9,342 matches
-
Sihăstria, unde a cunoscut foarte mulți din pleiada marilor duhovnici români din perioada interbelică și postbelică, cum ar fi părinții: Ioil Gheorghiu, Ioanichie Moroi, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru și îndeosebi marele său și al nostru îndrumător duhovnicesc - Ilie Cleopa; la demnitarii și slujitorii bisericești pe care i-a cunoscut și cu care a colaborat: - Patriarhii Iustinian, Iustin, Teoctist - și el trecut cu doar câteva luni în urmă, și care l-a evocat de multe ori deoarece l-a apreciat foarte mult
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371663_a_372992]
-
peste ani își va începe misiunea pământească de vestire a Împărăției lui Dumnezeu, Iisus își învață apostolii, ucenicii și pe cei care-L urmau „să dea cezarului ce-i al cezarului”. Să i se supună adică aceluiași cezar ai cărui demnitari și dregători aveau să-L condamne apoi pe Iisus pe nedrept la moarte pentru vina măsluită în ascuns de subversiune, de subminare a puterii politice și a ordinii publice. Chiar dacă sunt precum oile în mijlocul lupilor, creștinii sunt sfătuiți să fie
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
în 1834, apoi la Berlin. În 1840, este numit director al Teatrului din Iași, alături de Alecsandri. Acesta provine dintr-o familie de mici boieri, însă tatăl său a avut o carieră strălucită care l-a transformat în 1840 într-un demnitar la curtea domnească. Spirit luminat, tatăl este bun cunoscător al noilor inițiative economice. El este unul din responsabilii lucrărilor pentru amenajarea Prutului în vederea navigației. Generos cu orașul său, el participă în 1836 la crearea primului Conservator filarmonic din Moldova și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împotriva așteptărilor mele, vor apărea din nou cîteva tulburări, am siguranța că trupele imperiale la ordinele mele sînt perfect în stare să le reprime imediat, fie în oraș, fie în afara sa". Tulburări înseamnă mai mult decît lasă să se înțeleagă demnitarul otoman. Încă din luna aprilie 1848, în fața mișcărilor organizate de tinerii care și-au făcut studiile în Franța, domnitorul Țării Românești Bibescu este cuprins de neliniște. Astfel, Rosetti are întîlniri cu domnitorul, pentru a încerca să-i deschidă ochii asupra
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
național de inspirație liberală repune în discuție hotărîrile Budapestei. Națiunea română reclamă independența național-politică, în numele principiului libertății, egalității și fraternității, astfel ca "ea să poată avea, proporțional din membrii săi, reprezentanți proprii în dieta țării și în aceeași proporție proprii demnitari în toate ramurile guvernului". Românii revendică dreptul de a utiliza propria limbă în toate problemele de ordin legislativ sau administrativ care îi privește. Însă programul de la Blaj nu este acceptat la Cluj. Dieta Transilvaniei, în care românii nu sînt reprezentați
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de prestigiu implică și o lacună: ce sens are această punere în scenă care impresionează fără să convingă? Carol II este văzut ca modern, iar legitimarea modernității sale este dureroasă cînd împrumută un stil amestecat care asociază prezența ortodoxiei prin demnitarii săi cu gusturile eclectice ale noului îmbogățit. Tulburarea resimțită aici reapare la vederea unei capitale care fascinează și deranjează. Bucureștiul zăpăcește vizitatorul cu contrastele sale și este o enigmă prin eclectismul său. Mahalaua sărăcăcioasă, sordidă și plină de noroaie, înseamnă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Se exploatează contradicțiile din sînul burgheziei punîndu-se în practică o largă alianță cu democrații din opoziție. Partidul se bucură de manifestările de rezistență care apar din partea intelectualilor și a lumii muncitoare. Amintirile unui tînăr militant de atunci, Brucan, devenit înalt demnitar al partidului mai tîrziu, adoptă același ton "de rezistență" și exprimă un profund entuziasm față de URSS. Brucan explică: "Ca om de acțiune, eu eram stalinist. Trebuie subliniat că stalinismul nu a fost numai un fenomen ideologic și politic. Aspectul său
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aflate în mîinile dumneavoastră. Puneți în libertate pe ziariștii și tipografii care n-au comis altă greșeală decît aceea că nu suportă să trăiască în minciună. Spre cinstea lor". Și continuă asociindu-se comuniștilor reformatori: "Încetați să persecutați pe marii demnitari comuniști care, cu dreptate, vă reproșează că ați angajat țara într-un socialism anacronic și represiv. Ar fi mai inteligent să țineți seama de propunerile lor pentru a scoate țara din marasm". Acest text este scris în aprilie: la acea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
reproșează că ați angajat țara într-un socialism anacronic și represiv. Ar fi mai inteligent să țineți seama de propunerile lor pentru a scoate țara din marasm". Acest text este scris în aprilie: la acea dată, aluzia la vechii înalți demnitari care ar putea să dea sfaturi folositoare trimite la apariția, în martie 1989, a unui document straniu. O scrisoare adresată lui Ceaușescu și semnată de șase vechi demnitari ai partidului este difuzată de BBC și Radio Europa Liberă, reluată și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
text este scris în aprilie: la acea dată, aluzia la vechii înalți demnitari care ar putea să dea sfaturi folositoare trimite la apariția, în martie 1989, a unui document straniu. O scrisoare adresată lui Ceaușescu și semnată de șase vechi demnitari ai partidului este difuzată de BBC și Radio Europa Liberă, reluată și comentată de presa occidentală. Istoria acestei scrisori părea atunci misterioasă, iar gestul, analizat ca emanînd de la un grup comunist român pro Gorbaciov, intriga. Ce voiau, ce puteau face
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în orașe, în special încălzire, iluminare, transport, fără a mai vorbi de alimentație? Un guvern care, timp de cinci ierni la rînd, este incapabil să rezolve astfel de probleme vitale pentru populație se dovedește incompetent și inapt să guverneze". Vechii demnitari denunță asimilarea forțată a minorităților naționale și declară: "România este și rămîne o țară europeană și astfel trebuie să evolueze în cadrul procesului Helsinki, iar nu să se întoarcă împotriva lui. Ați început să schimbați geografia țării noastre, dar nu puteți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revoluționare ale lui decembrie 1989. Însă cînd ele se delimitează de reformatori pentru a pretinde o ruptură radicală, romanticii consideră că a fost confiscată cauza lor. CAPITOLUL VI Timpul nostalgiilor și al ambivalențelor REVOLUȚIA ȘI EXIGENȚELE SALE Cîțiva foști înalți demnitari complotau. O dovedesc intelectualii din opoziție. Al XIV-lea Congres al partidului se desfășoară după un ritual unanimist, în luna noiembrie 1989. Unii au susținut mai tîrziu că se așteptau la anunțarea demisiei lui Ceaușescu. Nu a fost nimic din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la începutul după-amiezii, este însemnul victoriei Revoluției: este anunțat poetul Mircea Dinescu. Declarațiile se succed, emoționate, violente, amintind sîngele care curge la Timișoara, București, Sibiu, propovăduind răbdarea și calmul. Inițiativa apelului la armată și deci sancționarea mediatică a hotărîrii înalților demnitari militari aparține lui Mircea Dinescu. Construcția romantică este convingătoare: poetul lasează un apel, vocile se amestecă în zarva din studio și, în sfîrșit, apare un general, generalul Nicolae Militaru, pentru a spune: "Dragi concetățeni, soldați, ofițeri, subofițeri, mulți dintre voi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ministru, desigur nu dumnealui e de vină. Oamenii astfel pot fi de vină că n-au învățat nimic, dar societatea e și mai vinovată dacă, în loc de împărțitori de gazete sau alergători de barieră, iese din ei directori de bancă, și demnitari ai statului. Dacă d. Fundescu a uitat misterele bucătăriei pentru a scrie gazete și din strănepot al vechilor faraoni s-a modernizat în strănepot al lui Traian, făcîndu-se și reprezentant al nației... celei românești din păcate, desigur nu domnia-sa
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-o fi onor. d. Campiniu, personaj, precum se știe, foarte simpatic, dar de-o fi onor. Pantazi Ghica - precum se știe, și mai simpatic -, dar de-o fi luminătorul nației, d. Fundescu, sau abecedarul, numit director de bancă și demnitar al ordinului "Stelei", d. Costinescu, - unul e în toți. În privirea onestității vor fi fără-ndoială mici deosebiri pe cari nu le tăgăduim; dar cât despre cunoștințe sau inteligență, nici unul din acești onor. concetățeni nu are ce invidia în ceilalți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
așadar un sfat, cum crede "Romînul", ci o imputare că Domnul cugeta, în adevăr la mănținerea expresiei geografice a țării, dar îngăduie coruperea sistematică a ființei etnologice a poporului. Când nulitățile se distrag de la ocupațiunile lor pentru a se face demnitari ai statului se naște în societatea întreagă tendința câștigului fără merit și fără muncă, a câștigului prin participarea la conspirații de ex., și astfel, ciocoindu-se mulțimea nenumărată a Costineștilor și Caradalelor, nu mai are cine munci în țara asta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vieții sale, amintim că Balint se putea lăuda de-a fi ospătat pe împăratul. Când, în anii din urmă, împăratul a venit la Sibiu pentru o revistă militară a fost primit de către mitropoliții și clerul superior român. Mitropolitul recomandă pe demnitarii bisericești. Când ajunse rândul lui Balint, împăratul, fără s-aștepte recomandarea, îl recunoscu numaidecît: - Uite, zise, și bătrânul Balint, cu care am călărit atâta împreună în munți. - E mult de atuncea, împărate. - Douăzeci și patru de ani. [ 8 aprilie 1880] ALBANIA (Schiță
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
visătorul terorist a și murit. Așa a luptat Aruștei împotriva regimului de tristă suvenire. 11 martie Vernisajul artei ieșene la București. Lume bună, confrați de primă mînă, atmosferă elevată. Dar... dar... și sosirea, în trombă, a unui comando vag deghizat: demnitari bahluieni la vîrf, proaspăt ieșiți de la Cotroceni, sumbri în obligata lor afabilitate. În comando, și o duduie, cică universitară de Bahlui, plantată în dreapta mea. Corsaj blindat, făcînd cu greu față expansiunii bustului gabarit depășit, pomeții, doi trandafiri arzînd. Printre vorbitori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
omul cu șapca gărzilor roșii). Parcurg fulgerător curriculum-ul, să aflu ce știam. Nimic. Nici un cuvînt despre cel care, ani și ani, sub zîmbetul flasc-onctuos, stătea cenzorul mai perspicace decît Popescu-Dumnezeu. În schimb, poetul se arată în curriculum fost și demnitar, de ce nu? pe la ambasadele ceaușiste din străinătate, e acum nașul unei fundații, vai, religioase, e îngerașul care adăpostește în sediul propriei fundații locuință în același timp o grea colecție de artă. Adunată cu japca, se-nțelege. Asta o fi, oare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
șiret. Vezi pe cine invită cei doi și te luminezi cam ce vor de la aceștia (vor, de altfel, răspunsurile pe care le-ar da ei, întrebați). Ce seară de... visul unei nopți de vară! de data asta cu un fost demnitar asezonat, rămas același jovial corpolent, nas adulmecător, ochi de păsăroi la pîndă. Și cu... și cu... un pictor, "maestrul", apelativ producînd, de fiecare dată, celor doi moderatori aferenta humectare extatică. Subiectul? Dărîmarea statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de vocație națională. 27 iulie Despre eroi și morminte. Doar titlul, împrumutat o clipă din Ernesto Sábato, fabulosul, gravul. În rest bagatelele și dardanelele noastre de toate zilele, asumate de noi cu oarecare eroism... Întîlnire (jovială), pe trotuar, cu fostul demnitar C.C. și lector de socialism, de altfel figură nu dintre cele mai indigeste în acei ani, ba, incitant și simpatic în dialogurile dincolo de sediu și de catedră. Trecînd strada (el, de data asta) să mă salute, îi remarc galant aeru-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
conducă, îndrumeze și controleze școlile profesionale de securitate; - Să organizeze și să conducă biblioteca centrală a Direcțiunii Generale a Securității Poporului și - Să întocmească și să execute grafice, scheme și orice lucrări cu caracter statistic. IV. Brigada de Pază a Demnitarilor Formată din: - Secretariat, - Serviciul de Pază Mobilă, - Serviciul de Pază la Domiciliu, - Serviciul de Protocol, - Serviciul de Intervenție și - Serviciul de Securitate și Verificări este însărcinată să asigure paza personală a demnitarilor Statului la birou, la domiciliu, la festivități și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cu caracter statistic. IV. Brigada de Pază a Demnitarilor Formată din: - Secretariat, - Serviciul de Pază Mobilă, - Serviciul de Pază la Domiciliu, - Serviciul de Protocol, - Serviciul de Intervenție și - Serviciul de Securitate și Verificări este însărcinată să asigure paza personală a demnitarilor Statului la birou, la domiciliu, la festivități și în deplasări. V. Secretariatul Informativ Compus din cinci birouri, respectiv: - Registratura - Arhivă și Fișe - Identificări - Buletin, Sinteze și - Presă are următoarele atribuțiuni: - Primește corespondența privind Direcțiunile I, II, III, IV și V
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
bandit să fi făcut o porcărie și toată familia lui, deși îl blestemă, să suporte consecințele. Altceva este când această familie ține legătură cu aceste elemente trădătoare, sunt ostili. Trebuie luată o măsură de siguranță. Apoi e vorba de foști demnitari în aparatul de stat burghezo-moșieresc. Ei propun să facă în câteva etape operațiunea, nu o dată. Trebuie create și condiții acolo unde îi trimiți. Îi trimite în anumite zone unde este și nevoie de brațe de muncă, nu le strică acestora
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
2. Comisiile de examinare să aprecieze răspunsurile candidaților numai în funcție de cunoștințele lor profesionale. Anumite cazuri speciale de tineri care nu pot fi primiți în institute (părinți arestați și condamnați pentru acțiuni politice dușmănoase, fii de criminali de război, spioni, foști demnitari ai regimului burghezo-moșieresc) să fie rezolvate exclusiv de conducerea Ministerului Învățământului. 3. Bursele să se acorde cu prioritate (în proporție de 75%) fiilor de muncitori și de țărani, cât și studenților muncitori, proveniți direct din producție. 4. Să se organizeze
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]