2,114 matches
-
competență, de „umanitate”, în esență, apar active și activate decizional în Lumi Posibile, departe de a fi (în acest moment) luate în seamă și practicate, după cum spuneam mai deunăzi, în această „conjurație a imbecililor” - în care nu atât termenii apar „degradanți”, cât poezia leneșă (conform poetului-matematician Ion Barbu) in uz. Deci, abordând Logica Lumilor Posibile în sens, rigoare, configurație și performanță s-ar putea face un pas în plus în afirmarea ordinilor implicite în fluxul generator și civilizator al fenomenului muzical
Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]
-
cu alți bărbați, principalul motiv fiind riscul ridicat de infectare cu BTS. Totuși, în septembrie 2007, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a decis că această interdicție este ilegală, constituind discriminare pe bază de orientare sexuală și creând "o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare și ofensivă pentru homosexuali". În acest sens, Consiliul a solicitat Ministerului Sănătății să înlăture interdicția. În ianuarie 2008, pentru a se conforma hotărârii Consiliului, Ministerul Sănătății a venit cu o propunere legislativă care să elimine interdicția impusă bărbaților homosexuali
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
pentru ineficiența organelor de cercetare penală în investigarea unui atac homofob împotriva a șase tineri români și străini participanți la GayFest 2006. CEDO a hotărât că România a încălcat dreptul celor doi petenți de a nu fi supuși la tratamente degradante, cât și dreptul acestora de a nu fi discriminați de autorități, indiferent de orientare sexuală și identitate de gen.
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe, articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au fost condamnate pentru încălcarea articolului 3 sub aspectul săvârșirii actelor de tortură, nu și pentru tratamente degradante sau inumane. Cu toate acestea, pentru
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor decizii în urma cărora statele-pârâte au fost condamnate pentru încălcarea articolului 3 sub aspectul săvârșirii actelor de tortură, nu și pentru tratamente degradante sau inumane. Cu toate acestea, pentru înțelegerea conceptului de tortură, studiul pornește, în capitolul introductiv, de la delimitarea celor 3 tipuri de rele tratamente. În acest sens, "pragul minim de gravitate" a tratamentului este deosebit de important în aprecierea distincției între tratamente
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
internaționale au interzis tortura și relele tratamente, printre care: Textul Convenției supuse analizei este cuprins în art. 3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
3, are ca denumire marginală "Interzicerea torturii", iar formularea sa este: Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante." După cum se poate observa, "nu există o definiție" prevăzută pentru tortură și pentru tratamente inumane ori degradante, însă CEDO a venit un aport esențial, judecând ceea ce constituie tortură, tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul conform căruia interdicția torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante constituie una din valorile
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
tratament inuman și tratament degradant[7]. 1.2. Caracterele articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului În celebra cauză "Soering c. Regatului Unit" (1989), CEDO a afirmat principiul conform căruia interdicția torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante constituie una din valorile fundametale ale societăților democratice care formează Consiliul Europei. De aceea, protecția integrității fizice și psihice a persoanei împotriva torturii și a altor rele tratamente are un caracter absolut[8]. Caracterul absolut al art. 3 reiese din
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
protecția integrității fizice și psihice a persoanei împotriva torturii și a altor rele tratamente are un caracter absolut[8]. Caracterul absolut al art. 3 reiese din faptul că se interzice în termeni absoluți tortura și pedepsele și tratamentele inumane și degradante. Articolul 3 "nu prevede restricții, ingerințe ori limitări" ale dreptului de a nu fi supus relelor tratamente[9]. Acest articol nu dispune de un al doilea alineat care să prevadă circumstanțele în care sunt permise astfel de tratamente, așa cum este
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
15]. Cu alte cuvinte, statele au o serie de obligații pe care trebuie să le respecte, în vederea neîncălcării prevederilor art. 3. Aceste obligații sunt pozitive și negative. Din categoria "obligațiilor negative" amintim abținerea de la provocarea torturii sau tratamentelor inumane ori degradante. Curtea a arătat, în cauza "Akpinar și Altun c. Turciei" (2007), că statul poate fi considerat responsabil pentru actele agenților săi inclusiv în afara atribuțiilor lor oficiale, motiv pentru care statul nu poate invoca în favoarea sa necunoașterea sau ignorarea comportamentului agenților
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
să atingă un prag minim de gravitate[18]. Altfel spus, trebuie determinat punctul de la care suferința produsă unei persoane nu poate fi considerată o simplă brutalitate produsă, ci "suficient de gravă" pentru a putea fi calificată ca tratament inuman ori degradant sau chiar tortură[19]. Aprecierea acestui criteriu este "relativă", depinzând de toate circumstanțele cauzei, precum: În cazul deținuților, noțiunea de prag minim de gravitate dispare, deoarece obligația de protecție este mai mare în cazul acestora. Orice act de violență nejustificată
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
se intră pe tărâmul relelor tratamente, iar pentru a înțelege ce fel de comportament constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament inuman este în mod obligatoriu și degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
femeie sau bărbat, ori dacă are o constituție fizică robustă sau nu. S-a remarcat că tratamentul aplicat în acest caz nu a fost numai violent, dar și odios și umilitor pentru oricine, indiferent de condiția sa[25]. În ceea ce privește tratamentele degradante, fosta Comisie considera că noțiunea are în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social al unei persoane, situația sau reputația ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social al unei persoane, situația sau reputația ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, neliniște, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească și, eventual, să-i înfrângă rezistența fizică și morală[26]. În cauza "Kurt c. Turciei" (1998), incertitudinea și temerile încercate de reclamantă, mamă a unui băiat
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
incertitudinea și temerile încercate de reclamantă, mamă a unui băiat dispărut în cadrul unor operațiuni militare turcești în regiunea locuită în majoritar de kurzi, sentimente care i-au cauzat suferințe mentale grave și profundă neliniște, au fost considerate tratament inuman și degradant[27]. Cu privire la deținuți, statele contractante au obligația de a veghea ca oricărui deținut să-i fie asigurate condiții care sunt compatibile cu respectul demnității umane și cu adaptarea unor modalități de executare a pedepsei privative de libertate astfel încât acesta să
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
unor tratamente sau situații umilitoare ce ar excede nivelul inevitabil al suferințelor inerente detenției. De exemplu, "uzul forței fizice împotriva unei persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28]. În cauza "Barbu Anghelescu c. României" (2004), CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea art. 3 referitor la tratamentele degradante pentru că polițiștii au fost cei care l-au agresat primii pe reclamant, fără ca recurgerea la forță să fie cerută
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
persoane private de libertate care nu s-a dovedit strict necesar prin raportare la comportamentul" acelei persoane constituie tratament degradant[28]. În cauza "Barbu Anghelescu c. României" (2004), CEDO a condamnat statul român pentru încălcarea art. 3 referitor la tratamentele degradante pentru că polițiștii au fost cei care l-au agresat primii pe reclamant, fără ca recurgerea la forță să fie cerută de comportamentul acestuia[29]. Cu privire la tratamentele inumane, în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima dată
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
condamnați definitiv, iar gardianul nu a intervenit imediat pentru încetarea agresiunii exercitate de aceștia împotriva reclamantului[32]. Acesta este un alt exemplu de tratament inuman. Revenind în cele din urmă la tortură, cum precizam mai sus, tortura diferă față de tratamentul degradant și cel inuman prin intensitate, cuprinzându-le și pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Convenției au folosit cele 3 noțiuni cu intenția clară de a face diferența între acestea. S-a urmărit în special atașarea unui stigmat
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
am menționat mai sus, intensitatea durerii trebuie să fie să depășească pragul minim de gravitate pentru a putea fi considerată ca fiind contrară art. 3, dar să fie mult mai intensă decât în cazul tratamentelor inumane și, implicit, al celor degradante. Intenția pe care o presupune tortura este indiscutabilă. Dacă doctrina[35] consideră că tratamentul inuman se bazează în majoritatea cazurilor pe tortură, existând posibilitatea unei absențe a respectivei intenții, în cazul torturii excepția lipsei intenției nu există. Așadar, tortura implică
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
este vorba de starea de război sau amenințare cu războiul, de instabilitate politică internă sau de orice altă stare de excepție, nu poate fi invocată pentru a justifica tortura." Deci, tortura este strict interzisă. Doar că nu se interzic tratamentele degradante și cele inumane într-un asemenea caz[42]. Această ultimă observație a autortului este pertinentă. Totuși, susținerile sale anterioare pot fi combătute. În primul rând, autorul face confuzie între dreptul la viață ca drept relativ și dreptul de a nu
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
negru, grafit și cărbune de lemn, ce erau măcinate în pietre concave și amestecate cu substanțe grase pe o piatră plată. Mai târziu, acești pigmenți au fost utilizați pentru decorarea obiectelor de lut, omul observând că protejau obiectele contra acțiunii degradante a intemperiilor. Încă de la începuturile civilizațiilor din Orientul Mijlociu și nordul Africii, palatele și templele erau împodobite cu picturi policrome pentru care erau utilizate creta și ghipsul pentru fondul alb; bitumul, funinginea, piroluzitul (minereu de mangan) și silicatul de calciu pentru
Vopsea () [Corola-website/Science/311274_a_312603]