5,866 matches
-
de documentate istoric ar fi astfel de producții, ele nu au caracter științific și niciodată nu putem ști cu certitudine ce e adevăr și ce e ficțiune din ele. Ceea ce nu-i oprește pe oameni ca în discuțiile cotidiene, în demolarea convorbirilor familiale să invoce personaje și episoade din romane și filme ca argumente cu mare greutate. • Cazul instrumental presupune alegerea prealabilă a unei unități sociale tipice pentru un proces sau fenomen. Studierea cazului respectiv este un instrument în slujba verificării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
problema respectivă nu este numai a unui membru, că ea nu este o chestiune patologică structurală și că poate fi soluționată. Rolul psihoterapeutului și al lucrătorului social nu se reduce însă numai la acela de inginer al relațiilor din familie (demolarea și reconstrucția lor sau a reprezentărilor despre ele), ci el devine din ce în ce mai mult un adevărat personaj sociocultural în calitate de tămăduitor al sufletului și al relațiilor interumane. În vremurile trecute, acest rol era deținut de șamani și preoți, mai recent de medici
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bunăoară, acestea sunt proiectate în universul rural de la începutul erei socialiste, într-o viziune coșmarescă, halucinatorie, iar în Ochiul și marea (1989) filiațiile, deși aluzive, sunt revelatoare. Situații bizare apar, pe un fundal de viață rurală scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
relevă în tratarea temelor biblice și a traumelor interioare privite ca un spectacol de care eul pare străin și căruia i se refuză dimensiunea sacră. Aspirația către ideal se face totuși simțită, poezia născându-se sub presiunea acestuia și a demolărilor la care el este permanent supus. Cuvântul articulează interogațiile ce se ivesc din acest conflict și desenează cu sobrietate și decizie meandrele îndoielii. I s-au reproșat autoarei o tratare prea detașată a sentimentului și o supralicitare a insolitului, care
LUNGU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287923_a_289252]
-
în armata poloneză, sau să îl arunce în brațele unui puto (miliardarul excentric Gonzalo). Cu alte cuvinte, regăsim și aici predilecția lui Gombrowicz pentru acele antinomii ale spiritului care conduc la dispunerea binomică a contrariilor (maturitate/ imaturitate, tinerețe/ bătrânețe, construcție/ demolare, formă/ negarea formei). Totuși, dincolo de un anumit punct, contrariile sunt depășite, din moment ce sub presiunea insuportabilă a circumstanțelor, orice poate deveni orice, scenariul uciderii este mai important decât uciderea, iar formele goale par să se legitimeze din perspectiva a ceea ce este
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
așa-zisă democrație populară ajunsese la performanța de a racola numeroși preoți și călugări aparținând acelei biserici despre care Ioana spunea că era deschisă. Într-atât de deschisă, încât acceptase orice: să slăvească sistemul, partidul și pe conducătorul care dispusese demolarea unor vechi lăcașuri de cult. Prăbușirea unei lumi violent și oribil demitizate lasă loc avansării pe scena publică a unor nemulțumiți până atunci înfricoșați, cu rare și benigne ieșiri la rampa întunecată a contestației bine măsurate, întărită de prezența unor
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
clădiri noi, cu altă destinație, bineînțeles. Și este rău? Este rău, voi răspunde, atâta vreme cât aceste foste incinte ale ororilor dispar fără urmă, atâta vreme cât nimic nu va mai aminti noilor generații faptul cumplit că ele au existat. Își poate închipui cineva demolarea Auschwitzului, din rațiuni edilitare sau de oricare alt ordin? Negaționiștii din viitor ai crimelor comunismului vor găsi cel mai mare sprijin în această benevolă (și inocentă?) dispensare de probe. Cu atât mai mare este, în aceste condiții, însemnătatea Memorialului de la
Sighet 2002 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14991_a_16316]
-
de a împiedica atrofierea spiritului creator. Evoluției artistice normale îi sunt inerente discontinuitățile, rupturile, recurgerile la „șocul contrasensului”, la „procedeul sâcâitor al antifrazei”, la toate variantele sarcasmului, în sfârșit, la tot ce e de natură a discredita ceea ce este perimat. Demolarea, dinamitarea nu sunt scop în sine, ci acțiuni menite să deblocheze drumul creației. Doar astfel se asigură un climat propice creativității și implicit se menține „tradiția”. Tradiția reală (opusă tradiției șablon) e o „continuă inovație”; inovația reală este însăși tradiția
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
bazat exclusiv pe spectacolul publicistic al unei culturi „intrate în stare de război”. Trădarea intelectualilor observă pas cu pas intervalul 1944-1946, definit prin involuția discursului public de la dezbaterea pluralistă la campania univocă. În deschidere e relevat un stadiu uitat al demolării valorilor, anume declanșarea „demascărilor” și a incitării la epurare nu în presa procomunistă, ci într-o publicație ca organul țărănist „Dreptatea”, care atacă virulent fie culturalii din guvernul Petru Groza, fie gazetari activi odinioară în slujba dictaturilor de dreapta. „România
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
și castelele. Beamish Museum, lângă Newcastle, este un muzeu în aer liber care cuprinde un mare număr de clădiri cu un aspect umil, cum ar fi colibele minerilor și magazine datând de la începutul secolului XX. Aceste au fost salvate de la demolare datorită valorii lor de atracție turistică. În întreaga lume mediul înconjurător a beneficiat de pe urma turismului în variate moduri. Câteva țări din Africa de Est, precum Kenya și Tanzania, și-au făcut parcuri naționale și rezevații de vânat imense pentru conservarea
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
Propilee literare”, „Însemnări și polemici” (semnată de Sorin Popa), „Bilete de papagal” (tablete de Virgil Stan), „Realitatea românească” (texte de George Carpat Vocke) ș.a. Agravarea situației din țară în ultimii ani ai dictaturii comuniste, aplicarea tot mai numeroaselor „măsuri” ceaușiste (demolarea Bucureștiului, distrugerea satelor), manifestările de protest și disidență dau substanță rubricilor de informații. Cele două pagini consacrate literaturii și artei între 1985 și 1987 cuprind, în cea mai mare măsură, informații despre interpreți de muzică ușoară și populară, actori și
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
fie în cel al zonelor de blocuri (În vara fierbinte, 1972). Printre banalități, patetisme, romantisme facile (dezvoltate, de pildă, în imaginarul cavaleresc al microromanului Spre somn, din volumul Noapte peltică), V. strecoară câteva descrieri cu valoare documentară asupra fizionomiei epocii: demolările și evacuările din locuințe, concediile de odihnă ale salariaților la Mamaia ș.a. Stilistic, obține o singură izbândă, tot de ordin descriptiv: prezentarea minuțioasă a interioarelor din imobilele de mahala. La polul negativ, comparațiile stârnesc hazul și destabilizează tonul dramatic, iar
VADUVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290405_a_291734]
-
său Niki, regizor la Animafilm și om de lume. Acasă (1992) este un poem al melancoliei, bătrâneții și stingerii: în plină „epocă de aur” ceaușistă, marcată de sărăcie și resemnare, crizele de inimă ale mamei protagonistului sunt reverberațiile organice ale demolărilor brutale la care sunt supuse clădirile istorice ale orașului. Z. excelează în descrierea oazelor scăpate temporar de „sistematizare” - străzi de mahala cu căsuțe ascunse sub bolți de viță sau bulevarde mărginite de castani seculari -, ca și în înfățișarea morții lente
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
1990, 44; Alex. Ștefănescu, Casa condamnată la moarte, RL, 1992, 31; Florin Manolescu, Vară indiană, LCF, 1992, 45; Octavian Soviany, Timpul și moartea după Proust, CNT, 1993, 1; Tania Radu, Diferență de presiune, LAI, 1993, 2; Bogdan Popescu, Din epoca demolărilor..., CC, 1993, 5-6; Marian Victor Buciu, Traversarea deșertului, R, 1993, 8-9; Alex. Ștefănescu, Și hârtia taie, RL, 1994, 47; Papahagi, Fragmente, 113-117; Petraș, Lit. rom., 119-121; Cornea, Semnele, 242-247; Ierunca, Semnul, 131-137; Lovinescu, Unde scurte, IV, 372-374; Ioan Stanomir, „Discursul
ZAMFIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290694_a_292023]
-
steagului negru pe unul din turnuri sunt de o mare densitate epică. În masivul Jurnal, ce reconstituie ultimul deceniu al dictaturii comuniste, Z. surprinde pe viu cele mai întristătoare aspecte ale vieții de zi cu zi, frigul, cozile, „alimentația rațională”, demolările în urma cărora terenurile răscolite de buldozere dau impresia de peisaj lunar sau devin de-a dreptul lugubre, ca în cazul deshumărilor din cimitirul Crângași, apoi cultul deșănțat al personalității lui Ceaușescu, omniprezența Securității, „rămânerile” în Occident, zvonurile, bancurile politice. Această
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
nou” justifică în termeni ideologici acest obiectiv înfricoșător care, deși merită toată atenția, nu poate fi analizat aici. Astfel, foamea și frigul din anii ’80 apar ca forme specifice de exercitare a terorii. Evident, nu sunt singurele: în aceeași perioadă, demolările unor biserici sau cartiere de locuințe au avut același rol. În paralel, formele clasice de teroare, arestările, internările psihiatrice abuzive continuau să se adreseze mai ales indivizilor considerați periculoși, fără să capete proporții de masă, ca în prima perioadă a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
față de mase, cu «strângerea șurubului» la cultură, știință, învățământ, cu noile marginalizări și tot cortegiul. Am părăsit «Casa» ca pe ultima relicvă scumpă a familiei, șí aceasta dispărută treptat. Iar «Casa» a murit în 1984, sub buldozerele paranoicului plan al demolărilor, împreună cu «Spitalul Brâncovenesc», cu atâtea biserici și frumoase clădiri ale vechiului București, pentru a face loc monstruosului «Palat al Poporului» și celorlalte construcții care n-au mai apucat să fie terminate de Dictator, precum și unor «magistrale» (ca Bulevardul Libertății), prin
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
magazinele din blocul construit în spatele casei bătrânilor, unde era și o casă de comenzi pentru cei cu relații. Zona dintre blocuri, niște chichinețe de beton nevăruite, era un șantier părăginit, cu munți de pământ, bozii și câini maidanezi rămași de la demolări - lingeau pe jos urmele de sânge animal scurs din pachetele de la cozi. Un peisaj sordid, pe care-l părăseam când ne întorceam acasă de la rând pe ulița cu case vechi, vizavi de stadionul „IUC” (astăzi „Astra”). Cele mai ample și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în România, într-o „campanie de luptă” în stilul obișnuit al activismului de partid. Proletarskaia Kultura fusese, în primul deceniu și jumătate al Rusiei Sovietice (1917-1932), o organizație de descendență avangardistă (cu tangențe programatice și stilistice futuriste), care își propunea demolarea ideologiei burgheze, printr-o propagandă radicală de stânga, însă refractară disciplinei de partid, ceea ce aduce reprobarea drastică, de către V.I. Lenin însuși, la Congresul Proletkultului din ianuarie 1920, urmată de ieșirea treptată a mișcării din prim-plan. Adept al empiriomonismului, inspirat
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
măslin până la Rugul palidității (1973) R. se dovedește un fidel slujitor al poeziei înregimentate politic, în registrul minor al genului. Versurile publicate în anii ’60 - ’70 sunt dedicate partidului, războiului nuclear, reconstrucției lumii noi, minerilor, lui Lenin, oțelarilor, patriei, chiar demolărilor și noii „urbanistici”, așa cum se întâmplă în Urbanistică din volumul Cerul dintre noi (1963) sau într-un text cu titlu cinic, Lasciate ogni dolore, din Strada mică (1964). Poemele, simple ca formulă, melodioase, multe cu rimă pereche, sunt optimist sau
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
într-un spectacol de televiziune se montează, în 1994, Celula poetului dispărut. În 1997 îi apar o antologie ce urmărește să fixeze două trăsături esențiale ale dramaturgiei sale (soluția provizorie a refugiului în mit sau în parabolă și propensiunea spre demolarea convențiilor teatrale), precum și Armurierul Cehov, care include noi încercări de a aduce pe scenă contemporaneitatea imediată. N. este, de asemenea, autorul unor substanțiale scenarii de film (Luchian) și de televiziune (Capul de zimbru, după V. Voiculescu). Încă din poeziile de
NAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288349_a_289678]
-
cu Octavian Paler), ALA, 2002, 614; Simion, Genurile, 66-72; Alex. Ștefănescu, „Certitudinile mele sunt ciuruite de îndoieli ca niște haine mâncate de molii” (interviu cu Octavian Paler), RL, 2003, 4; Grigore Scarlat, Vlaga morală, VR, 2003, 3-4; Constantin Coroiu, Imposibila demolare, ALA, 2003, 679; Dicț. analitic, IV, 386-388; Ciprian Șiulea, Retori, simulacre, imposturi, București, 2003, 153-155; Lidia Ciocoiu, Poetica imaginarului în proza lui Octavian Paler, Iași, f.a. E.S. PÁLFFY Endre (12.III.1908, Toplița - 16.XI.1975, Budapesta), istoric literar și
PALER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288629_a_289958]
-
există și funcționează prinactivitatea oamenilor. Este necesar deci ca orice schimbare socială să fie o schimbare în comportamentul oamenilor, susținută de sistemul lor la valori, de cunoștințele și capacităților lor de acțiune. Pentru aceasta, sunt necesare următoarele tipuri de operații: • „Demolarea” vechii forme de organizare. Ea se realizează prin analiza critică a acesteia, prin evidențierea deficiențelor și a limitelor ei. Operația are drept scop „dezafectarea” valorică a respectivei forme de organizare, schimbarea atitudinii membrilor sistemului față de ea. Promovarea, de exemplu, a
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
România, dar continuă să trăiască la Paris. În țară îi apar cărțile publicate în exil sau interzise de cenzură, în ultimii ani publicând un jurnal, publicistică, eseuri, proză ș.a. Volumul Aici și acum (1996) cuprinde mărturii, eseuri, fotografii etc. despre demolările din zona Antim și cronici de film din perioada 1970-1995. În 1995, sub titlul Somnul insulei, regizorul Mircea Veroiu face o ecranizare după romanul Al doilea mesager. Prima carte a lui N., Ultimii, este un roman matur, inițiind o problematică
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
provizoriu (1982) pornește de la subiecte de reportaj, pe care autorul le rescrie însă cu libertățile narațiunii literare. Lista subiectelor conturează harta zonelor sensibile ale unui real puternic colorat social: pușcăriile de drept comun, viața la bloc, cu toate amănuntele promiscuității, demolările din Bucureștiul anilor ’80. Proprietarul de iluzii (1988) își asumă direct perspectiva individuală: singurătatea în fața morții, ca în excepționalul reportaj de la clinica de chirurgie cardio-vasculară Fundeni, sau în fața vieții, ca în cele câteva reportaje despre orbii din Vatra Luminoasă și
NISTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288465_a_289794]