1,546 matches
-
sa. Actul se încheie cu o genială fugă muzicală și un mare tumult pe scenă. "Scena 1." Sachs este cufundat în citirea unei cărți de magie; își lasă lectura și monologhează despre deșertăciunile lumii (<nowiki>"</nowiki>Wahn! Wahn! überall Wahn!": "Deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune" - citat din Ecleziastul din Vechiul Testament). Intră David. El îi cere iertare pentru că a luat parte la revoltele din ziua precedentă, dar Sachs pare să-l ignore. Ucenicul își amintește că este ziua de Sfântul Ion, și
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
Actul se încheie cu o genială fugă muzicală și un mare tumult pe scenă. "Scena 1." Sachs este cufundat în citirea unei cărți de magie; își lasă lectura și monologhează despre deșertăciunile lumii (<nowiki>"</nowiki>Wahn! Wahn! überall Wahn!": "Deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune" - citat din Ecleziastul din Vechiul Testament). Intră David. El îi cere iertare pentru că a luat parte la revoltele din ziua precedentă, dar Sachs pare să-l ignore. Ucenicul își amintește că este ziua de Sfântul Ion, și cântă
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
cu o genială fugă muzicală și un mare tumult pe scenă. "Scena 1." Sachs este cufundat în citirea unei cărți de magie; își lasă lectura și monologhează despre deșertăciunile lumii (<nowiki>"</nowiki>Wahn! Wahn! überall Wahn!": "Deșertăciunea deșertăciunilor, totul e deșertăciune" - citat din Ecleziastul din Vechiul Testament). Intră David. El îi cere iertare pentru că a luat parte la revoltele din ziua precedentă, dar Sachs pare să-l ignore. Ucenicul își amintește că este ziua de Sfântul Ion, și cântă propria melodie de
Maeștrii cântăreți din Nürnberg () [Corola-website/Science/308501_a_309830]
-
profetice. Ideea generală poate fi cuprinsă în cuvintele: „cei întorși se vor converti întru dreptate și vor da mărire lui Dumnezeu”. Se vorbește despre problema răscumpărării, despre pedeapsa păcatului, despre judecată, despre Mesia și împărăția mesianică. Putem deosebi trei secțiuni: deșertăciunea idolească (cap 40-43), se tratează despre robul lui Dumnezeu și despre viitorul fericit a lui Israel, despre chipul lui Mesia în suferință și opera sa mântuitoare (cap 49-57), tratează despre înfăptuirea împărăției mesianice, despre convertirea popoarelor și adorarea lui Dumnezeu
Isaia (carte) () [Corola-website/Science/308658_a_309987]
-
Românească”, 1989 9. Încercare de înșurubare în real, Editura “ Litera”, 1991 10. Monologuri, Editura “A.M.B.”, 1991 11. Mi s-a culcat moartea pe inimă, Editura “Vinea”, 1992 12. Aproape tac, aproape plîng, aproape sînt, Editura “Vinea”, 1995 13. “Melanholia deșertăciunilor”, Editura “Vinea”, 1996 14. Deșertăciunea șterge fața morții, Editura “Cartea Românească”, 1996 15. Acolo unde plînsul nu atinge moartea, Editura “Semne”, 1997 16. Trei tipare, Editura “Semne”, 1998 17. Antumele (antologie), Editura “Vinea”, 1998 18. Antimetafizica, ediția a II-a
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
înșurubare în real, Editura “ Litera”, 1991 10. Monologuri, Editura “A.M.B.”, 1991 11. Mi s-a culcat moartea pe inimă, Editura “Vinea”, 1992 12. Aproape tac, aproape plîng, aproape sînt, Editura “Vinea”, 1995 13. “Melanholia deșertăciunilor”, Editura “Vinea”, 1996 14. Deșertăciunea șterge fața morții, Editura “Cartea Românească”, 1996 15. Acolo unde plînsul nu atinge moartea, Editura “Semne”, 1997 16. Trei tipare, Editura “Semne”, 1998 17. Antumele (antologie), Editura “Vinea”, 1998 18. Antimetafizica, ediția a II-a, Editura “Allfa”, 1998 19. Îngerul
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
scrisă sub forma unui dialog. Lucrarea are ca scop demonstrarea caracterulului trecător al vieții și necesitatea de a privi lumea ca pe o înfăpturie a dorinței divine. Personajele dialogului sunt "înțeleptul" și "lumea" primul fiind cel care se ridică deasupra deșertăciunilor și remarcă faptul că lumea e mai rea decât tâlharii deoarece aceștia distrug doar trupul pe când lumea în genere este capabilă să distrugă sufletul. În această lucrare Cantemir este influențat de două mari concepții despre lume: pe de o parte
Istoria filozofiei românești () [Corola-website/Science/304438_a_305767]
-
Gautama Buddha, Ioasaf află însă până la urmă de suferințele muritorilor, întâlnind pe rând un bolnav de lepră , un orb, un bătrân și cortegiul care purta un mort. Tânărul cade de aceea pe gânduri și află de învățătura lui Hristos și deșertăciunile acestei lumi prin intermediul lui Varlaam, unul din mulții schimnici creștini care cutreierau India la vremea aceea. Bătrânul rege a făcut tot ce-i stătea în putință pentru a discredita creștinismul în ochii fiului său. De exemplu el i-a poruncit
Varlaam și Ioasaf () [Corola-website/Science/306165_a_307494]
-
Dolj pentru legislatura 1996-2000, pe listele PDSR. În această calitate, a fost membru al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, demisionând din Parlamentul României la data de 5 mai 1997 și fiind înlocuit de către Mihai Nicolescu. „M-a copleșit deșertăciunea rolului pe care îl aveam ca deputat: în teritoriu, alegătorii îmi cereau locuri de muncă sau se plângeau că au pierdut procese, iar în Parlament mai mult se pierdea vremea", rememorează acele vremuri Mișu Negrițoiu . În mai 1997, demisionează din
Mișu Negrițoiu () [Corola-website/Science/305498_a_306827]
-
o sintagmă de largă utilizare. „Cearta pariziană” este deci evenimentul pe care condamnarea episcopului Tempier o încheie prin indicarea cu autoritate a acelor teze care fuseseră vehiculate în mediul universitar și care constituiau „erori "evidente și execrabile, ba mai degrabă deșertăciuni și falsități smintite"”. Prin urmare, continuă textul introductiv al condamnării, "„pentru ca o vorbire imprudentă să nu îi atragă în eroare pe cei simpli, noi, atât dintre doctorii în Sacra Scriptură cât și dintre alți bărbați prudenți, fiind întrunit sfatul episcopatului
Condamnarea din 1277 () [Corola-website/Science/305549_a_306878]
-
că nu sunt decât dobitoace". (19.) Căci soarta omului și soarta dobitocului este aceeași: precum moare unul, moare și celălalt și toți au un singur duh de viată, iar omul nu are nimic mai mult decât dobitocul. Și totul este deșertăciune! (20.) Amândoi merg în același loc: amândoi au ieșit din pulbere și amândoi în pulbere se întorc. (21.) Cine știe dacă duhul omului se urcă în sus și duhul dobitocului se coboară în jos către pământ? Explicația pentru diversitatea de
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
însă crucea rămase întipărită, ca și cum ar fi fost făcută pe o ceară moale. Cu această minune începe seria de biruințe pe care acest om al lui Dumnezeu avea să le câștige asupra diavolului. Când împlini 15 ani, cunoscu pe deplin deșertăciunea pământească și, pentru a-și pune la adăpost virtuțile îngerești, pe de o parte, și pentru a se ști dăruit cu totul în slujba lui Dumnezeu, pe de altă parte, se călugări în Mănăstirea Canonicilor regulari ai Sfântului Augustin, din apropierea
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
sociale sau de moravuri ale societăților valahe sau moldovene. S-a erijat chiar și în critic atât al opulenței, cât și al aroganței date de nivelul social, așa cum a făcut-o în ["Scrisori în versuri simple împotriva aroganței și asupra deșertăciunii lumii..."]. Având ocazia de a călători din nou în perioada 1756—1760 în Principate, posibilitatea de a face comparație la o distanță de 1—2 decenii îl face să prezinte într-o manieră destul de colorată viața societății, în „Epistola lui
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
Ghidirmic, Victor Teleucă, Serafim Belicov, Ion Borșevici, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Arcadie Suceveanu, Grigore Grigorescu, Gheorghe Vodă, Nicolae Dabija, Dragoș Vicol, Editura “Eminescu” 17. Demisionarea din Umilință, 2003, Eseuri din Mahalaua Nebunilor, Chișinău, postfața de autor, Editura “ABC” 18. Nafura deșertăciunii, 2002, antologie de sonete, Chișinău, prefață de Tudor Palladi, Editura “ABC 19. Miracolul tristeții se amînă, cartea 1, 2002, antologie de colinde, București, prefață de Anatol Ciocanu, Grupul editorial “EMCO”, Editura “Eminescu” 20. Miracolul tristeții se amînă, cartea 2, 2003
Traian Vasilcău () [Corola-website/Science/329101_a_330430]
-
de îmbrăcăminte, fără legături cu aceste clanuri și triburi. Eșarfele arabe bărbătești pot fi colorate diferit în funcție de tipul guvernării sub care se află și condiției participării la pelerinaj: Pentru musulmani, negru mai reprezintă culoarea osândei, dar și a renunțării la deșertăciunea lumii. Negru înseamnă pentru musulmani suma culorilor, simbolul luminii divine. La “dervișii rotitori”, această culoare are o semnificație esoterică. Îmbrăcarea mantiei negre este dovada acceptării credinței în Islam. Mewlana Djalal Al Din Rumi asemăna etapele mersului lăuntric spre beatitudine al
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
ce țin de o anume viziune asupra lumii, de cunoașterea fină a regulilor care o guvernează, de căutare a divinității, de celebrare a vieții ale cărei neajunsuri sunt privite cu înțelepciune, de o filosofie ce îl descătușează pe om din deșertăciunile lumii, ducându-l spre esență” , În epoca reformatorului vechii religii, Zoroastru ( sau Zarathustra: 660-583 sau 630-553 ), credințele religioase străvechi iraniene au fost strânse într-o operă, importantă pentru istoria culturii, numită Avesta. După căderea țării sub dominația - succesiv - arabă, turcă
Poezia persană () [Corola-website/Science/333718_a_335047]
-
capătă conotații globale, atingând inimaginabile cote ale absurdului. Bazat pe un scenariu scris de un bosniac, cu un regizor bulgar și o distribuție românească, No Mân’s Land de la TNB este nu numai o parabolă despre război, ci și despre deșertăciunea vieții și a naturii umane. Alexander Morfov este unul dintre cei mai cunoscuți regizori bulgari de teatru, cu spectacole de mare succes nu numai în țara natală, dar și pe scenele unor importante teatre din Rusia, Macedonia, Israel etc. A
Două spectacole fierbinți la Teatrul Național din București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105818_a_107110]
-
capătă conotații globale, atingând inimaginabile cote ale absurdului. Bazat pe un scenariu scris de un bosniac, cu un regizor bulgar și o distribuție românească, No Man’s Land de la TNB este nu numai o parabolă despre război, ci și despre deșertăciunea vieții și a naturii umane. Alexander Morfov este unul dintre cei mai cunoscuți regizori bulgari de teatru, cu spectacole de mare succes nu numai în țară natală, dar și pe scenele unor importante teatre din Rusia, Macedonia, Israel etc. A
Un weekend bogat în premiere teatrale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104282_a_105574]
-
disperată după un batran și burtos potent financiar. Morți ce respira, cam la asta se reduce societatea românească. Ce să mai zice ce există în alte țări. Destul de greu de readus la viață acești roboți. Toate sunt lumești, trecătoare și deșertăciune. Nu judec și nu condamn viața nimănui, pur și simplu cineva trebuie să le spună locul în care se află și derapajul sufletesc ce crește în ei. De aici vine totul de la suflet. Nimeni nu mai este liniștit, fericit, mulțumit
Fost candidat la primăria Clujului, mesaj halucinant despre UNTOLD: Tinerii frumoși și sclavi... by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102883_a_104175]
-
un membru al echipajului în mijlocul furtunii. Intensitatea scenelor de pe corabia Essex este bine marcată de un soundtrack potrivit. Deși dă senzația că mută punctul culminant în prima jumătate a filmului, Ron Howard întoarce foaia în scenele naufragiului, accentuând prin liniște deșertăciunea incertitudinii. Nimic de neașteptat din partea unui regizor premiat cu Oscar în trecut.
Cronică: "În inima mării" by Jose Fierro () [Corola-website/Journalistic/101611_a_102903]
-
de flori, nici de mocirlă. Nichita Stănescu este cel mai important poet român de după cel de-al doilea război mondial. Odată cu el, prin el, logosul limbii române ia revanșa asupra poeților ei'', scria Ștefan Augustin Doinaș. În acest bâlci al deșertăciunilor care este poezia, peisajul nostru liric ar fi lipsit de unitate fără poezia lui Nichita Stănescu. Lângă răzvrătitul Ion Gheorghe, gânditorul melancolic Ioan Alexandru și jongleri ai cuvintelor cu Sorescu și Dimov, iată un paranimf blond din Vizanț, poet limbut
Nichita Stănescu, un genial arhitect al limbii by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105657_a_106949]