4,292 matches
-
profundă resurecție moraloreligioasă. Carte de atitudine, carte de analiză, carte de cercetare, carte de largă inspirație și interpretare, ce se citește cu un deosebit interes pentru că problematica ei, deși milenară, se adresează interesului imediat al fiecarui om cât de cât cultivat. Pentru că, după autor, nici o societate nu este mulțumitoare, fie că are proprietate privată, fie că totul este bun al întregului popor, structura lor este sclavagist-ideologicaă și servește intereselor Neputincioșilor. 26 aprilie 1996 - 25 martie 2004 Constantin Hu§anu, scriitor * NB
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
energie care circulă prin Orbita Microcosmică. Maestrul Chao Pi-chen îi sfătuiește pe adepți să-și rotească ochii în sus și să ridice energia în timpul inspirației. Totuși, metoda Maestrului Chao implică respirația cunoscută sub numele de „respirație abdominală inversă” și trebuie cultivată abia după ce ați făcut progrese considerabile atât în ceea ce privește formele de respirație, cât și de meditație fundamentală. Mulți maeștri recomandă ridicarea energiei din zona sacrală în sus, de-a lungul canalului spinal și înspre cap în timpul stadiului de expirație, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
astrologie se vorbește despre o similitudine între microcosmos (om) și macrocosmos (univers). Acesta ar fi un principiu care îi îndreptățește pe astrologi să facă unele previziuni. În cazul astrologiei, se punctează îndeosebi cunoașterea de ordin științific. Astrologul era o persoană cultivată și avea serioase cunoștințe de matematică, fizică, filosofie, metafizică, astronomie, geometrie. În Antichitate, marii matematicieni erau și filosofi, dar cochetau sau chiar se ocupau direct și cu studiul astrelor (de exemplu, Pitagora). Cei vechi își completau studiul și calculele științifice
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
destine individuale și colective, fiind un semn al Voinței supreme, divine. 2.3. Divinația în Evul Mediu Nici în Evul Mediu divinația nu și-a pierdut din importanță, fiind practicată cu mare succes la publicul mai mult sau mai puțin cultivat. Totuși, arareori ea apare aici ca o practică distinctă, separată de magie și vrăjitorie. De regulă, magii, vracii și vrăjitoarele erau și cunoscători ai artei divinatorii. De pildă, înainte de a purcede la un ritual magic anume, se consultau astrele. Din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Europa medievală 39, Richard Kieckhefer remarcă, pe lângă o anume normalitate (cel puțin în perioada medievală de început și până în secolul al XV-lea), și o serie de aspecte oarecum paradoxale, specifice acestui timp. În plin Ev Mediu, științele și lumea cultivată nu făceau distincție între ceea ce anticii numeau a fi goetia (magia neagră) și theourgia (magia albă), între astronomie și astrologie, chimie și alchimie, numerologie, figuri geometrice mistice și matematică. Mai mult, "Biserica însăși nu nega existența magiei, ea condamna doar
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
erau foarte greu de plătit. Pentru o problemă de sănătate, era mult mai ușor și ieftin să apelezi la un vraci sau la o vrăjitoare, care, deseori, recurgeau în prealabil la divinație pentru a afla remediul potrivit. 4. În mediile cultivate, practicarea și cercetarea divinației și a magiei erau expresia unei eterne căutări umane, a cunoașterii și desăvârșirii intelectuale. Astfel de demersuri de pe poziții științifice prefigurau apariția științei moderne, bazată pe raționament, logică și experiment 42. Abordările teoretice și religioase, indiferent
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și, implicit, celelalte practici divinatorii reprezintă "o parte dintr-o nouă gnoză ce implică o concepție revoluționară despre noua epocă, a Vărsătorului"54. Aceasta, cu atât mai mult cu cât vorbim de un public situat în centrele urbane și destul de cultivat. În general, autorii din spațiul francez, menționează M. Eliade, au interpretat fenomenul ca fiind cel care oferă o nouă viziune despre viață. Apare credința că nu mai ești un ins izolat, condamnat la libertate "într-o lume absurdă" (cum spuneau
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
susține că sensibilitatea pentru sacru și mister este "un dat". Face parte din ființa noastră. Explicația pe care o oferă Mircea Eliade ni se pare mai plauzibilă și pentru că toate aceste practici nu sunt negate de către persoane provenind din medii cultivate, cu studii superioare, formate în spiritul științific modern. Unii sociologi, precum P. Berger și Th. Luckman 220, cred că este vorba de relația dintre gândirea umană și contextul căruia ea îi servește. Dacă acesta pare a ieși din comun, din
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1960 la 45‰ în 1998. În prezent partea vestică a Aralului de Sud are valori ale salinității de cca. 100‰. Cauza principală a dispariției lacului Aral o reprezintă irigațiile masive realizate în scopul transformării acestor ținuturi aride, neproductive, în terenuri cultivate. Încă din 1918, fostul guvern sovietic a hotărât inițierea acestor ample lucrări de irigație în scopul introducerii în circuitul agricol a unor vaste suprafețe traversate de râurile Amu-Daria și Sîr-Daria, considerând că astfel se va încuraja dezvoltarea economică a acestui
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
totul specială ca mărturii de viață cotidiană (scrisori, corespondență privată, contracte, chitanțe, acte juridice, acte admi nis trative). Aproape toate papirusurile din Egipt sînt grecești (foarte puține sînt latinești). Prelucrarea Papirusul, după cum am mai spus, era o plantă pa lustră cultivată Îndeosebi În Delta Nilului, dar care Într-o variantă de mai mici dimensiuni creștea și În altă parte. Măduva plantei se tăia În fîșii 1, cît mai lungi și subțiri, numite scidae sau scissurae; materialul cel mai bun Îl constituia
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
18 ar rezulta că scenariul biblic definește: arhetipul pe fundamentul căruia s-a construit, într-o manieră inconștientă probabil (ignorînd matricea originară), structura naratologică a oricărui tip major de poveste 19; ecoul unor motive mitice protoarhaice pe care omul religios cultivat n-a considerat că mai trebuie să le ia în seamă, ignorîndu-le adesea prezența în textul biblic; succesiunea logică a principalelor momente ale organizării comunității umane de "după cădere" (filogeneza); matricea pe care se desfășoară în ultimă instanță existența fiecărui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
al familiei. Cunoașterea acestora permite nuanțarea influențelor educative, a metodelor întrebuințate, face posibilă tratarea individuală prin intermediul căreia sporește eficiența muncii educative. Copilul vine pe lume cu anumite predispoziții, cu anumite înclinări. Unele sunt bune, folositoare lui și societății, acestea trebuie cultivate. Altele sunt rele, dăunătoare societății. Acestea trebuie combătute cu multă pricepere pentru a nu creea conflicte interne. Pedagogia modernă fondată pe observațiile și descoperirile psihologiei generale afirmă că este necesar, în primul rând, să cunoaștem elevii, posibilitățile lor de înțelegere
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Ca să vorbim ca savanții lui Molière, ideea face să stagneze sângele la creier, paralizând violența brațului și accelerând, poate, numai velocitatea piciorului. A trânti un pumn, la supărare, în nasul unui semen, este a trăda enciclopedia și cultura. Un bărbat cultivat nu dă niciodată: el face cocoși de hârtie, lipsiți de facultatea de a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat și binecrescut nu lovește; vârându-și mâna între nasturii jiletcii, ca un Napoleon, el procedează zicând: " Domnule
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
trânti un pumn, la supărare, în nasul unui semen, este a trăda enciclopedia și cultura. Un bărbat cultivat nu dă niciodată: el face cocoși de hârtie, lipsiți de facultatea de a provoca hemoragii, și-i aruncă în spațiu. Un bărbat cultivat și binecrescut nu lovește; vârându-și mâna între nasturii jiletcii, ca un Napoleon, el procedează zicând: " Domnule, consideră-te pălmuit""138. La Arghezi, primitivismul gestului ar funcționa ca un garant al sincerității, al lipsei de prefăcătorie în relațiile interumane. De
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
depășesc în lungime 4 cm și cu un unghi al laturii utile situat sub 450. Conform datelor oferite de analiza microscopică a piesei nr. I.115, constatăm că printre materialele prelucrate cu ajutorul acestui tip de unealtă se numără și gramineele cultivate, acest fapt atestând și pe această cale practicarea agriculturii de către locuitorii așezării. Mișcările transversale par, în schimb, să se asocieze cu lamele de dimensiuni microlitice (sub 4 cm lungime) și cu prelucrarea unui material cu duritate sporită. Specificul dat de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
David au fost aproape de unanimitate în timpul vieții. Dar, începând din secolul al XIX-lea, lumea aceasta stabilă, ordonată după canoane de frumusețe, după criterii recunoscute ale meseriei și în care fixarea cotelor s-ar fi putut face prin sondarea mediilor cultivate, se fisurează, apoi se năruiește. Delacroix, Manet, Pissaro, Gauguin, Van Gogh, Dubuffet au displăcut. Dacă n-ar fi displăcut, n-ar fi devenit "genii" inaccesibile și neprețuite. "Pentru ca tablourile să se vândă scump, spunea Picasso, trebuie ca la început să
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
la noi în Renaștere, odată cu prima contestare radicală a tradiției creștine. Și a revenit în secolul necredinței, care nu întâmplător a fost numit "secolul gustului". Căci în secolul al XVIII-lea a căpătat această superstiție o consistență doctrinală, descreștinarea societății cultivate începând pe la 1730 (Tolstoi, în contextul religiei ortodoxe, face pentru secolul al XIX-lea o remarcă analogă despre estetismul de compensație al claselor conducătoare rusești). Ca regulă generală, când bisericile se golesc, muzeele se umplu. Există, fără îndoială, o corelație
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
miezul lucrurilor, la conceptul specific fiecărui gen, care este totodată punctul lui de excelență. Contrapunct mai degrabă al privirilor decât al produselor, străin de orice condamnare a unui "jos" în numele unui "înalt", a unei "culturi de masă" în numele unei "culturi cultivate". Să opui un vârcolac unei creaturi nobile ar fi un maniheism academic cel puțin imprudent, deoarece imitația și eleganța fac un continuu schimb de locuri pe termen scurt. Oricine știe că, în artele frumoase ca și în Ceruri, cei din
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și obliterează funcțiile. Vizualul a subjugat vechile elite ale scrisului, în mod tradițional iconofobe. Schimbarea e dovedită cum nu se poate mai bine la profesioniștii cuvintelor, cei mai depărtați, prin meserie și tradiție, de valorile expunerii. În 1960, două persoane "cultivate", întâlnindu-se la cină, vorbesc despre ce-au mai citit; în 1990, aceleași persoane vorbesc despre ce-au văzut. Când luăm masa în oraș pălăvrăgim despre emisiunile din ziua precedentă. În termeni de localizare cerebrală, emisfera stângă a societăților noastre
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
s-a făcut pentru "a ieși din era risipei"? Au construit o bună infrastructură și au avut grijă de întreținerea ei serioasă? Au menținut (sub control) economia (sub)urbană? Au avut grijă ca fiecare centimetru de pământ (ocupat sau neocupat, cultivat sau necultivat) să fie întreținut cum trebuie? Au avut grijă ce fac cu deșeurile? Au luat măsuri să nu fie invadați de câinii vagabonzi? "Brand"-ul orașului, competitivitatea lui, țin și de numărul de biserici, dar și de știința și
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
cere: • investiții în conservarea capitalului natural: stocurile de apă subterană, solul etc. • încurajarea creșterii capitalului natural prin reducerea nivelului actual de exploatare, de exemplu, a energiilor neregenerabile; • investiții pentru micșorarea presiunii asupra resurselor de capital natural prin extinderea capitalului natural cultivat, cum sunt parcurile de agrement din afara orașelor, parcuri ce au rolul de a micșora presiunea asupra pădurilor naturale; • creșterea eficienței în folosirea finală a produselor: transportul urban ecologic, construcții eficiente din punct de vedere energetic. Noi, orașele, suntem conștiente că
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în considerare o serie întreagă de elemente: "(...) că politica are de-a face cu lucruri variabile și instabile; că raționamentele au aici ca punct de plecare fapte în general adevărate, dar nu totdeauna adevărate; că judecător în materie este omul cultivat, iar nu specialistul; că trebuie în consecință să ne mulțumim cu faptul de a arăta adevărul într-un mod nediferențiat și succint (...); în sfârșit, că așa stau lucrurile pentru că problema este de natură practică"136. În aceste condiții, se poate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de Schwarzenburg-Sondershausen. Elisabeta de Wied era fiica lui Hermann, cel de-al IV-lea principe de Wied, și a principesei Marie de Nassau. Fizicul ei nu l-a impresionat deosebit pe Eduard; în plus, fata i s-a părut prea cultivată, pedantă și prea... poetă, calități care contează la un european (mai ales la un german sau francez), dar care la un englez pot constitui tot atîtea defecte. Umoristul britanic de origine maghiară George Mikes a surprins exact antipatia britanicilor față de
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Imperiul său (franceza începea să apară), l-a adus din Anglia pe călugărul savant Alcuin. Împreună cu alți învățați din Irlanda, Anglia și Italia, acesta a realizat purificarea limbii religioase și administrative scrise, luând ca model latina literară: operele autorilor creștini cultivați și tratatele de gramatică ale Antichității. Această limbă, rezultat al „Renașterii carolingiene“, a constituit în Evul Mediu limba administrației, a culturii, a Bisericii, fiind deci o limbă de civilizație. Ea a influențat limbile romanice occidentale; la ea s-a apelat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fluviul Ombius către răsărit care se întind „până la Oceanul răsăritean...” (p. 184). Acestea sunt popoare care nu și-au dezvoltat arta scrierii și care, în consecință, ar avea puține idei în limbile lor. De aici concluzia lui Cantemir că omul cultivat și scrierile au rolul determinant în acțiunea pozitivă a liberului arbitru pentru crearea limbilor de cultură. Oricine se poate întreba dacă nu cumva este inutil să vorbim despre teoria medievală, care trimite originea limbilor la divinitate, acum, în secolul al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]