8,208 matches
-
Piesa reunește un mozaic de imagini, care, înmănuncheate, pot sugera Ritmurile Orașului, așa cum am putea traduce liber titlul baletului - un oraș american, al epocii în care a fost concepută lucrarea. Pe un colaj din muzica formaț iei Art of Noise, decorurile lui Alin Gavrilă și costumele concepute de Rodica Kapdebo, au dorit să introducă spectatorii, de la bun început, adică de la deschiderea cortinei, în ambientul specific locului unde urmau să se desfășoare scenele citadine ale baletului și, ca urmare, în mijlocul scenei trona
Deschiderea stagiunii în companiile de dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5154_a_6479]
-
Cronica de familie a lui Petru Dumitriu și Groapa lui Eugen Barbu, romane care apar în același an cu filmul lui Ciulei. Poate nu întâmplător secvența introductivă din Erupția înfățișează un teren petrolier abandonat, cu sonde profilate scheletic într-un decor de zgură, deșertic, cu mecanismele de foraj funcționând în gol, cu melasa țițeiului prelinsă anemic dintr-o țeavă, un peisaj angoasant în care oamenii se ivesc asemeni unor spectre. Regizorul reușește să acumuleze tensiunea din alienarea personajului într-un cadru
Liviu Ciulei – regizorul, actorul și sălbaticii by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5155_a_6480]
-
de la 26 de grade în depresiuni și se apropie de pragul caniculei în regiunile vestice, unde meteorologii anunță 34 de grade la umbră. Luni, vremea rămâne călduroasă și în București, cu cer mai mult senin dimineață și câțiva nori de decor după orele panzului când mercurul în termometre urca spre 31...32 de grade. Vremea se va menține călduroasă în cea mai mare parte a țării și pe parcursul zilei de marți. Soarele se ascunde printre nori numai prin zonele de munte
Caniculă în aproape toată ţara. De miercuri revin ploile by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/51621_a_52946]
-
invers. Teologii au rigoare de concept divin, misticii au strictețe de simțire a lui. Rigoarea sfîrșește, de obicei, în saturația obiectului, care e epuizat prin aplicarea unor scheme exhaustive, în timp ce restricția duce la sațietatea subiectului, care obosește de căutarea unui decor menit a-l mîntui. La Zeletin, nervul de strictețe contemplativă surclasează voința de înghețare în chenare fixe, de unde și candoarea melancolică cu care descrie lumea. Contemplarea unui peisaj într-o zi de 24 noiembrie îi insuflă certitudinea că trebuie să
Strictețea contemplativă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5165_a_6490]
-
aurul sau argintul ce plachează fragmentar punctele de fugă ale lucrărilor, dau o savantă poetică elaborării. Regăsim aici aerul rafinat al absidelor lui Marin Gherasim, ca și când artistul Doina Mihăilescu și-ar fi propus să pună sub lupă fragmente ale unui decor iconografic, unde semnele plastice par a se topi unele în altele. Rămân în primplan, ca niște contururi zdrențuite, numai umbrele aurite ale lui Dumnezeu. În alt loc, primim sugestia unui studiu în oglindă a petei de sânge divin, ca un
Niște succesori by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5172_a_6497]
-
Loud Enough, interpretată de Satu Herrala, Min Kyoung Lee, Râul Maia, Matthew Smith și Frank Willens. Numai că perfomance-ul lor a fost, chiar așa cum spunea și titlul, prea zgomotos, iar platformele, de diferite înălțimi, aduse în scenă, au fost un decor mort, minimal folosit. Tot pe relaționări de grup a mers, declarativ, si Dragana Alfirević, din Șerbia/Slovenia, în lucrarea ei are made of this, dar, în fapt, fiecare interpret - Dragana Alfirević însăși, alături de Engin Can, Esta Matković și Ivan Mijačević
eXplore dance festival 2011 (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5188_a_6513]
-
reprezenta doar o modificare supărătoare, prin contaminare, a expresiei uzuale, incluse în dicționarele curente, în culise. Ar fi vorba chiar de o greșeală logică: în DEX, substantivul feminin plural culisa, folosit la plural, este definit că „spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intra actorii în scenă”; prin urmare, spatele culiselor ar desemna un loc incert și derutant, plasat în spatele spațiului din spatele decorurilor... De fapt, formula în spatele culiselor, folosită că echivalent pentru în culise, are o anume motivație: regăsește sensul prim, etimologic
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
o greșeală logică: în DEX, substantivul feminin plural culisa, folosit la plural, este definit că „spațiu scenic situat în spatele decorurilor, de unde intra actorii în scenă”; prin urmare, spatele culiselor ar desemna un loc incert și derutant, plasat în spatele spațiului din spatele decorurilor... De fapt, formula în spatele culiselor, folosită că echivalent pentru în culise, are o anume motivație: regăsește sensul prim, etimologic, al substantivului fr. coulisse. Termenul românesc a fost preluat din franceză atât cu sensul sau propriu, cât și cu cel figurat
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
folosită că echivalent pentru în culise, are o anume motivație: regăsește sensul prim, etimologic, al substantivului fr. coulisse. Termenul românesc a fost preluat din franceză atât cu sensul sau propriu, cât și cu cel figurat: fr. coulisse a desemnat inițial decorul mobil, panoul glisant din spatele scenei, ajungând apoi, prin metonimie, să se refere la spațiul din spatele său. Culisele teatrului se leaga deci, etimologic, de verbul tehnic a culisa. Sensul figurat al substantivului culise (care primește în DEX eticheta corectă, dar ușor
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
intrigă”. Desigur, ceea ce e ascuns trezește suspiciune, dar și curiozitate vinovată, interesul actual al presei de senzație pentru culisele unei situații nefiind neapărat o acuzație la adresa situației respective. Sensul figurat este asociat, în franceză, cu spațiul din spatele scenei, nu cu decorul mobil; de aceea, dicționarele franceze curente nu cuprind formulă derrière leș coulisses (pentru care internetul furnizează totuși destule exemple), ci doar dans leș coulisses - care a devenit în română în culise. Sintagma în culise e o îmbinare stabilă cu circulație
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
în secolul al XIX-lea. Sensul vechi din română este omis în DEX, dar apărea în Dicționarul limbii române, Litera C (1940): „bucată de pânză pictată și întinsă pe un pervaz de lemn, întrebuințata pe scenele teatrelor spre a forma decorul” (alături de dezvoltările sale: „spațiul... îndărătul scenei, unde stau actorii înainte de a se arătă publicului”; locul unde „se pun la cale afaceri de bursă (mai ales ilicite)”; „ceea ce se petrece în afară de cunoștință publică, dedesubtul unei întâmplări sau afaceri”). De altfel, termenul
În spatele culiselor... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5384_a_6709]
-
Regina Advento, Ruth Amarante. Genul filmului: Documentar, Muzical. Durată: 100 minute. Premiera în România: 09.09.2011. Produs de: Neue Road Movies. Distribuit în România de: Parada Film. La începutul secolului XX, Parisul și apoi Europa descopereau baletul rus cu decorurile lui Leon Bakst și frenezia unui Nijinski, un moment care nu numai că nu avea să fie uitat, dar deschidea un nou drum artei coregrafice. Pînă Bausch se află printre puținii care au croit un nou drum acestei arte cu
Magia Pina Bausch by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5122_a_6447]
-
cada de baie, pe patul din dormitor, în spațiul micului salonaș alăturat, sau pe balcon, fiecare căutându-și singur locul potrivit. Pentru un corp în mișcare spațiul este esențial. De fapt, este o componentă a compoziției coregrafice. În dansul clasic decorul însoțea scenic construcția coreică, potențând-o adecvat sau alteori putând să o sufoce. Dansul modern a redus adesea tot ambientul la costum, însoțindu-se singur cu spațiul, căruia el, dansatorul, îi da formă, cum spune Mary Wigman: „Spațiul este regatul
SPECTACOL-INSTALAȚIE pentru o cameră de hotel by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5336_a_6661]
-
filmul, o ilustrează din plin. Ambiguitatea sexuală ritmând chestionarea febrilă și anxioasă a propriei identități devine o marcă a întregului film. Regizorul Eva (Eva Mattes) încearcă o adaptare a romanului Dama cu camelii al lui Dumas-fiul într-o casă abandonată. Decorul decadent populat cu simulacre și postișe al unei case abandonate în care regizorul se autoclaustrează cu actori cu tot se acomodează cu dezinhibarea sexuală a generației Hippie a anilor ’60. Viziunea regizorală a Evei recuperează inspirat propriile chagrins d’amour
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
smulge acel acord fin de care are nevoie actul de creație, chiar dacă bemolul sublim este alimentat cu sânge. În filmul din 1993 al regizorului, Rosenemil, remarcabilă rămâne încercarea de a reconstrui astmosfera de cultură și civilizație fin de siècle din decorurile selectate cu minuția unui Luchino Visconti. Emil (Werner Stocker), un mic don Juan bulevardier, amestec de autor vagant de cărțulii cu aventuri siropoase și circar, cu un șarm caragialesc, mustața îi lipsește și pălăria dată pe ceafă, intră în atenția
Retrospectivă Radu Gabrea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5338_a_6663]
-
care le propune romanul lui Radu Mareș ar fi indiscutabil tabloul social, etnic, istoric și politic, zugrăvit cu mână sigură de autor, acesta aducând în prim plan o lume mai degrabă necunoscută cititorului, deopotrivă tulbure și dramatică, pitorească și crepusculară. Decorul este acela al Bucovinei de Nord, de după Marea Unire, din anii celui de-al patrulea deceniu al secolului trecut, completat în ce privește cronologia și cu câteva trimiteri la anii războiului, 1940 și 1941.” La această dimensiune principală a cărții, criticul adaugă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5375_a_6700]
-
precădere nefericit, care și-a trăit viața după tipar romantic: intensitate mare, durată mică. În acest tipar, sifilisul terțiar și presupusa homosexualitate a lui Schubert sînt detalii pe care Gibbs le tratează așa cum se cuvine - ca pe niște elemente de decor, și nu ca pe cheia patologică care chipurile ar explica geniul muzicianului. Pe scurt, Gibbs nu se molipsește de morbul terfelirii lui Schubert în cheie psihanalitică. Schubert va muri pe 19 noiembrie 1828, la 20 de luni după Beethoven, și
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
nepoftit în vagonul cu codoșlâcuri nu le strică alibiul. La urma urmei, cui i-ar folosi? Probabil că încurcăturile cele mai celebre, ținând de apele-ape ale caracterului - dacă se poate spune așa - moftangiilor sunt cele din Amici și din Infamie... Decorul diferă, este de berărie fără ștaif, unde oricând se poate întâmpla un accident. Cineva sau ceva se amestecă și identitatea, cam precar construită, a unei atitudini sau a unui gest, se arată a fi cu totul altceva. Îi putem alipi
Identitate... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5214_a_6539]
-
Opera din Viena îl găzduiește de ani buni. Este o montare ce dispune de o arhitectură scenică de tip "science fiction" ce te proiectează în viitor. Dar relațiile dintre personaje își păstrează funcționalitatea firească. Contrastul privind tipologia elementelor scenice, costume - decor, determină aici tensiunea raporturilor imaginate de regizorul Marco Arturo Marelli. Pe de altă parte la Berlin, la Deutsche Oper, Nunta lui Figaro este un spectacol bine cântat, bine condus de dirijorul Cornelius Meister. Este și acesta un spectacol vechi, realizat
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
două importante chei de lectură. Trimite explicit la parabola biblică a lui Iov și, în același timp, sugerează "coincidența de destin" Abăluță-Iov (felul în care sunt editate titlurile pe copertă este mai mult elocvent în acest sens). Introducerea celor două "decoruri" moderne ale poveștii lui Iov ("ascensorul" și "funicularul") are, pe lângă efectul parodic în planul modernității, și rolul de a sugera o cruce a destinului personajului abăluță-iov. Altminteri ideea de claustrare ar fi fost foarte bine exprimată de oricare dintre cele
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
notabile, ce îi vor mări prestigiul... Ea ignora realitatea pe care curtezanii i-o ascundeau cu grijă... își imagina că un oraș era ridicat, - deși orașul nu avea străzi, case, ferestre și nici oameni. Când împărăteasa voiajează, ea vede un decor iluzoiu. Potemkiniadele sunt o glorie de carton imaginată doar... Meritele sunt pur formale. Și ea inventează ocazii numai pentru a le celebra... Astfel, ca să laude regimul său, nu se teme să facă într-o scrisoare adresată lui Voltaire - această afirmație
Iluminiști și marii favoriți (4) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6694_a_8019]
-
ai cărei ocupanți trimit - prin aranjamentul de ansamblu și datorită jocului de lumini și umbre mânuit cu extremă artă de către regizorul însuși - la imaginea biblică a Cinei cea de taină. Costumele - somptuoase - au "consunat" totuși cu nuditatea hieratică a acestui decor, datorită efectelor de clar-obscur ce au estompat granițele dintre epoci. La reușita spectacolului au contribuit în egală măsură corul Operei condus de Vladimir Popean, orchestra dirijată de Horáth József și nu în ultimul rând mănunchiul de soliști din care s-
Toamna muzicală clujeană by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/6697_a_8022]
-
Ballets” are și un invitat special în turneul din România, Alexander Smoliyaninov, solist al teatrului Bolșoi din Moscova din anul 2006. Aceste trei vedete vor fi acompaniate de un grup de 40 de balerini antrenați după metodă Vaganova , într-un decor extraordinar cu o costumație care va încântă privirea publicului. Acest spectacol este o bijuterie artistică destinată tuturor vârstelor. Programul reprezentațiilor este: 1 mai - Cluj, Teatrul Național 2 mai - Galați, Teatrul Muzical 3 mai - Ploiești, Casa Sindicatelor 5 mai - Sibiu, Casa
Great Russian Ballets în România. Vezi când te poți duce la spectacole () [Corola-journal/Journalistic/67007_a_68332]
-
altele pe aceeași temă, iar mai recent dinozauri-roboți, imitând cât mai fidel alura și dimensiunile acestor monștri dispăruți cu 60 de milioane de ani în urmă, apar în spectacole organizate în mari săli și arene de sport. Spectacole care, prin decor, jocuri de lumini, sunete, zgomote și, mai ales, răgete preistorice, sunt menite să înfricoșeze spectatorii. Această "nostalgie" a spaimelor trăite de strămoșii lui pitecantropus erectus îmi amintește de alte surprize (și nu prea) pe care mi le rezervă internetul: regretul
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
șir: relația dintre artă și sexualitate, șansa noului în confruntarea cu vechiul, multitudinea de măști în care-și îmbracă artistul personalitatea. În Mosquitoes, preocupările așa-zicând teoretice, reflecțiile despre forma și misiunea artei vor atinge nu rareori paroxismul: În acest decor limitat, scriitorul adună o cantitate apreciabilă de artiști, pseudoartiști, gură-cască, bogătași și o considerabilă varietate de preferințe și activități sexuale, masturbatorii, incestuoase, heterosexuale și lesbiene." (Minter, 1980: 65) E inutil de comentat de ce Pat / Helen se află în prim-planul
Primul Faulkner (VIII) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6708_a_8033]