1,989 matches
-
economică, pentru o nevoie și pentru un necaz obștesc, se ivesc deodată din toate partidele zece salvatori, zece soluții, zece martiri (...). Dar când se află în cele din urmă în fața problemei cu pricina, bagă de seamă, uluiți, că... sacalele sunt deșarte"11. Un manifest liberal anunță o "luptă" care va începe "duminică 17 aprilie, ora 11" (fix): " Observați absoluta preciziune a termenilor. O luptă politică pornește obișnuit de la o idee, de la o atitudine, de la un sentiment colectiv, și manifestarea ei se
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
Covrig Roxana Plicuri cu vise. Nopți care promit că le vor scoate din sărăcie. Promisiuni deșarte care îi afundă într-o lume de unde nu au cum să iasă fără ajutor. Dependența de droguri și prostituția nu promit zile mai frumoase. Ei și ele se afundă într-o lume tristă, una a virusului HIV, a hepatitei B
Droguri, prostituție și HIV. Plicul nu este vis și noaptea nu este bogăție by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/80001_a_81326]
-
și așa greu obținut prin măsurile dure aplicate de Guvern", a declarat președintele PDL Diaspora William Brînză. Deputatul susține mărirea salariilor și revenirea lor la valoarea de dinaintea tăierii, dar îi indeamnă totodată pe politicieni să nu se lanseze în promisiuni deșarte, menite doar să atragă voturi, dar care ar putea destabiliza economia României. „Chiar dacă anul 2012 va fi un an electoral, el nu trebuie să fie și un an al derapajelor. Este de preferat să nu cedăm impulsurilor populiste și să
William Brînză: Salariile şi pensile mărite, doar după calculele specialiştilor! () [Corola-journal/Journalistic/47934_a_49259]
-
moment de reflecție care-l va face să renunțe la norme sterpe, că va avea, în sfîrșit, capacitatea și maturitatea să desprindă realitatea tristă ce se ascunde în spatele odelor ipocrite. ș...ț Iluzia a fost de scurtă durată și speranța deșartă.” xxv Se vede că, deși lucrase ani de zile în contact direct cu Ceaușescu, S.C. nu ajunsese totuși a-l cunoaște cu adevărat. Despre același ultim congres al P.C.R., Dumitru Popescu spune: „Oamenii au așteptat, au sperat și au rămas
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]
-
vederea unui singur cititor, Tudor Vianu, ansa un Tudor Vianu adolescent și mai aparent genial, elev an clasa VII-a liceala și tânăr maestru. Ne vedeam pe atunci destul de des; urmăream exercițiile lui literare cu un amestec de admirație și deșarta invidie. (Reamintesc cititorilor că Vianu a ănceput prin a scrie poezie simbolista n.m.). El compunea și traducea. Am căutat să-l imit. Versul baudelairian m-a demontat; m-am ambarcat ansa, ăn același timp, pentru o carieră literară de 15
O anchetă literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17467_a_18792]
-
sacrificiul să-și publice plachetele, romanele, în regie proprie, suportând întreaga cheltuială. Dar majoritatea nu au această posibilitate și se străduiesc să ajungă pe listele de subvenții ale Ministerului Culturii, în speranța că sumele respective le vor asigura apariția. Speranță deșartă, pentru că subvențiile se micșorează de la an la an (fără să țină seama de inflație) și se mai împart și în mod inechitabil. Pentru un volum de circa 300 de pagini, unuia i se acordă 60 de milioane, iar altora, celor mai mulți
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
un an, vă pot spune colegii mei că asta înseamnă 4 mld de euro, ceea ce înseamnă tăierea tuturor pensiilor cu 50%. Liberalii se bazează pe faptul că nu-i ascultă nimeni", a continuat premierul, precizând că nu poate face promisiuni deșarte. "Eu voiam să spun altceva. Nu le pot promite oamenilor și nici nu le promit că, de la anul sau din toamnă, dublăm pensiile, salariile, ca Traian Băsescu care a promis în 2009 și apoi le-a tăiat în 2010. Ceea ce
Ponta, despre replica lui Băsescu la Iași: Bine a făcut by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30415_a_31740]
-
Crohmălniceanu pune întrebarea-cheie: „Cum scoate Ileana Mălăncioiu din asemenea elemente, întîlnite și la alții, o poezie, să nu ne sfiim de a rosti cuvîntul, extraordinară? Există un mister și asupra lui îndeosebi aș vrea să mă opresc. Nu nutresc ambiția deșartă că am să-l lămuresc; la poeți atît de dăruiți ca Ileana Mălăncioiu actul e cu neputință”. Neputința criticului e totuși relativă, dat fiind că, în același text, el punctează materia verbală „foarte restrînsă”, pivotarea „pe o singură imagine obsesivă
Recviem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3295_a_4620]
-
pluralismului acesteia? Nevoind a părea "pamfletar" sau "polemist" (precum E. Simion!), dl Adrian Marino tocmai asta este! Alexandru Paleo-logu e "combătut" într-o manieră atît de... literară, încît speranța, patetic exprimată, de către dl Marino de-a nu face "literatură" rămîne deșartă: "conu' Alecu este un fel de Maurice Chevalier al eseului românesc.(...) Traiectoria lui Alexandru Paleologu este definită foarte bine de o șansonetă a lui Chevalier, care spunea cam așa: Avec un petit mot gentil/ On arrive petit a petit... În
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
autorul dovedind slăbiciune în fața cuvintelor. Înaintea marilor fapte, Doamnă cu dantelă mov, Insula, Singura cărare, Poemul tăcerii, Fluturii, Ultima - se pot număra printre preferatele mele. Este bine că spuneți, și poate că și credeți, că poezia dvs. se cuprinde, fără deșarte vise de glorie, într-o mereu fecundă căutare de sine (Viorel Ștefan, Galați). * Ce știu eu, ce nu știți în schimb dvs., este că de câteva zeci de ani citesc cu uimire a nu știu câta oară cam același text
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
ne-am făcut vinovați în trecut, fie în raport cu datoria față de Țară, fie în relațiile dintre noi. Jurnalul părintelui P. Mihail oferă o lecție în această privință, lucru destul de rar întîlnit în literatura noastră. După cum M. Sadoveanu semnala, prin 1920, aroganța deșartă a unor proaspăt sosiți în Basarabia din vechiul regat, tot așa, în 1940-1941 și apoi în 1944-1945, și mai încoace, pribeagul slujitor al bisericii străbune și al culturii naționale se va ciocni peste Prut de "boieria și falsitatea" unor confrați
Memorialistică basarabeană by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Journalistic/17159_a_18484]
-
ape, mai stins și tot mai rar/ Înfiora tăcerea de peisaj lunar” (Elegie la Prut). Uneori țăcănitul ca de ceasornic pe care-l produc versurile induce concretețea implacabilă a timpului: „Ori din aproapele/ Ori din departele/ Vremuri îngroape-le/ Patimi deșartele// Neguri se lasă/ Pe altedățile/ Cum te apasă/ Singurătățile” (Retro). Nu întîmplător Ion Horea cultivă prozodia tradițională. Avem a face pe de o parte cu un gest de protocol față de trecut, pe de alta cu o măsură de disciplinare a
„În asfințit“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2544_a_3869]
-
izvorul cel veșnic al lacrimilor. O bobiță de lacrimă, ce tremură sfioasă pe geana iubitei, e o comoară mai mare și mai prețioasă decât sărutările și îmbrățișările tuturor femeilor din lume... O, vanitas, vanitatum vanitas! zice profetul. Toate suferințele sunt deșarte! îți șoptește un glas dinlăuntru. Sărutări, lacrimi, iubire: toate sunt deșertăciuni mari, nimicuri pline de durere... Și totuși, pentru aceste nimicuri deșarte, pentru aceste deșertăciuni nepătrunse aș fi în stare acum să-mi dau tot ce am mai scump pe
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
prețioasă decât sărutările și îmbrățișările tuturor femeilor din lume... O, vanitas, vanitatum vanitas! zice profetul. Toate suferințele sunt deșarte! îți șoptește un glas dinlăuntru. Sărutări, lacrimi, iubire: toate sunt deșertăciuni mari, nimicuri pline de durere... Și totuși, pentru aceste nimicuri deșarte, pentru aceste deșertăciuni nepătrunse aș fi în stare acum să-mi dau tot ce am mai scump pe lume, aș fi în stare să-mi dau chiar viața... Nu știu dacă e bine ceea ce fac sau e rău, dar simt
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
fi în stare să-mi dau chiar viața... Nu știu dacă e bine ceea ce fac sau e rău, dar simt că, dintre toate deșertăciunile lumești, am ales pe cea mai frumoasă, care e cea mai frumoasă fiindcă e cea mai deșartă din toate".
Vezi una dintre cele mai frumoase declarații de dragoste din literatura românească by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64466_a_65791]
-
să se nască.// Umilința e sărutul așteptat cu anii/ respins de ceara sleită între degete/ sexul fotografiat ce pare atît de ireal/ și cel blestemat pentru veșnica sa puritate.// Umilința se cuibărește în craniile pustii/ în buzunarele goale în inimile deșarte/ ea ne intră în măduva oaselor/ ne suge sîngele ne roade visele.(...)// Fii umil copile fii umil bătrîne. Doamne, de ce umilința e viață?" (Umilința este o palmă). Prin verbe simple, "prozaice" poeta trasează granița dintre două lumi, cea a poeziei
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
39 rămași după două etape eliminatorii. Scriam și cu prilejul edițiilor anterioare că belșugul de recompense mi se pare o sabie cu două tăișuri: pe de o parte încurajează, atrage, pe de alta poate crea reputația de facilitate răscolind ambițiile deșarte ale unor nechemați și îngreunând selecția. Pentru moment, juriul (Președinte de onoare Mariana Nicolesco, președinte Nicolae Herlea și o serie de personalități internaționale - dirijori, critici muzicali, directori de festivaluri și teatre lirice) a ocolit pericolul printr-un fel de paliere
Darclée - un proiect vast by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15893_a_17218]
-
dintre împăratul anticreștin și fiul său ține de expresivitatea unei retorici a imprecației bine șlefuite: "Ascultă tu, prăpastie fără fund a înșelăciunii, mai întunecată decât întunericul, sămânță babilonească, nepotul facerii turnului celui risipit, pentru care limbile s-au amestecat, mândru, deșert și becisnic unchiaș, ale cărui păcate sunt mai grele decât ale celor cinci orașe arse în foc și pucioasă! [...] blestemaților, cei care sunteți mâncare focului celui nepotolit, chip al neamului haldeiesc, să vă închinați lucrurilor ce sunt întocmite și scobite
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
nu mai puțin apăsătoare asupra personalității în formare, care se izbește de simțămîntul că bate la uși exclusiv închise, că asediază cetăți inexpugnabile. Simțămînt cu atît mai insuportabil cu cît temporizările fără capăt alternează cu aprecieri aparent stimulatoare și promisiuni deșarte, într-un joc pervers al inutilității. Am cunoscut și noi fenomenul. Nu e oare transpusă în asemenea situații, la o scară meschină, viziunea zădărniciei universale, umilite, discreditate prin caricatură? La redacția ,Luceafărului", ,a urmat, așa cum prevăzusem, același ritual al amînărilor
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
pălăria de husar a celui mai faimos seducător... vestigii ale unor glorii dispărute, cărora doar memoria istoricilor le mai poate restitui semnificația avută în epocă. Sunt aici și tablouri, portrete de actori puse claie peste grămadă, dovezi ale unei vanități deșarte pe care timpul a surghiunit-o în întunericul unui beci. Burghezii ăștia scorțoși și rigizi să fi fost oare celebritățile scenei maghiare? Nu, îmi spun în sinea mea, asta e cu neputință, tablourile mint: oamenii aceștia au fost, la vremea
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
fondul constituit pentru sprijinirea funcționarilor primăriei, ieșiți la pensie. După cum reiese din relatările publicate în ziarele vremii, timișorenii nu au fost foarte mulțumiți de anul 1903, care a lăsat în urma lui multe decepții, neîmpliniri și suferințe. A fost anul luptelor deșarte, neproductive, în care obiectivele propuse nu s-au concretizat. După cum s-a afirmat, a fost un an deosebit de lung și toată lu-mea s-a bucurat când s-a terminat. Timișorenii au realizat că secolul al 20-lea nu va fi
Agenda2003-51-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281840_a_283169]
-
sărăcie nu m-am temut niciodată, căci totdeauna a fost cu mine.” Avea voce frumoasă, „era un cântăreț foarte bun și la slujba lui era cu rânduială”, în pofida faptului că era, ca și Conta, „ateu din suflet, adesea critica formele deșarte ale bisericii și punea la îndoială existența divinității”. Avea oroare de înmormântări, botezuri și cununii și nici nu purta tot timpul haine preoțești, în schimb obișnuia să tragă cu pușca după ciorile de pe crucea bisericii. Mustrat pentru acest lucru de
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
școala din Păcurari. Ca institutor, era „șăgalnic și bun la inimă”, având metoda sa de a-i alfabetiza pe copii. Prietenia cu Eminescu se încheagă repede, amândoi fiind rurali („disprețuiau viața zgomotoasă de târg”) și antimondeni („dușmani neîmpăcați ai formelor deșarte din saloane”). Din „dușman politic” al Junimii, devine membru al Societății, „cam pe la 1876” unde i se recunoaște talentul și originalitatea. Era foarte cunoscut în Iași, „glumeț și bun la suflet”, dar și „îndrăzneț”, adică tare de gură, „când apăra
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
accentul pe cu totul alt aspect al textului: dacă viața considerată în întregul ei este lipsită de sens (cu alte cuvinte: nu are rost să urmărim un scop în ansamblul vieții, de exemplu, bogăția sau înțelepciunea, căci acestea se dovedesc deșarte), cu atît mai mult trebuie să ne bucurăm de fiecare clipă bună a vieții. „Ecleziastul conține ... una dintre cele mai radicale afirmări ale bucuriei de a fi în lume” (subl. lui Creția). Măiestria de filolog a lui Petru Creția, ca
Petru Creția – interpret al Bibliei by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/4500_a_5825]
-
risipa ei de vorbe, care-ți făgăduiește și-ți propune atâtea. Vorba lungă, sărăcia omului, cum zice poporul. Pe când dugheana aceasta modestă de pe Lipscani, pe a cărei firmă scrie: Nasturi la Arthur... Nici o îngâmfare. Nici o pălăvrăgeală. Nici o promisiune mirobolantă și deșartă. Demonul veșnic nemulțumit din client și băgăcios șoptește că Nasturi la era inutil, și că mai atrăgător pentru mușterii ar fi fost să scrie misterios, doar: La Arthur. Așadar, nu că fără nasturii, pe care i-ai fi cumpărat de la
Reclame by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9816_a_11141]