1,698 matches
-
întărătate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Tălăncile, țârâitul unanim al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă, încîntă a noastră gândire; Tot are un farmec, tot este mister
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care elementele tipice sunt "simfoniile", "aiurările", "delirurile", "sarcasmele", plânsetele de nebun pe stradă, dansurile macabre, muzica dureroasă (Weber, Chopin): Cântă încet din Weber: "gîndirile din urmă"- Poema unui geniu ce-apune maiestos, Adio-al unui suflet artistic, ce se curmă Pe-o tristă armonie cu sunet dureros! Și degetele-i albe pe clapele sonore Se-nmlădiau alene, în ochii mei privind - Erau în miez de noapte târzii și tainici ore... Parcă simțeam pe Weber lângă clavir murind!... * Și-am plâns
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
dar asupra tuturor stă vioara verlainiană care scoate suspine lungi, întristînd fecioarele tuberculoase, în piesa capitală Când viorile tăcură: Viorile tăcură. O, nota cea din urmă Ce plânge răzlețită pe strunele-nvechite Și-n noaptea solitară, o, cântul ce se curmă, Pe visurile stinse din suflete-ostenite. Arcușurile albe în noaptea solitară Stătură: triste păsări cu aripile-ntinse Păreau c-așteaptă semne și strunele vibrară, Ah, strunele, ce tremur de viață le cuprinse! Și degetele fine, în umbră, sclipitoare, Păreau ca niște
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contra lui; eu cred că vr-un alt nenorocit nebun. Doctorul Șuțu mi-a declarat că umflătura este de 99 de ori mortală și că numai al sutelea poate scăpa. Eu însă rog pe D-zeu, dacă este drept, să-i curme suferințele, căci nu mai sunt de suportat.” (articol scris la moartea poetului; este posibil ca Scipione Bădescu să fi fost să-l vadă pe Eminescu în spital, pentru că am văzut și alte persoane din Botoșani venite aici în vizită, de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dubiile tinerilor care-l înconjurau cu toții acuzând vechii prieteni (junimiști sau nu), exprimând încrederea că poetul putea fi salvat, punând accente pe idea că „a murit cu zile” dar, cu toate acestea, niciunul neamintind de incidentul cărămizii care i-a curmat viața. O întreagă arie de scriitori mărunți se pierd când scriu doar simbolic, fără intrarea în concret, despre lucruri pe care cu timpul lumea nu le mai acceptă sau nu le mai înțelege: simbolurile se dizolvă într-un halou de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
care nu pot fi de față. Rezultatul este că V.G.Morțun nu mai pune în vânzare ediția „Proză și versuri” iar cât despre ediția corectată, nici nu mai este vorbă. Titu Maiorescu încearcă, desigur, cât îi stă în putință, să curme orice scandal pe marginea operei lui Eminescu și rămâne, în timpul vieții poetului, singurul său editor. Trebuie spus că încă din 1884, după apariția ediției princeps, criticul bănuiește că sunt de îndreptat unele lucruri și, în cunoscuta scrisoare prin care-i
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sfătuitorul ei Eduard Gruber - de a se regăsi cu Mihai Eminescu sau de a-l regăsi așa cum îi apare în viziunile din Poiana Țigăncii, așa cum îl regăsește în poemul scris de ea, etc.? Ea însăși, știe că viața i se curmă la cincizeci de zile după Eminescu - și la zece ani după Ștefan Micle? Este ea o Didonă care-și pune vipere în sân după fuga lui Eneas - și pe care, mai apoi, același Eneas coborât în Infern o regăsește, ca
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
moarte - doliu, cum te mai plângem toți! De nu ai fi fost, noi toți am fi morți... Spini, pălămidă, fruntea ne-ar încinge Gemete, scrâșniri, sudori și sânge, Nedreptatea lumii, pururi nedreaptă, N-ar avea sfârșit, n-ar mai fi curmată. O, Iisuse veșnic, tron însângerat, Nu cu moartea sfântă pe moarte ai călcat? N-ai lăsat tu lumii lege ce nu piere? După orice moarte naște înviere! Frate, om vremelnic, aruncat în moarte, Nu mai cânta morții cântece deșarte! Lasă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Hristos, în drum spre marele triumf, ÎNVIEREA. Să slăvim și să valorificăm cu fapte mărețe acest sacru zăcământ! GROAPA COMUNĂ Fortul 13 Jilava Aprig călău, smintită arătare, Robit de rang și-al trupului desfrâu, Înscrie țării crima cea mai mare Curmând vieți curate, ca apa unui râu. Le-a frânt grumazul, pângărit-a trupul, De groaza pusă lespede zadar Căci nu putu acoperi mormântul Mireasma lor și Duhul lor altar. (autorul, vol. Cine) Groapa comună de la Jilava nu s-a stins
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
evreiască cu șepci și bonete roșii, demonstrau împotriva coroanei și a așezării noastre creștine, de atunci a început degradarea istoriei noastre, iar din anul 1927, tot fără întrerupere, suntem puși în afara legii, schingiuiți, întemnițați, suprimați fizic și pe plan social, curmând neamului orice speranță de autoredresare, săvârșind crime care au încrâncenat și cerul. Cei de azi, urmașii celor de ieri, aceiași demoni, de fapt, strâmți la minte, care au săvârșit mulțimi de păcate și crime, maeștrii deghizului, nu au învățat nimic
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
țarina de sânge iubiri am îngropat.” În ziua de 9 septembrie 2013, Sfinții drepți dumnezeiești părinți Ioachim și Ana, adoarme întru veșnicie iubitul nostru camarad Gheorghe Mântulescu. În această zi sfântă, Dumnezeu, trimițând îngerii lui, înalță la cer sufletul său, curmându-i durerile trupului biciuit și vârguit de plumbii cnutului roșu. El va locui de acum în lumina neapusă a Împărăției lui Dumnezeu, împreună cu camarazii noștri mai înainte plecați la Cer. Gheorghe Mântulescu a fost soldat în cea mai frumoasă armată
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
conștient de harul sau, dar constrâns de lipsuri materiale și excedat de alegerea pe care o face în iubire. Așa cum orașul, cu toată agitația și atmosfera lui de bună dispoziție și plezirism, pare condamnat la extincție, soarta tânărului pictor se curma brusc. Sub semnul poetic al amintirii, scriitorul închipuie tablouri pline de dinamism, asemenea forfotei orașului în care locuitorii, sfidând moartea ce bântuise în vreme de război, trăiesc tumultuos, cu frenezie, bucurându-se de fiecare clipă. De aceea, cârciumile orașului, cu
TELEAJEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290121_a_291450]
-
chiar conștiința lui, salutăm cu iubire această zi în care, de o parte și de alta a Milcovului, de o parte și de alta a Carpaților, ne-am dat mâna și ne-am zis frate... Suferințele națiunii române să le curmăm, iată dorința noastră; o Românie mare și un popor fericit și liber - iată visul nostru!“ Dar cariera gazetărească propriu-zisă, cu o activitate cotidiană și nu întâmplătoare, și-o începe în același an 1881, la jurnalul Telegraful, al lui I.C. Fundescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
trecut În veșnicie. Îmi fac o datorie din a vă anunța această tristă veste Dv., care pentru D-na profesoară Maria Mihăilescu-Kalmicov58 Întruchipați sensibilitatea, cultura și tot ce a dat mai bun Fălticenii, orașul ei drag. Un accident stupid a curmat viața celei pe care am Îndrăgit-o și noi, și În a cărei robustețe sufletească am găsit Întotdeauna puterea de a trece peste greutățile vieții. În ziua de 18 mai a.c., după o gripă care Îi slăbise rezistența fizică, a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ar fi fost vorba numai de clevetire sau gelozie! E bine că profesorul n-a aflat niciodată amploarea tragediei de la Fălticeni. S ar fi amărât și, poate ar fi trimis din proprie inițiativă memorii la forurile superioare, pentru a se curma acest genocid Împotriva culturii. 989 72 Carte de vizită (Buftea), 14 sept. 1975 Vii mulțumiri pentru călduroasele felicitări cu prilejul zilei de naștere 634. Melanie și Prof. Dr. Virgil Tempeanu 73 Buftea, 30 N. 1975 Iubite domnule Dimitriu, Se plânge
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și câte un pahar gol. Cumplită sete aveau cu toții. Parcă nici nu mai aveau alt obiectiv, decât să și-o astâmpere sorbind din ispititorul lichid rece ce le stătea în față. Dar pârdalnicul de protocol cerea ca întâi să-și curme suferința președintele republicii. Ceaușescu mângâia paharul cu suc de portocale rece, dar se mulțumea numai cu atâta. Pentru gâtul lui sensibilizat de atâtea discursuri, medicii îl sfătuiseră probabil să evite băuturile reci. Nouă, celor înșirați în spatele celor mai mari, ne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
înțelegeți. Sunt muncitoare, văduvă și am o singură fiică studentă care, provocându-și un avort, a primit o hemoragie care i-a fost fatală. De când am pierdut-o nu mai sunt om, dar nu am destulă putere pentru a-mi curma viața, care pentru mine nu mai are niciun rost. Dvs. nu știți și probabil nici nu vă interesează câte crime, câte nenorociri se întâmplă de când s-a pus în aplicare acest decret. Dacă o tânără sau o femeie își riscă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de construcție, îngrămădiți în apartamente comune, pradă înfometării, frigului și întunericului, vor fi sortiți acum unei agonii anonime. Mulți dintre ei nu vor îndura silnicia și nu vor supraviețui deposedării abuzive. Alții, împinși de disperare, își pierd mințile sau își curmă zilele. Numai pe strada Cazărmii s-au înregistrat cinci sinucideri, pe Bateriilor alte cinci, iar pe bulevardul Coșbuc, fiica pictorului Vermont, confruntată cu demolarea casei memoriale a tatălui ei, își punea capăt zilelor. În total, peste o sută de sinucideri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
extrem de tulburat de ceea ce lăsasem În urmă, părinți bătrâni și bolnavi, prieteni În coșmarul unei dictaturi tot mai isterice, ca și de propria mea neclară situație de „turist” În Occident, pe care nu mă prea simțeam În stare s-o curm și pe care nici În anii următori nu aveam s-o clarific decât forțat de Împrejurări extreme. Orice veste din țară o așteptam cu lăcomie și cu atât mai mult mă emoționa revederea unor oameni cu care puteam dialoga. Nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
printr-o boare sau printr-o lacrimă de rouă. Dintr-un ocean de suferință artistul a recuperat, ca un superb și iluminat scafandru al durerii, un apel unic, o măreață lecție de frumusețe. Chinul pământesc al lui Blecher s-a curmat În ultima zi a primăverii anului 1938. Cu câteva luni Înainte de moarte, Aderca Îl văzuse la sanatoriul St. Vincent de Paul, ca pe o „fantomă crispată și deteriorată a unui svelt și frânt adolescent”. În preziua sfârșitului, cum povestește Sașa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
fost găsit înecat într-un bazin de apă. Nimeni din uzină nu a putut crede că un om ca el, bine echilibrat sufletește și foarte bun profesional, cu o doză de optimism reconfortant, pentru toți prietenii, a putut să-și curme zilele, în acest mod stupid. încă o dovadă, dacă mai era nevoie, de metodele Securității. Dacă circulația rapidă a știrii în țară, remarcată de Domnul Călvărăsan, pare neverosimilă, ce putem spune de ea în străinătate, căci în același timp vestea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mai aibă frică nici nevoie de Statul român, redevenind „sudiții” veacului trecut. Ei nu vor avea nici dragoste să-l mai servească, ne mai participând în nici un fel la aspirațiile sau activitatea țării. Această stare de lucruri nu se poate curma decât prin intrarea urgentă în ordine și legalitate, stabilindu-se cât mai curând un Statut, care să garanteze siguranța persoanei și dreptul de a munci pentru evreii considerați că merită această situație. În lumina acestor constatări se propun următoarele măsuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
că M.St.M. a fost sesizat de nenumărate ori că prin diferiți curieri se trimit evreilor din detașamentele exterioare bani și diferite colete, fapt cu totul interzis prin ordinul nostru Nr. 902502 din 9 Oct. 1942. Pentru a se curma această stare de lucruri, vă rugăm a se da ordine tuturor comandanților de detașamente exterioare să identifice acești curieri pe care îi va înainta cu acte în regulă poliției sau jandarmeriei. Rugăm a dispune de urmare. DIN ORDIN p. ȘEFUL
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
concluzii - Vă ordon a vă conforma întocmai ordinului de față precum și tuturor ordinelor date anterior de Batal. care în general sunt asemănătoare cu ordinele date de zona F.N.B. 9. Repet: Se vor lua măsuri severe de pază spre a se curma fuga evreilor aplicându-se întocmai R.S.G. și a se face uz de armă - foc - pe loc și la moment pentru oricare fugar evreu. 10. Acestea au fost ordinele care privesc Batalionul și pe Dvs. direct și pe care vă rog
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
avocatul Alexe Tudor nu poate depăși dilema creată de conjunctura politică: să plece la război, așa cum îi dictează conștiința, sau să respecte promisiunea făcută anterior logodnicei, Tudora Brat, de a nu o părăsi. Soluția o găsește în glontele ce-i curmă viața, gest schizoid, nepregătit din punct de vedere dramatic. Mai cunoscută decât cele anterioare, piesa Rechiziția, al cărei subiect evocă perioada refugiului cu toate avatarurile lui, se joacă pe scena Teatrului Național din Iași în 1921, dar este scoasă de pe
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]