1,548 matches
-
pp. 25-28. footnote>: A) Înainte de 1975 - planificarea strategică Modelele de acest tip s-au construit pe trei axe: caracteristicile mediului, caracteristicile obiectivelor, analiza universului social. Modelele elaborate pe această schemă sunt cele care pun pe prim plan omul rațional, ca decident economic, dominând modelul taylorist. B) Anii 1970-1980 - emergența managementului resurselor umane Abordările se îndepărtează de modelele care pun accentul pe „calculul științific”, lipsit de dimensiunea umană. În locul interesului preponderent acordat eficienței, modelele se ocupă de adecvarea individului la locul de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de implementare a obiectivelor strategiei de la Lisabona 2000. Totuși, definiția oficială a modelului social european nu se regăsește în Glosarul Comisiei (Vaughan-Whitehead, 2003, p. 3), aspect ce a fost deseori criticat și interpretat ca fiind direct proporțional cu interesul înalților decidenți politici europeni vizavi de complexitatea abordării problematicii sociale. Un alt aspect criticat al modelului social european este faptul că se referă la un „model”. După cum sesiza și Anna Diamantopoulou, „un model este o noțiune folosită deseori pentru a explica ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cele mai eficiente și mai bine elaborate din lume. În spațiul european coexistă mai multe alternative sociale naționale ale statului bunăstării. Dar, în ciuda configurațiilor sociale naționale diferite, se poate constata că dezbaterile și interesele sociale sunt comune și oglindesc preocuparea decidenților politici europeni pentru a le asigura un nivel de trai mai bun tuturor cetățenilor. Nu trebuie uitat că Uniunea Europeană reprezintă astăzi întruchiparea multiculturalismului în forma cea mai avansată, împărtășind valori, instituții și reguli comune statelor membre (Diamantopoulou, 2003a). Chiar dacă deciziile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de a utiliza capitalul social ca agent al dezvoltării și formulez unele sugestii privind potențialul acestora de a fi folosite în cazul concret al României. Ce este capitalul social? Folosit pe scară largă în anii ’90 de numeroși analiști și decidenți politici, capitalul social a avut, ca orice alte concepte la modă, tendința de a fi invocat drept „un fel de antidot universal pentru bolile care afectează societățile de pretutindeni” (Portes, 1998). Istoria conceptului este mult mai veche. Sociologi clasici, precum
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
academică și asociațiile profesionale au participat pe parcursul anilor, alături de ministerele de resort, la evaluarea stării sistemului de asistență socială și la dezvoltarea unor direcții de acțiune pentru reforma serviciilor de asistență, punând la dispoziția acestora rezultatele cercetărilor lor. Unii dintre decidenții politici au folosit aceste cercetări, alții le-au ignorat, iar alții au acționat fără nici o analiză prealabilă a problemelor sociale, contrar propunerilor făcute de comunitatea academică. Analiza problemelor sociale, precum amploarea și severitatea sărăciei, situația socioeconomică a grupurilor cu risc
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ar avea nevoie de o investire în servicii medicale mai accentuată. Pe de altă parte, o societate săracă nu are resurse suficiente de a investi în sănătatea populației ei, iar împărțirea puținelor resurse o face să le centreze pe ceea ce decidenții consideră urgent. În același timp, o societate bolnavă e mai puțin productivă, ceea ce este o stavilă în dezvoltarea economică și impune costuri ridicate pentru tratare, suportate tot de beneficiari, finalmente. O societate bolnavă poate costa bugetul mai mult prin consecințele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o deturnare a unei părți a lor dinspre sistemul medical. Urmărind funcționarea acestui sistem hibrid, unii specialiști în domeniu consideră că nu era necesară o trecere a României la sistemul de asigurări de sănătate. Una dintre rațiunile schimbării, invocate de decidenți, a fost faptul că structura de dinainte de 1989 era asociată cu regimul centralizat comunist. Nemulțumirile și așteptările populației erau însă difuze și nu erau legate de un mod sau altul de funcționare, ci de calitatea evident proastă a serviciilor medicale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rurale, dar rezultate nesemnificative la nivelul implementării. Departamentul Băncii Mondiale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (ARD) a formulat o strategie de dezvoltare rurală axată tematic și sectorial. La fiecare cinci ani strategia este revizuită prin consultarea unui mare număr de decidenți locali. În anul 2003 Banca Mondială și-a revizuit strategia în ce privește agricultura și dezvoltarea rurală, strategie cuprinsă în documentul Reaching the Rural Poor, prin care îmbunătățirea vieții din mediul rural se axa pe trei dimensiuni: agricultura competitivă, dezvoltarea activităților neagricole
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
organizații din cadrul națiunilor Unite sunt cuprinse în rețea) care este coordonat de FAO. Principalele obiective ale NRDFS sunt: sprijinirea eforturilor guvernelor de a implementa programe în domeniul dezvoltării rurale și al securității alimentar, extinderea relațiilor dintre sistemul Națiunilor Unite și decidenți locali (ONG-uri, societatea civilă), îmbunătățirea relațiilor dintre membrii rețelei, și diseminarea informaților, experiențelor și practicilor pozitive. Toate aceste organizații din cadrul Națiunilor Unite (Banca Mondială, FAO, UNDP, IFAD etc.), încearcă să-și nuanțeze politicile privind mediul rural, în ideea reducerii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
o evoluție a concepției asupra semnificației acestei sintagme și a aplicabilității sale, pe care încercăm să o ilustrăm. Dezvoltarea socială este un concept care s-a impus tot mai mult și în România, devenind o sintagmă utilizată din ce în ce mai frecvent de decidenții politici, actorii sociali, societatea civilă și opinia publică în general. Schimbarea lentă a spiritului actului de guvernare, de la administrarea reactivă a problemelor curente la formularea unor strategii coerente, a contribuit, probabil, la creșterea accentului pus pe paradigma dezvoltării sociale și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Spre exemplu, sistemul de indicatori de incluziune socială este elaborat fără a oferi o definiție a excluziunii sociale. Specialiștii sunt orientați de obiectivul pragmatic de a elabora sisteme de indicatori care să constituie o contrapondere „obiectivă” la strategiile și programele decidenților politici. Orientarea instrumentalistă este criticată de cercetătorii cu o orientare mai teoretică, un exemplu fiind argumentația lui Sen cu privire la necesitatea de lărgire a perspectivei capitalului uman înțeles exclusiv ca mijloc de reușită pe piața muncii și de creștere a veniturilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Nations, Millennium Declaration, Report of the Secretary-General, 27 August 2004, United Nations Organization. Datele socioeconomice disponibile sunt la nivelul regiunilor NUT3. Acestea includ însă și aglomerările urbane, astfel că datele nu pot fi agregate pe coordonate rural-urban, fapt care dezavantajează decidenții de politici în domeniul dezvoltării rurale. Conform OECD, mediul rural cuprinde toate localitățile care au o densitate a populației mai mică de 150 de locuitori pe metru pătrat. La nivel regional (NUTS 3) sunt definite ca fiind: regiuni predominant rurale
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
profesionale furnizează informații cu privire la potențialul de dezvoltare profesională, utilizare și promovare a personalului în cariera militară, precum și la calitatea morală a cadrelor militare evaluate. Articolul 8 (1) Aprecierea fiecărui cadru militar se efectuează de către 2 evaluatori, unul inițiator și altul decident, în calitate de comandanți/șefi ierarhici, care conduc activitatea profesională zilnică a cadrului militar respectiv. ... (2) Evaluatorul inițiator este șeful nemijlocit al cadrului militar evaluat, iar evaluatorul decident este șeful nemijlocit al evaluatorului inițiator. ... (3) Evaluatorul decident hotărăște calificativul aprecierii de serviciu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263925_a_265254]
-
numit în funcție în locul acestuia, evaluatorul decident preia și responsabilitățile primului evaluator, devenind evaluator unic. În mod similar, evaluatorul inițiator preia responsabilitățile evaluatorului decident, în cazul în care a fost împuternicit sau numit să îndeplinească, prin cumul, atribuțiile funcției evaluatorului decident; ... f) fișele de apreciere ale soldaților și gradaților voluntari se păstrează la structurile resurse umane ale unităților militare din care fac parte, în dosarele personale ale fiecărui soldat sau gradat voluntar; ... g) comandanții/șefii care evaluează trebuie să reflecte în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254815_a_256144]
-
gradatului voluntar pe perioada evaluată, pentru a susține cu argumente aprecierile făcute. ... (3) În finalul acestei rubrici, evaluatorul inițiator va consemna gradul, numele, prenumele, funcția deținută, data întocmirii aprecierii de serviciu și semnătura. ... Articolul 5 (1) Rubrica D aparține evaluatorului decident, acesta completând dacă este sau nu de acord cu aprecierile făcute de către evaluatorul inițiator. ... (2) În cazul în care este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator asupra performanței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254815_a_256144]
-
de serviciu și semnătura. ... Articolul 5 (1) Rubrica D aparține evaluatorului decident, acesta completând dacă este sau nu de acord cu aprecierile făcute de către evaluatorul inițiator. ... (2) În cazul în care este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator asupra performanței și potențialului soldatului/gradatului voluntar evaluat" și trece calificativul final al performanței. Tot în cadrul acestei rubrici, evaluatorul decident menționează alte comentarii referitoare la performanța și potențialul soldatului sau gradatului voluntar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254815_a_256144]
-
rubrici, evaluatorul decident menționează alte comentarii referitoare la performanța și potențialul soldatului sau gradatului voluntar pe perioada evaluată, pentru a susține cu argumente aprecierile făcute. ... (3) În cazul în care nu este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Nu sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator" și modifică notele acordate inițial la rubrica B1 de către evaluatorul inițiator sau propunerile făcute de acesta la rubricile B3 și C. De asemenea, decidentul specifică în cadrul acestei rubrici care sunt caracteristicile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254815_a_256144]
-
acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Nu sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator" și modifică notele acordate inițial la rubrica B1 de către evaluatorul inițiator sau propunerile făcute de acesta la rubricile B3 și C. De asemenea, decidentul specifică în cadrul acestei rubrici care sunt caracteristicile individuale care au fost reevaluate și notele acordate. Totodată, menționează comentariile referitoare la potențialul militarului evaluat și consemnează în scris calificativul final al performanței. ... (4) În finalul acestei rubrici, evaluatorul decident va consemna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254815_a_256144]
-
numit în funcție în locul acestuia, evaluatorul decident preia și responsabilitățile primului evaluator, devenind evaluator unic. În mod similar, evaluatorul inițiator preia responsabilitățile evaluatorului decident, în cazul în care a fost împuternicit sau numit să îndeplinească, prin cumul, atribuțiile funcției evaluatorului decident; ... f) fișele de apreciere ale soldaților și gradaților voluntari se păstrează la structurile resurse umane ale unităților militare din care fac parte, în dosarele personale ale fiecărui soldat sau gradat voluntar; ... g) comandanții/șefii care evaluează trebuie să reflecte în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254813_a_256142]
-
gradatului voluntar pe perioada evaluată, pentru a susține cu argumente aprecierile făcute. ... (3) În finalul acestei rubrici, evaluatorul inițiator va consemna gradul, numele, prenumele, funcția deținută, data întocmirii aprecierii de serviciu și semnătura. ... Articolul 5 (1) Rubrica D aparține evaluatorului decident, acesta completând dacă este sau nu de acord cu aprecierile făcute de către evaluatorul inițiator. ... (2) În cazul în care este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator asupra performanței și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254813_a_256142]
-
de serviciu și semnătura. ... Articolul 5 (1) Rubrica D aparține evaluatorului decident, acesta completând dacă este sau nu de acord cu aprecierile făcute de către evaluatorul inițiator. ... (2) În cazul în care este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator asupra performanței și potențialului soldatului/gradatului voluntar evaluat" și trece calificativul final al performanței. Tot în cadrul acestei rubrici, evaluatorul decident menționează alte comentarii referitoare la performanța și potențialul soldatului sau gradatului voluntar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254813_a_256142]
-
rubrici, evaluatorul decident menționează alte comentarii referitoare la performanța și potențialul soldatului sau gradatului voluntar pe perioada evaluată, pentru a susține cu argumente aprecierile făcute. ... (3) În cazul în care nu este de acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Nu sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator" și modifică notele acordate inițial la rubrica B1 de către evaluatorul inițiator sau propunerile făcute de acesta la rubricile B3 și C. De asemenea, decidentul specifică în cadrul acestei rubrici care sunt caracteristicile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254813_a_256142]
-
acord cu aprecierea făcută de către evaluatorul inițiator, decidentul completează "Nu sunt de acord cu aprecierea evaluatorului inițiator" și modifică notele acordate inițial la rubrica B1 de către evaluatorul inițiator sau propunerile făcute de acesta la rubricile B3 și C. De asemenea, decidentul specifică în cadrul acestei rubrici care sunt caracteristicile individuale care au fost reevaluate și notele acordate. Totodată, menționează comentariile referitoare la potențialul militarului evaluat și consemnează în scris calificativul final al performanței. ... (4) În finalul acestei rubrici, evaluatorul decident va consemna
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254813_a_256142]