139,825 matches
-
mama ei de viața, ce-ai putea să-i ceri? E drept că poetul nu e mai breaz, însă de ce să înjure viața? Nu-i frumos, poete! Să trecem la sentimente mai înalte și nume mai mari: Trunchiul tău, știu, da,/ știu și eu, acoperă ușor luna,/ acest vârf al osiei nopții. (ce ziceți de metafora asta? n.mea)/ Atunci am dovada faptului că exiști,/ deși eu nu am nevoie de dovezi./ Totul începe din tine. Acoperirea lunii e o dovadă
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
un om genial": Nu pentru că l-am cunoscut îndeaproape, noi ne tutuiam. Așa cum a descris el în Donul liniștit dispariția căzăcimii, n-a descris-o nimeni. Dar despre literatură nu-i plăcea să vorbească. Despre muieri, despre chefuri, despre anecdote da, despre orice, dar nu despre literatură. Nu voia, era sătul, pesemne". Poate tocmai de aceea și-a exprimat laconic opinia despre Cavalerul Stelei de Aur: "Mergeam odată de la o sesiune a Sovietului Suprem, am ieșit împreună de la Kremlin, și eu
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
câte ceva, am eliminat câte ceva. Uite, îmi recitesc romanul, pe care nu l-am mai citit de 20 de ani, și văd cum s-a făcut totul. Cum a fost scris de mine, bine ar fi fost să fie așa, asta, da, ar fi fost viață! - Vă considerați un scriitor realist-socialist? - E multă confuzie în privința realismului-socialist. Dacă, atunci când scrieți, vreți ca oamenilor să le fie bine - asta este realism-socialist. Uite, spuneți-mi, învierea lui Tolstoi e realism-socialist sau nu? - Dumneavoastră ce credeți
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
zace morbul hidos al delațiunii; smulgând din rădăcini "lipsurile" autorităților raionale, ia apoi puterea în mâinile sale. Tot atât de hotărât e cavalerul și în aprecierea lumii burgheze. în săraca, nefericita Polonie - după expresia autorului -, o tânără țărancă nu s-a putut da jos de pe vatră ca să-i salute pe ostașii sovietici eliberatori pentru că era, în sensul strict al cuvântului, în pielea goală. Cartea cuprinde trădarea deplină a tradițiilor căzăcești, cererea de dizolvare a căzăcimii în poporul sovietic. Cavalerul Stelei de Aur poate
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
balerină germană a fost rănită cu o sticlă zvârlită pe scenă, în timpul spectacolului, scrie poemul plin de mânie Comunismul mucos. Auzind versurile acestea, doi dintre naziștii sus-puși sunt cuprinși de admirație administrativă, iar gestapovistul cade pe gânduri și spune: "M-da... Poeții care vin la noi cu denunțuri împotriva dumneavoastră nu scriu asemenea versuri... Dacă, în general, vă pot fi cândva de vreun folos, - câte nu se pot întâmpla? - poftim, pentru orice eventualitate, telefonul meu". Poetul german Evtușenko apelează la serviciile
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
n.a.ț, dar tu ne-ai învrăjbit, ne-ai răzlețit deși, poate, ca nimeni altcineva, noi doi aveam nevoie unul de celălalt, și oare niciodată nu vom mai vorbi ca doi oameni și fiecare din noi va crăpa în singurătate?... Da, și eu sunt un monstru, coșcovit, sluțit, frânt... Și încă mai vreau să fiu fericit... Dar, poate, nu merit, ca noi toți? Ei?" în fiecare scriitor stă un Evtușenko al său. Evtușenko însă e constituit numai din Evtușenko. Nu știu
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
autorul nu ezită să apeleze la teorii matematice din care profanii nu vor înțelege mare lucru: "Mulțimea creștinilor declarați, cîți or fi, este definită și ea de o funcție, numită caracteristică, care atașează tuturor oamenilor existenți o etichetă: nu sau da, fals sau adevărat, păgîn sau creștin, rău sau bun, zero sau unu, premodern sau modern. Corespondența dintre submulțimea creștinilor și funcția ei caracteristică poate fi descrisă perfect de diagrama numită Ťpullbackť" (p. 34). Permanenta gimnastică temporalo-spațială a autorului nu este
Umanitatea în 60 de pagini by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11692_a_13017]
-
un registru al temelor, motivelor și tehnicilor narative ale prozei optzeciste. Cartea lui Constantin Stan nu este dintre cele care se citesc cu sufletul la gură. Mai degrabă, ar trebui studiată cu creionul în mînă. Inteligentă, mereu surprinzătoare, ea poate da de gîndit și produce revelații unor lectori suficient de experimentați pentru a putea să îi descifreze toate subtilitățile epice și, mai ales, tehnice. În mod paradoxal, însă, principalul handicap al prozatorului Constantin Stan este dat de propria sa inteligență. Există
Optzecismul pîrguit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11739_a_13064]
-
caricatură, m-am amuzat cât m-am amuzat, în timp ce domnul Sache, aflându-se lângă mine, pufnea în culmea indignării... Că nu trebuie să fii cine știe ce latinist, să știi că verbul habeo, fiind tranzitiv, cere acuzativul, ceea ce cunoaștem din anii liceului... Da' măcar să fi tăcut, naibii, acolo, și să fi ascultat, în cap cu ăi de la televiziune, vocea cardinalului Medina... Estevez, când a apărut în balcon și a strigat răspicat vestea cea mare în latină: Habemus papam... Cu m, domnule! Acuzativul! zbiera
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
nu fi avut dreptate artistul de la ziar să-i figureze ca pe niște țopârlani abia ieșiți din grotă, niște nenorociți, n-aș mai avea parte de voi, întunericiților, - voi, urmașii Romei?... De ascultători, nu zic, - admitea - săracii, vai de ei! Da să pui la t.v. niște... mama lor de agramați și de fonfi! Că au început, de proști și de îngâmfați ce sunt, să pută... Repede, dădui fuga la bucătărie și i-am adus un pahar cu apă, să-și
Necazurile domnului Sache by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11746_a_13071]
-
și de oaie în Egipt, Italia, Grecia, Bulgaria, Croația, Ungaria etc., importurile noastre fiind în valoare de peste 400 de milioane de euro, iar exporturile de vreo 120 de milioane... Păcat că nu mă pricep la comerț și nici la aritmetică, da', dacă se procedează, înseamnă că așa trebuie, că e bine - să fie într-un ceas bun? Nu știu... ZIUA 11-a. Tot televiziunea îmi spune că domnul prim-ministru C.P. Tăriceanu a adunat ban cu ban și, în patru luni
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
suntem colonizați și nici n-o să intrăm în UE cu izmenele rupte-n cursul destoiniciei și a bunelor noastre rânduieli post-decembriste. A, am uitat ceva: mai sunt o grămadă de sfinți până la noi: miniștri, parlamentari, politicieni etc., etc., etc., etc...., da' nu ne lăsăm! ZIUA 17-a. Azi am citit câte ceva din Biblie și am dedus că, după ce "Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul Său." (Genesa, 1 - 27), cu ocazia unui control inopinat, a observat că făptura plămădită din
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
de muște ca proasta! Nu tu distracție, nu tu mângâieri, nu o frunză nouă de vie... Austerule! Bine, înțeleg: n-ai casă, n-ai mașină, n-ai și tu o căbănuță pe vreo vălișoară cu o piscinuță oricât de mică, da' nici măcar un televizor? Și-a scăzut pibu' de nici nu ți-l mai vede omu'! Stai toată ziua sub măr și aștepți să-ți cadă mere din bugetul Raiului... Că mai vedeam și eu vreo zbuciumată la Etno Tv, o
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
aștepți să-ți cadă mere din bugetul Raiului... Că mai vedeam și eu vreo zbuciumată la Etno Tv, o frunză nouă la Andreea Bănică, un răget la Ciao Darwin... - Gata!, a strigat Omul disperat. Mai taci!... - Ceee?! Să tac? Eu? Da' ce, eu sunt făcută din lut, ca tine? Vreau încă un talk-show la Realitatea TV, vreau... - Gaaaataaaa!, a răcnit Omul disperat. Dă-mi ceva de mâncare... - Poftim!, i-a întins vietatea un măr ionathan. Atunci s-a auzit un glas
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
zile,/ Cine m-ar mai cunoștea?", întreabă cu oarece spaimă altă solistă. Într-adevăr, cine? Noroc că o moldoveancă, simpatică foc, face ordine readucându-ne voia bună: "Hai, strigați, fleacăi din gură,/Nu șâdeți ca boii-n șură/" Ei, așa da! TELEȘTIRI, PE SCURT: * Ici-colo, pe la câte un post de televiziune, abia-abia mai auzim o știre-două despre împlinirea a 50 de ani de la moartea marelui George Enescu, în schimb se transmit reportaje ample despre tot felul de anonimi celebri. -Da, dar
Natură vie cu prim-ministru by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11735_a_13060]
-
medic, mai sînteți sau nu mai sînteți de părere că fiica noastră ar trebui să rămînă așa cum e? - Din evaluarea psihologică pe care am reușit s-o fac în scurta perioadă cît am tratat-o pe Callie, aș spune că da, părerea mea este că are o identitate de gen feminină. Tessie își pierdu calmul și întrebă, ca ieșită din minți: - Atunci de ce spune că e băiat? - Mie nu mi-a spus asta niciodată, răspunse Luce. E un element nou al
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
bucur, fiindcă pot face și eu la fel, că oricum văd imaginile ca printr-o pânză din ce în ce mai deasă... Și brusc, parcă mi-a devenit antipatică natura, universul întreg și nici nu-l mai aud pe prieten când zice, intrând: -Mă, da' multe mai are de îndurat poporu' acesta!... -Așa e, îl aprob, multe... Dar, culmea machiavelismului autohton, sau a libertății noastre decembriste ? Niște bani destinați construirii de diguri în zonele inundate - aflăm dintr-un reportaj tv - au ajuns la... vilele unor
Urgia apelor și a unei simulări by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11756_a_13081]
-
Alexandra Olivotto Înapoi la Orlando. Tocmai mi-a trecut prin minte un alt motiv pentru care merită să scriu atât de pe lung despre acest film, adică faptul că el e un exemplu de "așa da!", într-un univers populat majoritar de "așa nu!": acela al adaptărilor cinematografice. Care dau deseori cu dreptul în stângul, nesatisfăcându-i pe cititorii textului inițial din cauza nerespectării sale și nemulțumindu-i pe cei care nu l-au citit care găsesc
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
cele ce face trupul cu fapta în lumea lucrurilor, acelea le face și mintea în lumea gândurilor 153. Atunci când aceste imagini nu sunt furnizate de simțuri sau de memorie, ele pot fi făurite sub impulsul dorinței, de imaginație. Aceasta poate da nașterea sub presiunea unei dorințe deosebit de puternice, dar și prin directa lucrare a demonilor, unor veritabile halucinații. Demonul desfrânării, arată Evagrie, îl face pe suflet să spună ori să asculte tot felul de vorbe, ca și cum lucrul cu pricina ar fi
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
cea mai bună reputație. Credeți oare că este imposibil să fii bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani, apărător de minorități etc. fiind "de dreapta"? Sau, invers, că cei "de stânga" nu pot fi corupți, răi, profitori, demagogi etc? - Da, am observat că unii prieteni sau diverse cunoștințe de-ale mele care s-au refugiat în Suedia din diferite țări est-europene au optat de regulă pentru o poziție politică mai degrabă de dreapta. Cu alte cuvinte, cât mai departe posibil
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
putem să începem să discutăm despre apartenența la dreapta sau la stânga. Or, toate acestea le avem în Suedia, așa că libertățile de bază necesare oricărui sistem politic n-au reprezentat niciodată o problemă în dezbaterile noastre. Astfel că, din această perspectivă, da, cred că este aproape imposibil pentru un om de dreapta "să fie bun, generos, drept, grijuliu cu soarta celor sărmani" și celelalte lucruri despre care vorbeați. Și chiar dacă partizanii stângii, așa cum spuneați, ar putea să fie corupți și cruzi, este
Jan Guillou - "Sunt deținătorul unei experiențe unice" by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/11732_a_13057]
-
1845"), cît și grupurile care practicau duelul și motivele care le animau: Francezii și nemții formau două partide rivale, cercînd fiecare a lua pasul în societate și a face să predomine ideile țărilor în care-și primiră educația. Acea discordie da loc necontenit la o mulțime de neînțelegeri, de discuții, de provocări. Duelul era la ordinea zilei, încît, fără cît de puțină dușmănie, campionii germanismului și ai francismului, sub îndemnul unui amor propriu copilăresc, se băteau pentru motivuri de nimic, și
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
cît de grave și chiar palme, fără a sîmți nevoie de vreo satisfacere. Acele palme se spălau cu apă din ibric; căci duelul, întrodus în societate de tinerii crescuți în Germania și Franția, inspira o groază salutară ce nu-i da drept de împămîntenire". Se pare că Eminescu avea dreptate: de la Paris, "ai noștri tineri" au adus "drept armă", nu atît pistolul sau spada, cît "bețișorul de promenadă". Atunci cînd Alecsandri tratează duelul ca motiv literar (Chirița în provinție, 1852), o
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Scroviștei. Acel "dau cuvântul tovarășului... domnului Năstase", a fost cântecul său de lebădă comunist-pesedistă, picătura chinezească, sau maotzedunistă. Moment în care Haralampy mi-a zis: -Auzi, bade, tu n-auzi cum se rupe o cracă de sub picioarele domnului Iliescu ? Ba da: și mie mi s-a părut atunci... Zgomotului de cracă ruptă i-a urmat încercarea amuzant-ironică a domnului Adrian Năstase de a petici un sac aflat deja sub formă de năvod pescăresc; încercare tardivă, ea neavând decât rostul unui reușit
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
profund și, dacă se poate spune așa, vehement, m-a surprins, într-o oarecare măsură, pe picior greșit, adică dezimplicat și marcat încă de acel sentiment de suficiență și moleșeală, de multe ori epifenomen inevitabil al datoriei împlinite. Am zis da, Siviu, sigur că da, mă intersează foarte mult aspectul acesta, eu însumi sînt preocupat de conversia luminii în pictura răsăriteană, cu precădere în cea cultă și seculară, acolo unde lucrează exclusiv inaparentele noastre mișcări sufletești și cu mult mai puțin
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]