3,441 matches
-
Rumania („The Book Collector”, 1976), Pagini din istoria cărții românești (1981, în colaborare cu Gheorghe Buluță) -, deschis în același timp spre modernizare în inventarierea cărților vechi din biblioteci, în catalogarea lor pe colecții, în editarea și valorificarea lor științifică. Bibliograful, cunoscător avizat de carte veche, l-a ajutat neîndoielnic pe istoricul literar. Obligațiile de la catedra din Iași s-au materializat în câteva cursuri - Probleme de literatură veche românească (1942), Istoria literaturii române din secolul al XVI-lea (1942-1943), Curs de istoria
SIMONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289690_a_291019]
-
încep să sosească în spațiul românesc cam din prima jumătate a secolului al XVI-lea și acoperă cele două veacuri ce urmează, când dominația economică a înalte Porți sporește. Adesea aprovizionarea cu stofe nu era lăsată doar pe seama ofertei comercianților (cunoscători ai cererii). Posibilitățile de care dispuneau cunoștințele aflate în străinătate erau folosite. Pregătindu-se pentru nunta unei cumnate, Doamna Ana, soția lui Mihai Racoviță (pe care Dimitrie Cantemir a făcut-o „celebră” în Istoria ieroglifică), îi scria Victoriei Ruset, nevasta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sănătății sale și, când i-am recomandat să facă o clismă, m-a privit atât de sălbatic, de parcă i-aș fi indicat vreun remediu periculos. Am regretat apoi că am procedat astfel. Mi-am amintit că medicii arabi, deși buni cunoscători ai eficacității clismelor pe care le recomandă de altfel În cărțile lor, le aplică doar rareori și numai atunci când toate celelalte remedii eșuează, considerând clismele drept soluția ultimă; Într-o țară În care pederastia este la modă, e rușinos să
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Buhara - acordate pentru a-i fi convertit pe musulmanii credincioși din Rusia. Hoshbegi examină diploma În prezența mea și spuse că aceasta nu conținea nimic altceva decât specificația că, În urma unui examen exigent, D. se dovedise a fi un bun cunoscător al limbii arabe. A fost achitat din acest motiv, dar acuzatorii săi făcură În așa fel Încât să fie adus chiar În fața emirului. Aici diploma i-a fost din nou cercetată, dar emirul a ajuns la aceeași concluzie ca și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
alăturat caravanei cu care părăsise țara chiar ambasadorul Rusiei. Cel mai costisitor lucru pe care l-am luat asupra mea din Buhara era un cal foarte frumos din rasa numită argomak. Acest cal, a cărui frumusețe era admirată de toți cunoscătorii, era Înzestrat cu diverse accesorii, cum ar fi frâul de argint, șaua de Buhara, harnașamentul bogat ornamentat și altele. Aveam de gând să-l ofer majestății sale Împăratul Austriei, Francisc I, Împreună cu o pictură care Întruchipa un domn călare pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
engleză pentru simplul motiv că titlul celei mai celebre cărți pe care a scris-o e În engleză, iar Martin, un nume anglo-saxon. Evident, astfel de anexări nu au mers până la a traduce sau comenta altceva decât ceea ce, pentru câțiva cunoscători, devenise vulgată. Din fericire Însă, Honigberger a fost foarte clar În această privință; percepea suficient de distinct cultura din care făcea parte- cea a sașilor din Transilvania - și avea un apetit cosmopolit atât de viguros, Încât i-a stânjenit, neîndoios
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
tendință și moralitate în artă. Articolul Naturalism și pornografie, în care naturalismul este apărat de acuzația de pornografie, în numele ideii de adevăr, a apărut sub pseudonimul I. Chilianu și a fost atribuit deopotrivă lui G. Ibrăileanu și lui H. Streitman. Cunoscător al literaturii germane, acesta din urmă avea observații pătrunzătoare asupra eroului în romanul lui Zola (Zola și Spielhagen). Raicu Ionescu-Rion (semna și Paul Fortună) face critica civilizației românești, resimțită ca o imagine a formelor fără fond, și își manifestă admirația
SCOALA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289565_a_290894]
-
nici un caz nu poate fi considerat ca un principiu de valorificare”, Etnicul, 11-12/1927). Menționabile sunt și contribuțiile lui B. Fundoianu, Victor Ion Popa ș.a. Cu Al. Popescu-Telega și Ramiro Ortiz revista a putut beneficia și de colaborarea unor buni cunoscători ai fenomenului literar hispanic și italian. Ion Barbu traduce din lirica lui Rainer Maria Rilke. Prin impunerea unei direcții moderne în literele românești, prin prestigiul colaboratorilor și prin valoarea textelor alese, S. a reușit să se definească, în presa literară
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]
-
în limba germană și apărută în 1909), textul interesează prin conținutul său cu caracter diplomatic, politic și militar, referitor la expansiunea otomană de la începutul secolului al XVI-lea. Autorul scrisorii, Neacșu, era un negustor din Câmpulung, om umblat și cultivat, cunoscător al slavonei, care avea relații cu Brașovul și cu turcii, de unde primea mărfuri, dar și informații prin agenții săi, unul dintre ei, Negre, fiindu-i ginere. Neacșu făcea parte dintr-o vastă rețea de legături ce unea Viena de Nicopole
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
este descris în capitole introductive: Perspectivă istorică, Începuturile vieții literare, Dezvoltarea vieții literare, Literatura maghiară din România după 1944. Sunt prezentate pe scurt grupări literare, publicații, manifeste, edituri, manifestări și atitudini semnificative, iar autorii sunt analizați pe genuri literare. Bun cunoscător al limbii maghiare - a colaborat la realizarea Dicționarului român-maghiar (I-II, 1954) și a fost coautor al manualelor de limba română pentru școlile cu limba de predare maghiară, editate în perioada 1957-1962 -, profesorul clujean a fost un cititor atent al
SCRIDON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289577_a_290906]
-
a fericitului proroc și împărat David. Contribuția lui S.Ș. la aceste lucrări nu este cunoscută precis. El semnează doar un singur text - Predoslovie cătră Măria sa craiul Ardealului -, unde, printre altele, face cunoscut felul cum a fost realizată transpunerea, de cunoscători de greacă, slavonă și latină aleși dintre preoții din Transilvania, care au confruntat cu mai multe surse versiunea românească. Tot mitropolitului i se mai atribuie predosloviile către cititori din Noul Testament și Psaltiră... . Prima este deosebit de prețioasă prin ideile lingvistice și
SIMION-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289683_a_291012]
-
Baronzi, Gh. Sion, G. R. Melidon. Un capitol de literatură populară românească - Sage und Volkslied - restituie în versiune germană doine și strigături din culegerile lui V. Alecsandri și o legendă în versuri despre întemeierea Bucureștiului (Die Gründung von Bukarest). Bun cunoscător al limbii și literaturii române, S.-S. pune la dispoziția cititorilor transpuneri fidele atât din punct de vedere al mesajului semantic, cât și din cel al respectării metricii. Este demnă de menționat strădania de a-i convinge pe cititorii săi
SIMIGINOWICZ-STAUFE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289680_a_291009]
-
numai o instruire și formare personalizată ,dar și relații de cooperare cu ceilalți membri ai grupului; ¾ Oferă reprezentări multiple și dinamice ale fenomenelor ,inclusiv modelari ale proceselor de nivel macroscopic și microscopic,care nu sunt accesibile în mod nemijlocit subiectului cunoscător; ¾ Îndeplinește funcții intelectuale,contribuind la valorificarea potențialului intelectual al indivizilor; ¾ Soft-urile complexe asigura contexte semnificative pentru promovarea unor tipuri de învățări personalizate; ¾ Modifică rolurile profesorului și ale formatorilor în procesul de educare și formare personalizată; Calculatorul personal îl ajută
ÎNVĂŢAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR - TENDINŢĂ A PERFECŢIONĂRII ŞI MODERNIZĂRII STRATEGIILOR DE PREDARE-ÎNVĂŢARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Prisacariu Georgeta Mihaiela () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_902]
-
schimbat fără asumarea unor grave consecințe. Același domnitor pe tronurile ambelor principate era o inițiativă curajoasă și inteligentă care a produs o unire personală. În momentul când a fost ales domn, Cuza era o personalitate notorie, unionist convins, un bun cunoscător al problemelor administrative, judecătorești și militare, un om pregătit să guverneze <ref id="6">6 Alexandru Ioan Cuza. Acte și scrisori, ediție alcătuită de D. Ivănescu și Virginia Isac, Iași, 1973. </ref>. Dar, la 24 ianuarie 1859, Al. I. Cuza
IDEEA „PRINȚULUI STRĂIN” ÎN DECENIUL PREMERGĂTOR INSTAURĂRII MONARHIEI CONSTITUȚIONALE (1856-1866). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
Bülow, avea să fie mai radical În ceea ce privește caracterizarea lui Hitrowo: „fost trișor la cărți, descoperit de colegi, fost revoluționar, mereu băgat În datorii, desfrânat și ros de sifilis, dar, În postul pe care Îl ocupă, mereu Întreprinzător și un profund cunoscător al caracterului popoarelor din Balcani și maestru În arta de a-i stăpâni pe acești oameni, Îmbinând cu abilitate biciul și zăhărelul” <ref id="57">57 Apud Nicolae Ioniță, Imaginea relațiilor româno-ruse din perioada 1878-1908 În documente diplomatice germane, În
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
veșnicia. Tot postum a apărut volumul de poeme Cina cea de taină (1996). Motivele predilecte sunt chemările nostalgice, adresate unei iubiri târzii și discrete, tristețile și zbuciumul așteptării incerte, refugiul în lumea copilăriei, amintirile tinereții aventuros-romantice și teama în fața morții. Cunoscător al sufletului copiilor și adolescenților, printre care știe să distingă și să învie temperamentele individuale, evocând o lume idilică și patriarhală, în care nu există decât caractere „simpatice”, un mediu social de stricte și consimțite ierarhii, cu oameni care cultivă
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
decadența spre care s-au îndreptat și consideră expresionismul o aberație, conchizând cu glas înalt că „aceste curente bolnave” nu aduc decât „chaos, dezordonare în formă, obscuritate în fond, imoralitate în duh și carne”, toate cu grave efecte antisociale. Bun cunoscător al limbii și literaturii germane, T. face câteva cercetări de literatură comparată, încercând să prezinte receptarea unor autori în România. Cea mai reușită este Heinrich Heine și heinismul în literatura românească (1930), unde se schițează o biografie a poetului, precum și
TOROUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
Luca, scriitor recunoscut în cercurile avangardiste: „Opera de artă, poezia nouă, teatrul de avangardă și romanele de disecție interioară nu sunt scrise decât pentru minorități din ce în ce mai concentrate și mai privilegiate. Se scrie, se gândește astăzi numai pentru satisfacția câtorva subtili cunoscători, și măsura de valorificare a unei opere de artă e numărul limitat de admiratori, de pricepuți. Hermetismul poeziei, teatrul suprarealist de la Paris și romanul lui Proust sunt exemple clare ale fascismului cultural, ale îndepărtării maselor de la preocupări care nu vin
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
al Târnovei, Ț. pregătea prima mare sinteză, La Littérature bulgare du XIV-e siècle et să diffusion dans Leș Pays Roumains, unde încerca să definească, cercetând literatura bulgară, si caracteristicile literaturii române de expresie slavă. Faptele, interpretate obiectiv de un excelent cunoscător al raporturilor românilor cu slavii din sudul Dunării și al „mișcării” cărților în zona balcanică, demonstrează că nu emigrarea la nord de Dunăre, sub presiunea valului otoman, a unui număr de cărturari sud-slavi explică înflorirea literelor și artelor din veacul
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
-se din scris. În 1896-1897 editează cotidianul politic și literar „Pressa”, după ce în 1893, vreme de câteva luni, scosese alături de soția sa, scriitoarea Laura Vampa, revista „Săptămâna ilustrată”. A mai iscălit cu inițialele numelui și cu pseudonimul Șt. Scurtu. Bun cunoscător al limbii franceze, convins că la Paris va găsi climatul necesar pentru a face să apară un ziar așa cum își dorea și visând să-l întâlnească pe romancierul Émile Zola, pleacă spre Franța împreună cu soția sa. După o ședere în
VAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290406_a_291735]
-
Urmând menirea neamului său, este permanent preocupat să țină trează pasiunea nepotului pentru literatură. Cu Iancu întreține un schimb de scrisori care constituie prima corespondență literară, păstrată, în limba română. Epistolele lui dezvăluie sensibilitatea rafinată a unui izolat, reflexiv, bun cunoscător al literaturii clasice (Horațiu, Vergiliu, Sappho, dar și Metastasio). Introspecția, complicarea senzațiilor, artificializarea stilului, tonul exaltat sau tânguitor dau paginilor sale de poezie amprenta epocii de apus a fanariotismului. Dar lipsa de inventivitate (V. mărturisește că pe alocuri a transcris
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
VASILE, starețul (1692 - 25.IV.1767, Bisoca, j. Buzău), scriitor religios. Copist de manuscrise slave, organizator al unui scriptorium, profund cunoscător al literaturii ascetice și mistice bizantine traduse în limba slavă până în vremea sa, V., originar din „Țara Rusească”, este autorul unor scrieri dedicate temei „rugăciunea lui Iisus”, alcătuite ca predoslovii la patru autori duhovnicești: Grigorie Sinaitul, Filotei Sinaitul, Isihie Sinaitul
VASILE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290445_a_291774]
-
după 1989. Brâncuși inițiatul (1994) este o analiză a creației sculptorului din perspectiva lecturilor acestuia, iar Brâncuși alchimist (1996) încearcă o reconstituire a templului din Indore, India, printr-o interpretare alchimică, justificată de prietenia lui Brâncuși cu Marcel Duchamp, un cunoscător al doctrinei alchimice. Altă carte, Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși (1999), aduce încă o contribuție, pornind de la mărturiile orale și scrise pe care sculptorul le-a lăsat. SCRIERI: Călătorii neobișnuite, Timișoara, 1981; Strania pățanie a unui virtuoz, București, 1984
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
politică, compusă înainte de 1821, este Dăslușire, „tragodie” versificată, inspirată și de Dimitrie Cantemir, în care personajele animaliere - Mistrețul (Românul), Leul (Turcul), Vulpea (Grecul), Lupul (Neamțul) și Ursul (Muscalul) - reprezintă forțele ce au condiționat istoria românilor între 1711 și 1812. Bun cunoscător al contextului istoric în care s-au desfășurat evenimentele, ca și al relațiilor românilor cu puterile vecine, Z. recomandă prudență diplomatică, o „politichi” de îndelungă răbdare. Adunare de stihuri cuprinde poezii inedite sau extrase din celelalte scrieri, având o tematică
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
pe scrieri viabile, precum romanul Arhanghelii, și fiind completată cu un bogat capitol documentar și bibliografic. Totuși, Z. nu va cultiva acest tip de demers, ci preferă sinteza și mai ales cronica literară sau a edițiilor ori articolul eseistic. Bun cunoscător al literaturii române, ca și al celor străine, orientat în domeniul artelor, aflat într-o permanentă efervescență intelectuală, el are inițiative importante în istoria literară, conștient de nevoia unor instrumente de lucru fundamentale: „Arhiva națională a literaturii române”, care să
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]