23,548 matches
-
Dumnezeu, ci întreaga creație, e vorba de Sine, de semenii lui cit și de întreg cosmosul.Concluzionând că omul dacă iubește pe Dumnezeu, iubește și ceea ce a creeat și iubește Dumnezeu. Nașterea lui Iisus ca ființă umană, stă la baza definirii spiritului uman. El a deschis calea prin care omul poate să se mântuiască. Această ideie se desprinde din Capitolul I al cărții. “Hotărârea din veci a lui Dumnezeu cu privire la mântuirea lumii a fost împlinită de Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu
DIN SUFLET PRIN CUVÂNT,GINDURI DESPRE CARTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365096_a_366425]
-
excesivă a sinelui uman hipertrofiat, postulând dezvoltarea acestuia în contextul mai larg al noilor cuceriri ale științei și tehnologiei, în spirit secularizant și globalizant. Societatea postmodernă dezvoltă și o cultură postmodernă, adaptată perfect cerințelor ei. Dacă ne vom raporta la definirile care-i sunt date de către specialiști, vom arăta, împreună cu J. Francois Lyotard, că „postmodernitatea este incredulitatea arătată meta-istoriei” . Evident, analiza semantică indică succesiunea firească a postmodernității după modernitate, din care își extrage și sevele. Iar aceasta din urmă s-a
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
chestiuni existențiale. Se află într-o depresie continuă, justificând existența unei pleiade de „psihologi” (isterie națională, am putea spune, în S.U.A și Occident), care îi „refac” echilibrul prin terapii de exacerbare a propriei personalități. Analizând impactul mass-media asupra definirii individualismului, conchidem că este covârșitor. Prin toate mijloacele, se urmărește limitarea oricărei forme de implicare personală în demersul de comunicare; suntem deja obișnuiți să auzim sau să citim în presă, într-o țară cu 86% populație ortodoxă, anunțuri de genul
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
agasat de reclame comerciale sau anunțuri în care este interpelat direct, fiindu-i stimulată puterea egocentrică: „tu decizi...”, „votează!” etc. b) În plan religios, se impune secularismul, curent care neagă, în mod violent, exprimarea religiozității, manifestată în cadrul Bisericilor tradiționale. În definirea lui, se analizează, de obicei, trei aspecte esențiale: 1. pierderea treptată a interesului pentru practica elementelor definitorii religiei de bază, 2. refuzul plictisit al primirii de informații din sfera religioasă, care să justifice în vreun fel existența proniatoare a lui
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
prezintă a fi complet laicizate, sunt conduse din umbră de o religie majoritară (exemplu: Turcia). La noi, s-a vorbit tot mai mult, în ultima vreme, de necesitatea interzicerii orei de Religie din școlile de stat, punându-se accentul pe definirea separației între cele două instituții. Concomitent, o decizie controversată a Consiliului pentru Combaterea Discriminării a considerat necesar să avertizeze Ministerul Educației și Cercetării asupra scoaterii simbolurilor religioase din instituțiile de învățământ laice. Deși decizia a fost anulată de Înalta Curte
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? În condițiile în care Biserica este chemată la (re
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE STAT SI BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364720_a_366049]
-
cel mai vechi, și trebuie amintit la început, datează de la Aristotel, și el este acela al abaterilor, al devierilor de la normă. Aristotel a avut în vedere, fără să-l formulize astfel, acest criteriu, pe care l-a considerat esențial în definirea specificului limbii poetice sau, cu un termen mai cuprinzător, al limbii artistice. Cuvintele unei limbi potfi, după Aristotel, comune și diferite de uzul general, așa cum specifică în Poetica. Printre acestea din urmă el include regionalismele, metaforele, podoabele și în general
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366470_a_367799]
-
făceau pe cale livrescă având la îndemână scrieri precum „Floarea darurilor”, cu un capitol „Pentru dragoste”. Nevoia cunoașterii sale era întemeiată pe ideea „că nimenea nu poate să iubească vreun lucru deacă mai înainte nu-l va cunoaște“. De aici, nevoia definirii sentimentului în variatele sale accepții, ca devoțiune confesională „mai deasupra de toate”, dar și ca „dragostea părinților, apoi pentru a priatinilor, deci, pentru dragostea muierilor”. Trebuie să amintim „Ceasornicul domnilor”, cu numeroase referiri la experiența erotică, expuse adesea, sub formă
LEA ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366525_a_367854]
-
pornografic de pe chipul actualei omeniri postmoderne, putem vorbi, așadar, despre o relație strânsă de contiguitate dintre semnificat și semnificant (împinsă chiar până la anularea identității de sine a celor doi termeni ecuaționali), o simbioză „perfectă” a tuturor componentelor fizice existente în definirea unui fenomen natural, de altfel, foarte cunoscut și bine studiat de-a lungul timpului. Deși pare o copie fidelă a ceea ce pare că surprinde la un moment dat, spectacularul imagistic aparent, fără vreo explicație in extenso asupra ego-ului său intrinsec
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
Pe Mureș, pe ape-n aval,/ Nu-i doină mai tristă să cânte/ Ca aici, la noi, în Ardeal...”. Căutând o definiție a poeziei și a poetului, Lazăr Lădariu exemplifică, urmărind păreri ale oamenilor de cultură, ale altor poeți, în legătură cu definirea poeziei și a poetului. L-a citat mai întâi pe Emil Brumaru, care a declarat într-un interviu: „Dintr-o pădure se pot face și traverse pentru linia ferată, se poate face și hârtie, din care se tipăresc cărțile. Lipsa
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
a ceea ce poate să reprezinte sufletul omului, dacă este sau nu muritor. După colindele interpretate de grupul din Liga Tinerilor Creștin-Ortodocși, Miron Manega și-a prezentat poeziile incluse în volumul „Salonul refuzaților”, prefațat de Laureean Stănchescu, precedând recitarea cu o definire a poeziei: „E ca și când, în loc să mori, ar începe deodată să ningă”, și a poetului: „Dacă ai ieșit din lotuși, în zodia tăierii/ Și vrei să mergi, poete, desculț peste zăpezi,/ Sau poate printre țarcuri, la spații să visezi, /Să nu
PUNŢILE DE LUMINĂ ALE COTIDIANULUI CUVÂNTUL LIBER de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366083_a_367412]
-
dar și ortodox în Eurasia - oferă suport ideologic mișcărilor ultra naționaliste, teroriste și antiglobaliste. În „competiția” dintre civilizații - considerată de S. P. Huntington și de alți doctrinari drept trăsătura definitorie a epocii noastre - religia se constituie în element esențial de definire a „blocurilor civilizaționale” (alături de poziție geopolitica și geostrategia, rasa, puterea tehnologică, economică și militară). Ca urmare, noua ordine mondială ar trebui să fie o „ordonare de valori”, viitorul ei depinzând în mod dramatic de confruntarea dintre civilizația occidentală postindustrială și
PARTEA A IV A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361488_a_362817]
-
Național de Securitate (BVD) din anul 1998, include "grupări religioase care desfășoară activități ilegale", grupări care au "violat drepturilor constituționale"În aplicarea Recomandării OSCE din 22 martie 1999 și a Recomandării APCE nr. 8373\99 o primă dificultate constă în definirea precisă a conceptului de "sectă periculoasă"- care nu este explicitat de Recomandarea APCE nr. 8373/99. În măsura în care libertatea cultică nu se confundă cu așa-zisa "libertate"de a se asocia în grupări care își propun încălcarea flagrantă a drepturilor cetățenești
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
ca umbra unei idei - / a piele de copil mirosea spinarea ei...». Evocare, desigur, permite - ca orice creație din perimetrul estetic - o interpretare lirică „polivalentă“. Comentatorii de până acum ai poeziei Evocare înclină în unanimitate să-i vadă drept temă tocmai „definirea inefabilului“, „a umbrei“, făcând din poet „un etern îndrăgostit“... Două dimensiuni lirice se evidențiază: cea concretă, descrierea Iubitei / Poeziei, palpabilă, corporală, și cea abstractă, a ideii, a umbrei ideii. Se poate vorbi aici și despre etapele cunoașterii unei „fericiri absolute
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (3) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361638_a_362967]
-
este, logica aranjamentelor poate lucra în voie). Simți, cu alte cuvinte, intenția de șantier, de laborator, invitația creatorului către uneltele și realizările sale, chiar către recitirea carților comune. O atomizare continuă a realitații, ca tendință de stabilire în tabel, de definire, te face să urmezi firul narativ - rezultatul fiind o carte oarecum cărnoasă, biologic devorabilă, ca să zic așa. O carte frumos gândită, realizată întocmai cum și-a dorit autoarea, care se va așeza în raftul înfăptuirilor sale, nu ne îndoim, în
MELANIA CUC, ÎN CONTINUĂ CĂUTARE DE LOCURI, DE FIGURI, DE TERITORII MEREU NOI de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351894_a_353223]
-
comuniune, în comunitate, în societate, și aceasta la toate nivelurile ei: familie, grup, etnie, natiune etc. Iar în acest caz, trebuie subliniat că Declaratia de la 1948 recunoaște omului nu numai drepturi individuale, ci și drepturi sociale în cadrul diferitelor colectivități umane. Definirea persoanei umane ca ființă în comuniune, ca existentă solidară, întoarsă spre semeni, ne face să nu disociem drepturile omului de îndatoririle sau responsabilitătile sale. Primul articol al Declaratiei Universale a Drepturilor Omului afirmă că toate ființele umane care se nasc
BISERICA ORTODOXA SI DREPTURILE OMULUI: PARADIGME, FUNDAMENTE, IMPLICATII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350488_a_351817]
-
se stabilește acest cadru și care sunt condițiile ce-l definesc. Și când susținem acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
relații Stat - Biserică, orientându-se doar oarecum mimetic după modelele altor state europene, cât și pentru identitatea Europei de mâine. În ce privește România, ne întrebăm care este sau care ar fi modelul cel mai simbiotic, eficient și optim în vederea consolidării și definirii unei relații între Stat și Biserică, atâta vreme cât nici modelul tradițional - bizantin, precum nici cel izvorât din revoluția franceză, al Statului laic și laicizat nu pot fi alternative viabile pentru contextul actual? Și aceasta în condițiile în care Biserica este chemată
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
popor sau a unei epoci, demonstrându-și imensa utilitate de la formarea didactică a specialiștilor, la construirea unor capitole enciclopedice de istorie literară puse la îndemâna publicului larg, la compararea unor opere și a unor literaturi întregi în sincronia lor și la definirea aporturilor culturale a generațiilor de creatori în diacronie. Cam acesta ar fi, după mine, marele capitol de cercetare creatoare pe care numai critica literară îl poate scrie cu adevăr și obiectivitate în istoria fiecărei țări și a fiecărei culturi. Cu
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
cunoaștere teoretică a lui Dumnezeu, ci de experiență emoțională, dar și de înțelegere nedivizată a lui Dumnezeu, nedivizată în noțiuni și mai presus de cuvânt" (Dumitru Stăniloae) [7] . Organul acestei cunoașteri "dincolo de minte" a constituit preocuparea multor Sfinți Părinți, în ceea ce privește definirea lui. Dacă Platon îl numea "nous" (intelect), acesta fiind ochiul minții prin care se percep realitățile inteligibile, Sfinții Părinți vor accentua cu tărie caracterul intuitiv al acestui intelect, trasând astfel o distincție între rațiunea discursivă, dialectică, specifică "nous"-ului platonic
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
unde este Iisus Hristos, acolo este și Biserica universală”.[18] Părintele Alexander Schmemann definește Euharistia ca sacramentul bucuriei. El afirmă, de asemenea, că există o înțelegere fundamental greșită - înțelegerea „liturgică” a liturghiei. Ea constă în reducerea liturghiei la categoriile „cultice”, definirea ei ca act sacru de cult, diferit, catare, nu doar de zona „profană” a vieții, ci și de toate celelalte activități ale Bisericii înseși. Dar nu aceasta este semnificația originară a cuvântului grecesc leitourgia. El a desemnat inițial o acțiune
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
și istoric al documentelor anumiți termeni, falsificându-se flagrant sensul. 2. Apartenența lui Valeriu Gafencu la Frățiile de Cruce și Mișcarea Legionara nu poate fi considerată că apartenența la organizații fasciste în primul rând datorită neacceptării de către aceste organizații a definirii lor că fasciste, În plus, este de notorietate faptul că Tribunalul de la Nurnberg, instanța penală internațională care a judecat crimele de război și crimele împotriva umanității comise de Țările aderente ale Axei Berlin-Roma și colaboratorii acestora, a scos de sub orice
SOLIDARITATE CU VALERIU GAFENCU de FUNDAŢIA „ION GAVRILĂ OGORANU” în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351600_a_352929]
-
guvernării spre achitarea de obligațiile pe care și le asumă, demonstrând că se poate rupe de toate devierile care au caracterizat-o în acest an și reașezând la vedere aspectul principal al guvernării: obligațiile față de populația al cărei prezent și definire le gestionează. Despre cum le gestionează, însă: Dumnezeu cu mila!... Iată ce scria ieri-alaltăieri ziarul „Magazin Sălăjean”, într-un județ mic, despre niște colegii apropiate, deci în care oamenii se cunosc știindu-și bine nevoile și aspirațiile; neîmpiedicându-i nimeni
SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (IV) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351701_a_353030]
-
ce trebuie, ci doar ce vor. De parcă n-am știi că adevărata putere a unei națiuni stă în cunoaștere. Ne-am pierdut și interesul național. La fel ca acum două decenii, conceptul de interes național este încă în stadiul de definire, de lucru în vederea înțelegerii lui teoretice, nu numai în mintea publicului larg, dar și sub frunțile celor chemați să opereze cu acest concept, din spatele birourilor lor de demnitari publici. Acest lucru este de rău. De aceea își permit să cheltuie
ROMANII, O NATIE CU TARA INGHESUITA LA DOUA CAPETE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351086_a_352415]