1,810 matches
-
culeag? ?i s? reflecte, �n formele sale alternativ convexe ?i concave, at�ț �n interior, c�ț ?i �n exterior, caracterele sitului de munte ?i varia?iile luminoase. Capelă, acest �fel de sculptur?� (Le Corbusier) profund liric, deconcerteaz? dintr-o dat? ?i pe arhitec?i, ?i pe istorici. De fapt, ea ilustreaz? �n mod precis, asemeni operelor prezentate anterior, �ndoielile, dezbaterile ?i v�ntul de schimbare care �ncepe s? agite mediile arhitecturii. Aceast? oper? cu forme at�ț de marcate de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
principii existențiale fundamentale, arhetipale. Timpul, care, în experiența obișnuită, semnifică simplă succesiune de evenimente, aici, în spațiul textului literar, sugerează Ion Barbu, prin voința creatoare a artistului, se preschimba într-o nouă unitate spațio-temporală, prin care opera de artă transcende datul experiențial: Sub revoltă continuată a zidurilor, consolidare în cub, zar de automorfa lumină, Veghea se tencuia, prin lespezi 81. În parafrază barbiana, "veghea" denumește, si acesta este, credem, si sensul titlului acestei proze barbiene, modalitatea "simpatetica" de cunoaștere a lumii
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Corbului" în "didacticism". Poezia nu ar mai fi, în acest caz, frumusețe pură și absolută. Procedând astfel, sugerează Barbu, poetul ar renunța nu numai la propria responsabilitate, dar și la autonomia operei sale, pentru care "construcția" (cf. "intrigă" poescă) rămâne datul esențial: Activitatea creatoare numai într-o slabă măsură e expresiunea propriului nostru fond emoțional. Astfel cum s-ar explică amplitudinea și diversitatea operelor de artă născute din frământările aceluiași spirit? Degeaba ne-am refugia în ipoteza unei stări de conștiință
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
pe lângă de gradul de intensitate, noi distingem instinctiv, grade de adâncime ori de înălțare [s.n.]86. Ion Barbu, care tânjește, socratic, după Adevăr, după înțelegerea reconciliatoare a marilor opoziții - coincidentia opositorum, după un mod "intelectual al Lirei"87, în care datul real este sublimat, pare să aibă unele îndoieli asupra caii alese de Edgar Poe, desi îi recunoaște puterea de a emoționa. Rolul artei, așa cum poetul american însuși sugera în recenzia Drake-Halleck88 nu este să reprezinte/imite o experiență anume, ci
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unitate a cunoașterii și naturii, - căruia Poe îi datorează atât de mult - ipostaziată, în ceea ce filozoful francez numește "un Dumnezeu formal, ceva care nu este încă divin la Kant, dar care tinde să devină"13. Nu numai persistentă nealterata a datului sensibil în poezie, dar și conceptul, mai mult psihologic, care o încadrează, sunt, cel putin, amendabile, sugerează Barbu. Dintr-o altă perspectivă, cea a "lirismului absolut", - care se vrea și o replică la teoretizările lui Eugen Lovinescu, dovadă că poetul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult de spiritul științific, decât de lirismul pur. Prin urmare, cu modestia și concentrarea cuvenite adevărurilor contemplate, vom beneficia astăzi de aceste lecții esențiale 82. Mai poate numit o astfel de abordare a datului experiențial științifică? Da, dacă, vom înțelege prin asta, împreună cu Paul Valéry, "ansamblul de rețete și procedee, care reușesc întotdeauna"83. Ion Barbu, un poet cu un simț deosebit al proprietății termenilor și exprimării exacte, nu poate să se însele, totuși
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
sprijinul capitalului de care dispune colectivitatea, o "acreditare" care te îndreptățește la credibilitate, în variatele sensuri ale termenului"3. Apartenența la grup poate fi privită ca o resursă de sine stătătoare, dar "existența unei rețele de legături nu este un dat natural sau social al unui act de instituționalizare primordială", ci este rezultatul un lung șir de eforturi permanente de instituționalizare și reinstituționalizare, al unor "strategii de investire, individuale sau colective, conștiente sau inconștiente, menite a stabili sau a reproduce relații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
moderne la proiecte discutabile (pentru nu a spune "îndoielnice") care promit, în diferite forme, realizarea unei societăți mai mult sau mai puțin perfecte care ar trebui să corespundă unui anumit tip de ordine? Să fie oare vorba de un anumit dat existențial al ființei umane care caută întotdeauna altceva? Am putea numi acest dat al imaginarului social "nevoie de utopie", după expresia lui Ricoeur. Autorul francez arată însă că ființa umană resimte, în același timp, și nevoia de a trăi în conformitate cu
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
forme, realizarea unei societăți mai mult sau mai puțin perfecte care ar trebui să corespundă unui anumit tip de ordine? Să fie oare vorba de un anumit dat existențial al ființei umane care caută întotdeauna altceva? Am putea numi acest dat al imaginarului social "nevoie de utopie", după expresia lui Ricoeur. Autorul francez arată însă că ființa umană resimte, în același timp, și nevoia de a trăi în conformitate cu o serie de valori comune și constante, fără de care orice comunitate umană s-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
confere un sens, ne putem aștepta ca el să respecte aspirația umană către aflarea unui sens (adică să nu-l împiedice). Această condiție negativă ni se pare esențială, pentru că ea presupune înțelegerea mecanismului de formare a adeziunii. Și anume, un dat fundamental al societății moderne este nemulțumirea față de ordinea existentă nu numai din pricina lipsei binelui, ci și din pricina lipsei de sens. Nu este deloc întâmplător faptul că, în modernitate, absența sensului a fost exprimată în special de ideologiile egalitariste, pentru că sensul
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
consecvență și nici măcar conștiința necesității .unei sistematizări. 304 Canonul lui Boueau, de exemplu, include pastorala, elegia, oda, epigrama, satira, tragedia, comedia și epopeea ; totuși, Boileau nu definește baza acestei tipologii (poate pentru motivul că el consideră că tipologia este un dat istoric, nu o construcție raționalistă). Nu sunt cumva genurile lui Boileau diferențiate după subiect, după structură, după forma versului, după mărime, după tonul emoțional, după Weltanschauung sau după publicul specific căruia i se adresează? Nu se poate da un răspuns
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
unei conștiințe ecleziale vii, În care cultul legii vechi este receptat și folosit În contextul nou, al realității Împărăției lui Dumnezeu, prezente de acum În lume. Birkhat hamazon, „formă” a anaforalei liturgice de astăzi După A. Baumstark, Liturghia este un dat Într-o anume formă, experiat În valorile lui esențiale, dar este și rezultatul unei deveniri. În stabilirea originii anaforalei euharistice trebuie pornit de la cultul iudaic care a constituit structura pe care s-a dezvoltat mai târziu canonul euharistic. Elementul generator
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
Alegerea unui tempo sau altul implică natura subiectivă a concepției și percepției partenerilor. În ce constă acest subiectivism? La nivel de model cerebral, tempoul se formează în strânsă conexiune între elementele structurale ale textului, experiența muzicală a pianiștilor și cu datul specific individualizat, totul grefat pe timpul și experiența acumulate de cânt în ansamblu. Odată tradus în flux sonor, tempoul devine o realitate care prin feed-back este controlată mai mult sau mai puțin, în funcție de dezvoltarea auditivă a interpreților și de capacitatea lor
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
și bănești, de aceea era mare fierbere între ei și nu se rușinau să-și administre- ze ghionturi și poace în văzul lumii. În Epistola întîi a lui Pavel către Timotei concurența este arătată în toată urîțe- nia ei și datul la gioale se face cu sîrg cum ne scrie Saul cînd se adresează lui Ti-motei care rămăsese la Efes să potolească niște iudei zburdalnici ce prooroceau o altă învățătură, cum găsim la 1,6-11: Unii fiindcă s-au despărțit de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
el, persoana fiecărui om concret poate fi definită ca o unitate universală. Prezentă ca program înlăuntrul omului, ea își așteaptă, își cere realizarea. Dată dintru început ca unitate de actualizat, de umplut cu un conținut universal, persoana nu e un dat gata făcut : ea e problema, idealul omului, e procesul întregii vieți. La capătul acestei dinamici se află nu ca un obiectiv, ci ca un subiectiv maximal persoana totală și libertatea totală a persoanei. Persoană totală și în același timp concretă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și le afirmă, și le afișează, și le revendică, pe cînd conținutul acestor drepturi, actele și deciziile publice care decurg de aici contează mai puțin, nu sînt urmărite în eficacitatea lor raportată la întregul social. Prestigiul unității rămîne totuși un dat atît de natural, încît nu poate să dispară nici măcar sub presiunea culturii noastre pluraliste. Dar acest prestigiu e pus astăzi la dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dispoziția subiectului uman. Individului îi este recunoscut dreptul de a-și forma singur o concepție (eventual coerentă) despre lume, de a produce o reprezentare unitară a realului, de a fi athanorul suveran de elaborare a sensurilor. Prestigiul unității rămîne un dat atît de natural, încît individul de oriunde și oricînd nu se poate împiedica să nu se comporte ca un centru : să observe și să judece realul ca și cum ar fi în centrul lui, să îl ordoneze, să îl unifice, să lucreze
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
asociat cu puterea literei, a ideologiei, a armei ; noile religiozități asociate cu revolta individualistă împotriva pretinsei puteri represive a religiilor constituite. Totuși, laicitatea a produs o critică atît de netă a relației religie-putere, încît separarea celor două a devenit un dat al modernității tîrzii, care ne interpelează, care e de valorificat. A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
prin consimțămîntul actorilor sociali, ci rezulta dintr-o necesitate impusă de jocul acțiunilor și al reacțiunilor forței divizate. Dar, mai ales după experiențele totalitare, atît guvernanții, cît și societatea civilă au interiorizat principiul moderației, l-au acceptat ca pe un dat inevitabil al existenței împreună. Indivizii și instituțiile societății liberale se definesc prin refuzul comun al puterii nelimitate. în expresia lui H.-R. Patapievici, principiul moderației constă în faptul că posesia puterii nu trebuie niciodată să constituie un argument în vederea exercitării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
nu spre cel al guvernanților, prin urmare aceștia nu trebuie să caute să obțină avantaje personale în afara celor ce le revin în mod legal, din funcțiile deținute în interiorul corpului politic. În afară de asta, individul lui Locke deține proprietatea ca pe un dat natural, astfel încât nimeni nu poate accepta experți guvernamentali care să judece în legătură cu proprietatea și cu celelalte lucruri naturale (cum ar fi familia sau religia). În aceste privințe, individul are suficientă rațiune pentru a se guverna singur. 4.1.1. Poporul
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
a fost printre cele dintîi care a căutat în literatură resurse nu doar de stil. Nu întîmplătoare va fi fost coabitarea aceasta într-un secol în care măsura era dictată de o prea agresivă sociologie a gustului. Publicul a conferit datului științei statut de hrană cotidiană, el a înclinat, în literatură, balanța tragediei spre dramă și operă bufă, după cum tot orizontul receptării avea să impună discursului filosofic o altă combustie și o diferită amplitudine ale ideii. La noi, un Blaga, un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
autorul o va reitera constant în gîndurile sau meditațiile sale filosofice, construite mai totdeauna cu o inimitabilă artă a paradoxului, dar avînd, uneori, și iz de arguție sau de axiome falacioase. Raportul ireconciliabil dintre filosofie și știință, categorii precum intuiția, datul sau concretul, individualul, cunoașterea intuitivă, experiența și iraționalul ei specific sînt cîteva dintre pîrghiile pe care mecanismul cunoașterii, la Cioran, le va reactiva și utiliza mereu în reflecții fragmentare. Cum tot în acel text despre mișcarea intuiționistă, cu care își
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
reflecții fragmentare. Cum tot în acel text despre mișcarea intuiționistă, cu care își încheia studiile sale de filosofie, Cioran invoca, într-un fel semnificativ pentru tipul de discurs construit ulterior, marile afinități dintre intuiționism și romantism, accentuînd totodată faptul că "datul existențial, în structura lui intimă, numai de filosofie poate fi cunoscut"97. Prin urmare, în ceea ce privește categoria timpului, Cioran este, acum, la sfîrșitul anilor de facultate, un adept al bergsonismului, și exprimă acest atașament prin ceea ce gîndește și scrie, prin modul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
E interesat de mecanismul intuiției și de felul în care lucrează intuiția metafizică, prin deosebirile pe care aceasta le induce procesului cunoașterii față de intuiția estetică și prin felul în care, întorcîndu-se spre totalitatea datelor originare, ajunge să ne dezvăluie acel dat nefalsificat de elemente conceptuale: "Prin depășirea spațiului omogen, descoperind astfel, în locul acestei forme vide, durata pură, sesizată de intuiție printr-o întoarcere interioară. Timpul care se socotește, care se desparte în unități artificiale este un concept asemănător celui de spațiu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
numim popor, și anume sub forma populației. Sînt comunitățile care nu se coagulează atît de puternic în jurul unei table de valori reprezentative, dimpotrivă, manifestă inconsecvență și labilitate, au puseuri de popor "vegetal", cum sugera cineva. Și tocmai pentru că este un dat, nu e nevoie de un discurs pătimaș de legitimare, de o asemenea formă de impunere a "românității". Dar e nevoie, în schimb, de itemi și repere valorice cu ajutorul cărora să ne fie recunoscută, să spunem, românitudinea, adică altitudinea axiologică pînă
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]