1,551 matches
-
consistent reprezentat. Așa a rămas un simplu "lăutar" într-un careu de președinți în smoking și cu papion. A urmat Ion Dumitrescu (arhitectul multor structuri valabile și astăzi din angrenajul Uniunii), cu al său celebru, dar foarte rar întrupat sonor Cvartet în do major, lucrare emblematică pentru entuziasmul ca exaltare a meșteșugului ce tinde nonșalant către expresia poetică, grație focului ocrotitor al unei lumi sonore fruste, idilice, în stare fluidă, proprietara de substanță muzicală turnată în tipare îndelung pregătite de iscusința
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
tinde nonșalant către expresia poetică, grație focului ocrotitor al unei lumi sonore fruste, idilice, în stare fluidă, proprietara de substanță muzicală turnată în tipare îndelung pregătite de iscusința tradiției. Din creația lui Pascal Bentoiu (întâiul președinte post-decembrist) a fost preferat Cvartetul nr. 2, "al consonantelor", op. 19, lucrare ce savurează un eclectism demn de cel mai neaoș post-modernism cu putință, în care intervalica de tip synphona determină ethosul, iar elanurile patetice, retorice în regim dyaphona caracterizează severitatea, chiar austeritatea gândirii componistice
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
putință, în care intervalica de tip synphona determină ethosul, iar elanurile patetice, retorice în regim dyaphona caracterizează severitatea, chiar austeritatea gândirii componistice, ca și gradul relativ ridicat de abstracțiune al proiectului creator, care impune rigoarea și temeinicia formei. în sfârșit, Cvartetul nr. 2 de Adrian Iorgulescu (președintele sub care Uniunea a rezistat puzderiei de vicizitudini de după 1992), dincolo de minimalismul, gravitatea și implacabilitatea unui material sonor pletoric aberant, are darul de a reabilita moral, dar și dogmatic modul minor, cu al său
Muzica by Liviu Dănceanu () [Corola-website/Journalistic/10970_a_12295]
-
excelent din toate punctele de vedere. Și-l socotesc remarcabil inclusiv deoarece poate satisface și pe cel mai pretențios muzicolog sau pe melomanul care se respectă. Concret, pelicula este dedicată - la cel mai onorabil nivel - Opusului 131 al lui Beethoven (cvartetul final). Iar titlul său original/englez indică precis acest lucru. Din nefericire, traducerea românească a titlului banalizează sau chiar alungă acest detaliu de esență, ratând cu totul faptul că opusul muzical „face” povestea fundamentală a dramei filmate, ori cel puțin
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
cu totul faptul că opusul muzical „face” povestea fundamentală a dramei filmate, ori cel puțin îi fundamentează, adâncește, susține și potențează tot spiritul. Titlul românesc subliniază doar stratul extrinsec, povestea „vulgară”, omenescul banal/comun al acțiunii, și anume faptul că Cvartetul „The Fugue”, a cărui climax, destrămare, ceartă și reînviere o vedem preț de aproape două ceasuri, își pregătește o ultimă reprezentație. Dar, insist, atributul „a late” (din titlu), nu înseamnă ultimul (concert), ci cea din urmă lucrare muzicală. Ba mai
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
a unei formații de muzicieni, ci acel finit corona opus în sens de finalizare, de sens valoric final, sens pe care o dramatizare, o istorie a tribulațiilor comun-umane, îl pot câștiga prin sublimizare sau iluminare. Așadar înainte de retragerea conducătorului acestui cvartet de mare succes și carieră internațională, înainte de substituirea violoncelistului (pentru eventuala supraviețuire a formației), filmul american relevă mai multe drame omenești. Nu fac sumarul acestora, deoarece articolul de față nu este un sinopsis (de tipul preamultora citibile pe internet). Pentru
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
drame omenești. Nu fac sumarul acestora, deoarece articolul de față nu este un sinopsis (de tipul preamultora citibile pe internet). Pentru noi, aici, important este că în filmul acesta este multă muzică, egal vizionabilă și audibilă. Tema fugii cu care Cvartetul de Coarde Opus 131 debutează apare de mai multe ori, ea este eficient discutată la un moment dat (ca și multe alte date despre lucrare), în final revenind și ca un fel de climax didactic, impunându-și profunzimea și rezonanțele
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
Opus 131 debutează apare de mai multe ori, ea este eficient discutată la un moment dat (ca și multe alte date despre lucrare), în final revenind și ca un fel de climax didactic, impunându-și profunzimea și rezonanțele psihologice. Oricum, Cvartetul Opus 131 este cântat aici, pe fragmentuțe - unele demonstrate, repetate și comentate -, cât și în fragmente de amploare (de la final), lucru rarissim „permisibil” (?!) într-un film, fie el de artă. Insist: chiar și filmele așa-zis muzicale evită ilustrarea peste
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
lovitură de teatru”. Faptul că muzica se continuă nu diluează totul, ci dimpotrivă. Deoarece colajul efectuat (căci n-ar fi fost posibil să stăm ca-n sala de concert și să- ncercăm a asculta restul celorlalte șase părți înnodate ale Cvartetului) este impecabil. Tocmai pasajele muzicale, extinse și bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
a asculta restul celorlalte șase părți înnodate ale Cvartetului) este impecabil. Tocmai pasajele muzicale, extinse și bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
și bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
bine legate, dau măreție sau o frumusețe de un catarsis total admirabil acestui final prelung. Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum psihomentalul
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
Prin sau în acest final umanitatea ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum psihomentalul privitorilor. Membri fictivului cvartet The Fugue (Christopher Walken, Philip Seymour Hoffman, Catherine Ann Keener și
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum psihomentalul privitorilor. Membri fictivului cvartet The Fugue (Christopher Walken, Philip Seymour Hoffman, Catherine Ann Keener și Mark Ivanir, aici: celist, viorist II, violistă, viorist I), sunt actori de mare carieră. Dar este evident că au studiat mult muzica; țin arcușele impecabil, fac vibratouri foarte credibile
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
clarinetistul Emil Vișenescu, violonistele Oana-Spânu-Vișenescu și Tania Zâmbreanu, violistul Marian Movileanu, violoncelista Ioana Peteu și pianista Adriana Maier. Programul a cuprins lucrări reprezentative ale repertoriului cameral, scrise de Otorino Respighi, Béla Bartók și Carl Maria von Weber. În debutul concertului, cvartetul alcătuit din Oana Spânu-Vișenescu, Emil Vișenescu, Marian Movileanu și Ioana Peteu a interpretat două lucrări de Otorino Respighi: Aria Italiana și Aria di Corte, creații remarcabile prin noblețea expresivă și bogăția semnificațiilor. Artiștii au reliefat cu mult rafinament trăsăturile limbajului
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
o variantă excelentă, remarcabilă prin fantezie și virtuozitate instrumentală. Concertul s-a încheiat cu Cvintetul cu clarinet opus 34 de Weber, creație de anvergură din repertoriul cameral. Compozitorul a acordat rolul conducător clarinetului, chiar dacă și-a concentrat atenția și asupra cvartetului de coarde (conform principiului repartizării echilibrate a materialului sonor la toate instrumentele ansamblului). Clarinetul prezintă temele principale, impulsionează permanent mișcarea, conferind dinamism și strălucire fluxului muzical, dialoghează cu celelalte instrumente, participă activ la toate evenimentele. Emil Vișenescu s-a achitat
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]
-
Seria “Enescu și contemporanii săi” stabilește contextul în care creația enesciană este pusă, comparativ, în valoare. Iată, de pildă, concertul cvartetului “Fauré “ (joi, 10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat 1909, deci la 28 de ani) și Mahler
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
Enescu și contemporanii săi” stabilește contextul în care creația enesciană este pusă, comparativ, în valoare. Iată, de pildă, concertul cvartetului “Fauré “ (joi, 10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat 1909, deci la 28 de ani) și Mahler (Partea de cvartet, salvată întâmplător - întregul a fost distrus de autor - este din anii de studii, înainte ca simfonistul ce va
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
creația enesciană este pusă, comparativ, în valoare. Iată, de pildă, concertul cvartetului “Fauré “ (joi, 10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat 1909, deci la 28 de ani) și Mahler (Partea de cvartet, salvată întâmplător - întregul a fost distrus de autor - este din anii de studii, înainte ca simfonistul ce va deveni să aibă 20 de ani) arată că
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
10 septembrie, la Ateneu). Lucrări de (relativă) tinerețe ale lui Fauré (profesorul lui Enescu la Paris a scris Cvartetul nr. 1 pe la 35 de ani), Enescu (Cvartetul nr. 1, datat 1909, deci la 28 de ani) și Mahler (Partea de cvartet, salvată întâmplător - întregul a fost distrus de autor - este din anii de studii, înainte ca simfonistul ce va deveni să aibă 20 de ani) arată că au fost elaborate în anii acumulărilor (și ai respectului față de modele), ai avânturilor și
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
tușe schubertiene; Enescu apare îmbibat (încă) de reminiscențe romantice; Fauré și-a descoperit vocația lirică de esență galică. Muzici cu factori comuni, dar cu universuri particulare, care inspiră interpretări pasionate, pline de culoare (până la exaltare), așa cum au fost cele ale cvartetului german. Nu se aude la noi așa des un ansamblu de asemenea anvergură: unitatea de concepție cultura sunetului, subordonarea personalității fiecăruia față de înscrisul partiturii au fost dominantele concertului. Sudura a fost totală, simțirea și expresia strunite sau dezlănțuite (când era
Perfect spirit cameral by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83555_a_84880]
-
muzicală, grație, mai ales, celor șase concerte de la Ateneu ale orchestrelor camerale din Lausanne și Viena. În cel de al treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
abrupt față de vibrația celestă a celor patru muzicieni, de nuanțele fine, finissime ale muzicalității lor. Împreună au realizat însă recitalul - eveniment, prin acel asalt al calității prin cantități tot mai rafinate - emblemă Voces și conceptului singular (de asemenea propriu cvartetului) pe care maniera lor de a face muzică îl transmite in perpetuum: meliorismul.
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
recentei ediții a Festivalului enescian. Generații diferite. Muzică de largă adresare... sau muzică ce pune întrebări, ce propune teme de meditație. Improvizație mai mult sau mai puțin liberă; rigurozitate în construcție, formule instrumentale distincte, de la solo-ul instrumental, de la tradiționalul cvartet de coarde, la orchestra simfonică mare, de la sursele sonore cunoscute la muzica asistată de calculator... Am audiat muzică ce depășește granițele timpurilor. Mă refer la Sonata a 3-a pentru pian de Aurel Stroe, lucrare prezentată de pianistul Sorin Petrescu
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
Aurel Stroe, lucrare prezentată de pianistul Sorin Petrescu, la Spectacol pentru o clipă de Octavian Nemescu - prezentat de ansamblul « Profil » condus de Tiberiu Soare, la lied-urile maestrului Pascal Bentoiu - prezentate de duo-ul voce-pian Bianca și Remus Manoleanu, la cvartetele de coarde scrise cu decenii în urmă de Lucian Mețianu, de regretatul Liviu Glodeanu, și prezentate de cvartetul « Florilegium ». Am audiat lucrările mai noi semnate de Fred Popovici, de Maia Ciobanu, de Liana Alexandra sau de Vasile Timiș ; ...de asemenea
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]