3,586 matches
-
frustrarea și furia; workaholicul rușinat - are stima de sine scăzută și obține recunoaștere și aprobare din dependența lui față de muncă; workaholicul competitiv - folosește munca pentru a obține succese, pentru a gusta puterea și pentru a caștiga în jocul vieții; workaholicul defensiv - dependența de munca este mai puțin cronică și cu un caracter situațional și limitat în timp; workaholicul singuratic - muncește mult, dar nu pentru munca în sine, ci pentru a câștiga acceptarea în cadrul grupului de muncă; workaholicul culpabil - resimte puternic nevoia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
caracteristici ale personalității celor din top generează o cultură organizațională de tip paraniod. La toate nivelurile, relațiile dintre șefi și subordonați sunt impersonale, centrate pe teme persecutorii. Liderii care se simt persecutați și neîncrezători pot reacționa cu ostilitate, ca răspuns defensiv în fața intențiilor răuvoitoare și atacurilor subordonaților. Ei își justifică ostilitatea categorisind subordonații ca fiind calomnioși și incompetenți sau deliberat provocativi. Acești lideri recurg la accentuarea supervizării, formalizarea regulilor, înnăsprirea pedepselor sau fiind destul de agresivi cu angajații care par că le
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului; • oferirea de soluții, fie direct, prin sfaturi, fie indirect, folosirea întrebărilor într-un mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativă; • recurgerea la ordine are ca efecte reacții defensive, rezistență, reacții pasive sau agresive; • folosirea amenințărilor; • moralizarea „ar trebui” sau „ar fi cea mai mare greșeală din partea ta să ...” 18 20 II. ANATOMIA SOCIALĂ A COMUNICĂRII 1. Reguli de interrelaționare Interrelațiile sociale sunt prezente în micro sau macrosisteme sociale
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
serie de concluzii psihologice pot fi desprinse în primul rând din caracteristicile de ordin formal ale gesturilor, cum sunt: frecvența, amplitudinea, energia, planul de efectuare etc. Astfel: Gesturile rare, "moi", de mică amplitudine (strânse pe lângă corp) pot să denote: atitudine defensivă, teamă; nivel scăzut al mobilizării energetice, ca urmare a oboselii, a unei stări depresive, sau a unei stări maladive, stare de indiferență, plictiseală, apatie; apartenența individului la tipul temperamental melancolic; tendința la izolare etc. Gesticulația bogată, impetuoasă, largă (uneori, de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
cât și a limitelor proprii poate fi eficace. 38 40 Supraevaluarea potențialului propriu, ca și subevaluarea acestuia vor conduce la eșec. Sporirea încrederii în sine este un proces ciclic. În opinia noastră pașii necesari sunt următorii: • recunoașterea anxietății • identificarea mecanismelor defensive • procesul de schimbare prin folosirea comportamentelor compensatorii adecvate Recunoașterea anxietății Primul pas în creșterea încrederii în sine îl constituie recunoașterea situațiilor cărora le sunt asociate sentimente de anxietate. Anxietatea este o emoție negativă care se manifestă atunci când o persoană este
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
de cap frecvente, lipsa energiei în fața dificultăților și capacitate redusă de răspuns în situațiile tensionate. Adesea i se asociază și sentimentul de inadecvare datorită faptului că individul se percepe ca fiind incapabil să facă față unei multitudini de situații. Mecanismele defensive Mecanismele defensive sunt metode de a evita sau reduce anxietatea fără a face față de fapt situației care o produce. Ele protejează individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi în public poate fi redusă prin
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
frecvente, lipsa energiei în fața dificultăților și capacitate redusă de răspuns în situațiile tensionate. Adesea i se asociază și sentimentul de inadecvare datorită faptului că individul se percepe ca fiind incapabil să facă față unei multitudini de situații. Mecanismele defensive Mecanismele defensive sunt metode de a evita sau reduce anxietatea fără a face față de fapt situației care o produce. Ele protejează individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi în public poate fi redusă prin evitarea acestor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
a evita sau reduce anxietatea fără a face față de fapt situației care o produce. Ele protejează individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi în public poate fi redusă prin evitarea acestor situații. Deoarece comportamentele defensive reduc anxietatea, ele devin prin repetare obișnuințe puternice, extrem de rezistente la schimbare. Conștientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizăm este un pas important în sporirea stimei față de sine și în perfecționarea modului în care comunicăm. Cele mai frecvent utilizate mecanisme
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
protejează individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi în public poate fi redusă prin evitarea acestor situații. Deoarece comportamentele defensive reduc anxietatea, ele devin prin repetare obișnuințe puternice, extrem de rezistente la schimbare. Conștientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizăm este un pas important în sporirea stimei față de sine și în perfecționarea modului în care comunicăm. Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt: Dorința de a crește încrederea în Conștientizarea comportamente lor defensive Reducerea comportamente lor
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
reduc anxietatea, ele devin prin repetare obișnuințe puternice, extrem de rezistente la schimbare. Conștientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizăm este un pas important în sporirea stimei față de sine și în perfecționarea modului în care comunicăm. Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt: Dorința de a crește încrederea în Conștientizarea comportamente lor defensive Reducerea comportamente lor defensive Creșterea anxietății Sporirea încrederii în sine Reducerea anxietății Comportament compensatoriu adecvat 39 41 • Evitarea. De exemplu, un manager nou promovat poate utiliza o parte disproporționată
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
schimbare. Conștientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizăm este un pas important în sporirea stimei față de sine și în perfecționarea modului în care comunicăm. Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt: Dorința de a crește încrederea în Conștientizarea comportamente lor defensive Reducerea comportamente lor defensive Creșterea anxietății Sporirea încrederii în sine Reducerea anxietății Comportament compensatoriu adecvat 39 41 • Evitarea. De exemplu, un manager nou promovat poate utiliza o parte disproporționată din timpul său pentru activități ce țineau de vechiul său post
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
pe care le utilizăm este un pas important în sporirea stimei față de sine și în perfecționarea modului în care comunicăm. Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt: Dorința de a crește încrederea în Conștientizarea comportamente lor defensive Reducerea comportamente lor defensive Creșterea anxietății Sporirea încrederii în sine Reducerea anxietății Comportament compensatoriu adecvat 39 41 • Evitarea. De exemplu, un manager nou promovat poate utiliza o parte disproporționată din timpul său pentru activități ce țineau de vechiul său post, în loc să se ocupe de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
său deoarece exprimarea acesteia nu este, în general, socialmente acceptată în cadrul organizațiilor. Aceasta îl poate face să se simtă deprimat, să fie nejustificat de dur față de subordonații săi sau să neglijeze să furnizeze anumite informații unui coleg. • Proiecția. Acest mecanism defensiv constă în transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu. Astfel, un manager poate simți că șeful său, colegii, subordonații sunt supărați pe el, în loc să conștientizeze că de fapt el este cel supărat. Dacă ceilalți sunt ostili, atunci desigur, agresivitatea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
se confruntă cu o situație care îi provoacă anxietate. Regresia se poate manifesta la un manager care, pus în fața unei situații dificile, începe să se preocupe de dimensiunile biroului său sau de grosimea covorului. • Raționalizarea. Este cel mai utilizat mecanism defensiv. Oamenii își inventează adesea scuze pentru actele lor sau explicații ale frustrațiilor. De exemplu, un manager care nu a fost promovat poate gândi că aceasta nu are nici o legătură cu abilitățile sale manageriale, ci este efectul faptului că nu a
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
legătură cu abilitățile sale manageriale, ci este efectul faptului că nu a jucat tenis cu șeful său, așa cum au făcut alți colegi. Procesul de schimbare După ce o persoană recunoaște situațiile care îi provoacă anxietate și sentimente de inadecvare precum și comportamentele defensive pe care le utilizează, următorul pas este cel de limitare a folosirii acestor comportamente. Dar acest lucru sporește anxietatea. În această situație se utilizează comportamentele compensatorii. Acestea sunt folosite temporar, discontinuu, până când tensiunea se reduce. Câteva dintre cele mai utilizate
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
asupra lor care pot genera comportamente care să sporească sentimentul de adecvare, iar exercițiile fizice pot construi o părere mai bună despre propriul corp, care e strâns legat de conceptul de sine. În confruntarea cu anxietatea care însoțește utilizarea comportamentelor defensive este important să crezi că poți face față situațiilor de care te temi, că poți fi adecvat. În locul temerilor trebuie puse planuri realizabile. Încearcă să vizualizezi procesul schimbării și nu încerca să evaluezi imediat rezultatul eforturilor tale. În loc să te întrebi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
luată. Astfel, ei pot pretinde că solicită sfatul subordonaților, dar fac în așa fel încât dintre alternativele prezentate să o arate ca preferabilă pe cea care le convine. Dacă subordonații 58 60 percep caracterul manipulativ al acestei consultări, vor deveni defensivi și se vor opune deciziei pe care managerul încearcă să o impună. Acest comportament se explică prin faptul că mesajul ascuns ce se percepe atunci când managerul utilizează manipularea este acela că subordonații sunt ușor de influențat și incapabili să participe
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a unor trăsături culturale care sunt așteptate de la un individ, prin reacție defensivă de evitare a riscului de evaluare peiorativă”, cf. Mucchielli, 1986, p. 82) sau negative („evitare pentru propria persoană sau proiectare asupra Celuilalt a unor trăsături devalorizate”, concept dezvoltat de Erikson, citat de Mucchielli, 1986, p. 86), de strategii de disociere
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
această jurisprudență, autoritățile judiciare franceze au apreciat (contrar părerii Parlamentului european și a mai multor ONG-uri) că femeile nu constituie un grup social conform termenilor Convenției de la Geneva. În plus, există două temeri care suscită din partea statelor reacții adeseori defensive: aceea că se solicită azil economic sub pretextul azilului politic și aceea de a se vedea confruntate cu un aflux important de solicitanți de azil sau de străini În general. Astfel, În Franța s-a constatat o creștere a numărului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mobilizare este prea adesea trecută cu vederea. Conform unei reprezentări comune, masele s-ar orienta spontan Înspre naționalism din cauza opresiunii lingvistice. Refuzând să li se impună o altă limbă și atașate de propriul idiom, ele s-ar mobiliza În mod defensiv, printr-o reacție aproape epidermică. Această reprezentare este În mare parte eronată. Observatorul modern este victima unei „iluzii optice” atunci când așază problema lingvistică În fruntea reproșurilor populare. Numai după ce conducătorii naționaliști le-au manipulat În acest sens au Început populațiile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 442. 3 Cf. Max WEBER, "Politics as a Vocation", în ediția Hans GERTH, C. WRIGHT MILLS, From Max Weber, Londra, Routledge & Kegan Paul, 1952, p. 87. 4 Franța a jucat un rol esențial în constituirea Micii Antante o alianță defensivă între Cehoslovacia, România și Iugoslavia. Pamfletele publicate în franceză de Partidul Național Țărănesc pot fi obținute la Biblioteca Națională din Paris. 5 V. Theodore ZELDIN, The Political System of Napoleon III, Macmillan, New York, 1958, pp. 78-80; Eugen WEBER, "Comment la
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Ministerului Apărării Naționale - Secția a VI-a. Birouri de spionaj funcționau și la brigăzile teritoriale mixte ale armatei ungare, existente în Budapesta, Pecs, Seghedin, Debrețin și Miskolc. Brigada I din Budapesta avea în compunere două secții informative: una ofensivă, respectiv defensivă. Secția ofensivă era divizată în trei birouri: a) Cehoslovacia, b) România, c) Iugoslavia. Din 1920 a luat ființă o centrală de propagandă și informații, organizată în comun de Ministerul Apărării Naționale și cel al Afacerilor Străine, care cuprindea subsecții pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
structuri informative. Secția a II-a din Marele Stat Major s-a concentrat pe activitatea revizionistă și șovinistă în statele succesorale ale monarhiei austro-ungare, în timp ce Ministerul de Interne a rămas cu coordonarea acțiunilor de contraspionaj. Serviciul de contraspionaj, denumit Secția defensivă, avea sediul în cazarma Hadik din Budapesta, acolo unde se afla Parchetul militar special care investiga cazurile de spionaj. Parchetul era împărțit în trei subsecții: română (maior de jandarmi Herold Adam), cehoslovacă (maior Kernn) și iugoslavă (locotenent-colonel Gabor Fülop). D.G.P.
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
D.G.P. a identificat și modalitatea de anchetă și judecată a celor suspecți/vinovați de spionaj împotriva Ungariei. După pronunțarea sentinței, condamnatului i se făceau promisiuni de reducere a pedepsei și chiar eliberarea sa, dacă va da informații utile pentru Secția defensivă. La 4 aprilie 1933, organele informative din Arad au comunicat despre organizarea Secției de informații ungare din cadrul Brigăzii 5 Mixtă din Seghedin, structurată pe trei birouri: - Biroul O (ofensiv), condus de căpitan Gaspar Iosif, cu sarcina de a recruta, iniția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
sarcina de a recruta, iniția și trimite oameni „pentru culegeri de informații”. Aceștia trebuiau să găsească corespondenți și oameni de legătură din România care să-i pună în contact cu surse umane pretabile la procurarea de materiale informative. - Biroul D (defensiv), condus de căpitanul Nagel Iosif, avea menirea de a cerceta, investiga și descoperi persoanele care veneau din România în Ungaria, fie cu misiuni informative, fie ca posibile ținte de recrutat în atingerea obiectivelor trasate. Tot aici erau cercetați indivizii trecuți
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]