe care el le poate mima. Dar și când un scriitor din clasele „inferioare” se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
i-a fost sugerat. Sciortino de-abia a ieșit de la închisoare. Acesta este deci romanul unui încarcerat, un „caz” deja foarte răspândit și amplu luat în considerare. Particularitatea cazului lui Sciortino constă în aceea că el este un om destul de cult. Originea sa „inferioară” nu l-a împiedicat să obțină certificatul de absolvire a gimnaziului la Colegiul din Catania. Mai mult decât atât, „cariera” sa de mafiot i-a permis să frecventeze, mai întâi în Sicilia, apoi în America, un „mediu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cu pumnul strâns 158 Experiențe ale unei cercetări despre toxicomania juvenilă în Italia, sub îngrijirea lui Luigi Cancrini 165 Giovanni Comisso: Cei doi tovarăși 172 Dezvoltare și progres 177 Ignazio Buttitta: Eu sunt poet 180 Un evreu neamț 185 Oamenii culți și cultura populară 188 Biserica, penisurile și vaginele 193 Închisoarea și fraternitatea iubirii homosexuale 198 M. Daniel - A. Baudry: Homosexualii 203 Francesco de Gaetano: Aventuri în vreme de război și de pace 210 Ferdinando Camon: Literatura și clasele inferioare 214
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
reprezintă o prioritate (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 53). Foarte dezbătut a fost proiectul privind o nouă „Lege a cultelor și libertății religioase în România” (Tucu, apud Călin, Dumitrana, 2001, p. 56). Cadrul legal în care își desfășoară activitatea cultele religioase a fost modificat radical prin Constituția din 1991, care prevede egalitatea cetățenilor fără deosebire de credința religioasă. Este stipulată libertatea religioasă și formele ei de manifestare concretă. Sunt menționate principiile esențiale pentru desfășurarea normală a vieții religioase (vezi Anghelescu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și V. Bumbac discutau valoarea estetică a producțiilor literare populare și posibilitățile de a extrage din mituri și din balade informații istorice și etnografice, care să le completeze pe cele atestate documentar. Influența pe care folclorul o exercita asupra literaturii culte, căreia îi transmite „caracteristica proprie”, era, de asemenea, observată, precum și roadele pozitive ale acestei înrâuriri la Gh. Asachi, I. Heliade-Rădulescu, V. Alecsandri. În mai multe rânduri, prin intermediul gazetei, intelectualii de la sate au fost îndemnați să culeagă literatură populară. În vederea unei
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
Liceul „Dimitrie Cantemir”, Liceul de Artă „Octav Băncilă”, secția de muzică, și Facultatea de Construcții Civile și Industriale a Institutului Politehnic „Gh. Asachi”, luându-și licența în 1976. Colaborează cu poezie la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ateneu”, „Revista cultului mozaic”, „Ramuri”, „Dacia literară”, „Poesis”, „Contrapunct” ș.a. Frecventează cenaclul ieșean Junimea. Între 1990 și 1991 lucrează ca redactor la Editura Omnia din Iași. Emigrată în Israel în 1991, este inginer constructor la Societatea de Electricitate din Haifa. Colaborează la numeroase
MARCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
artistic. Sunt analizate nuvelele, romanele și piesele de teatru, scriitorul fiind definit drept cel mai reprezentativ pentru realismul etic ardelean. Un loc aparte este rezervat preocupărilor folclorice, fiind comentată cu o atenție deosebită povestea Zâna Zorilor, o reușită a basmului cult românesc. În alte capitole este abordată biografia lui Slavici, cu citate copioase din evocările consacrate acestuia, procedeu utilizat și în abordarea cu delicate implicații a activității sale de gazetar în timpul primului război mondial, care i-a adus condamnarea la închisoare
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
de plecare bine cunoscuta morfologie a basmului elaborată de V. I. Propp și dezvoltată ulterior de A.J. Greimas, Claude Brémond ș.a. În acest sens, sunt exploatate structurile la diferite niveluri, mult mai pronunțate în narativitatea populară decât în cea cultă. Gramatica generativă (de tip Noam Chomsky), obținută prin detectarea recurențelor ce definesc tendințele de regularitate a textului este construită pe un alfabet finit de mărci semantice, mărci în a căror alegere teoriile anterioare ale lui Propp și ale continuatorilor săi
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
sfinților ar fi o „sinteză extremă”, cum altele nu s-au întreprins. Își propusese să urmărească „filonul” mistic în artă și în literatură, însă până la urmă totul a rămas în stadiul de schiță. Plecând de la operă (product folcloric sau izvodire cultă), și nu de la preconcept, emite, cu o superbie în care intră o bună doză de prezumțiozitate, o seamă de considerații asupra „sufletului românesc”. Un articol se intitulează Sufletul românesc în poezie. În lirica autohtonă, a cărei evoluție o delimitează în
MATEESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]