1,794 matches
-
se prăbușească și să-și piardă funcția, privilegiile, siguranța materială, întreg modul său de trai, trăgând în același timp după sine tot clanul său și dându-l pradă vieții dezastruos de comune a pedestrimii. Iar aceasta firește că nu-i deplângea prăbușirea. Un ștab căzut era ținut și el la distanță, cu răutăcioasă bucurie, de oamenii de rând. O țară ale cărei granițe sunt păzite cu mitraliere și copoi este o insulă. O mare parte din interdicțiile pe care fiecare le
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
va rămâne. Azi, la 84 de ani, Mauriac - care n-ar accepta cartea lui Sartre Ființa și neantul „nici sub amenințarea revolverului” - poate să scrie cu o cruzime divină: „Aș vrea să știu cum îmbătrânește Sartre...” Și, deși același Mauriac deplânge că Malraux n-a luat anul acesta Premiul Nobel - fiind „cel mai mare scriitor francez în viață...” -, noi știm că între Thérèse Desqueyroux și Condiția umană e o distanță de ani-lumină, ca între două planete. Iar dacă între Malraux și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
eram cele mai oropsite ființe din oraș. Nu vreau să mă martirizez cu orele de stat la coadă pe ger sau zăduf, noaptea, în zori, la prânz și seara, pentru că aproape toate femeile din România au făcut asta. N-o să deplâng aici cum mi-am irosit ani buni din viață meditând, adică predând literatură română pentru bani sau carne, deși mă dădeam mare redactor la revista Orizont: multe absolvente de Filologie s-au descurcat așa. Și nici n-o să-mi smulg
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
greu de suportat). Chiar și-așa, Liviu n-a fost prea fericit. După doar două fumuri, i-a venit să borască, ceea ce a și făcut - ne spunea el -, pe țîțele unei gagici pe care o ținea pe genunchi. Cu toții îi deplîngeam soarta bietului băiat, dar îl invidiam în secret pentru țîțele pe care avusese fericirea să le boteze (oare ce făcuse gagica - își dăduse imediat bluza jos ? ; oricum, era clar că lui Liviu nu-i mai arsese de nimic, și astfel
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
spune că Oedip se transformă pe sine Însuși În zeu, un zeu care suferă, totuși nu mai puțin zeu cîtă vreme e liber și nu regretă răspunsul dat sfinxului. Dar În mijlocul suferințelor sale triumfă umanitatea noastră. În zadar corul Îl deplînge. Orbirea sa nu e atît o sentință, cît asceză. În momentul acela a văzut clar Înlăuntrul său. Singura sa revoltă rămîne acceptarea. Altfel ar Însemna că nu se mai poate suporta, or, grandoarea lui e să repete calm „Socot că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ceea ce mi se părea atît de limpede. Din pricina lui oamenii nu vor mai fi atenți la faptul că eu am Înfruntat o primejdie și am salvat Atena de la un tribut sîngeros. Vor vedea În mine numai pe nerecunoscător și vor deplînge lacrimile tale. Un ghem de lînă atîrnă acum În balanță mai mult decît vitejia mea. Și lumea uită că din moment ce m-am slujit de acest fir Înseamnă că nu-mi place să Întîrziu Într-un loc. Da, Ariadna, știu ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
joc grav al fanteziei, Într-o noapte plină ea Însăși de senzații contradictorii, este dilema lui Socrate judecător. Să-și trimită judecătorii la moarte? Nu-i va face astfel martin? Și lumea, În loc să-i urască, n-ar Începe să-i deplîngă? Sau, să-i recheme la masa judecătorilor și să-i lase să strige către el, reîntors pe banca acuzaților: Nu există altă dreptate decît cea pe care ați trăit-o! Dar, nu. Socrate insistă să i se explice de ce a
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
și să viseze, fremătînd de un spasm voluptuos al zborului, prăbușindu-se apoi, purificați, În obișnuit. Firește, nu e totul a căpăta aripi. Depinde ce facem cu ele. De aici trebuie să tragem totuși o altă concluzie decît cea care deplînge imprudența lui Icar. De pe urma lui n-au rămas numai niște aripi arse, după cum nici de pe urma lui Giordano Bruno n-a rămas doar cenușa unui rug. A rămas, poate, și un gînd care mă surprinde acum. Aripile lui Icar ne-au
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
de Burgos, însoțit de licențiatul Frías. El îl întrebă în mod familiar cum se simțea în temniță și dacă îl apăsa mult faptul că era închis. Pelerinul răspunse: „Vă voi spune ceea ce i-am spus azi unei doamne care mă deplângea, văzându-mă întemnițat. I-am spus: «Prin aceasta arătați că nu doriți să fiți întemnițată din dragoste pentru Dumnezeu». Temnița vi se pare un rău așa de mare? Vă spun că nu există gratii și lanțuri în Salamanca, încât să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lui carte, I Am a Strange Loop, despre suferința cauzată de pierderea unei ființe dragi și constată că, în general, cei rămași în viață suferă de pe urma pierderii personale, dar nu și din pricina a ceea ce a pierdut ființa iubită decedată. El deplânge faptul că soția lui nu a mai putut să-și vadă copiii crescând, că nu a mai putut să-și asculte muzica preferată și să împodobească pomul de Crăciun pe scurt, invocă absența aceleiași vieți făcute din gesturi și sentimente
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sintagmă demonetizată). Faptele de viață luminează discret sau insistent anumite cotituri ale carierei. Se pun punctele pe i în chestiuni ce țin de morala profesiei. Se explică secvențe și personaje. Cinematograful mondial este privit lucid, fără complexe provinciale, după cum se deplânge, fără tremolo inutil, neșansa de a face film în România. Peste tot, cultura autoarei, dar și un (explicabil) orgoliu de a ști, de a avea păreri întemeiate despre faptul cinematografic, subîntind aprecierile cele mai radicale. Aș fi vrut să pot
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
putea vedea și auzi, și mai ales, frumoasa mea dragă, măcar de-ai ieși tu nevătămată din acest cataclism universal! Draga mea, nu te supăra pe mine, dar certitudinea că nu ne vom mai vedea se înrădăcinează tot mai adânc. Deplâng inutilitatea vieții mele, sfârșitul acesta de viață, fără adăpost, fără sprijin, fără mormânt. Și pe urmă singurătatea asta care mă disperă, care mă încercuiește de parcă aș fi înconjurată de o sârmă ghimpată, înfășurată strâns în jurul trupului meu. La orice gest
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului că românii ar fi „un popor prea bun, prea cumsecade” cu străinii, pentru că ar duce la „falimentul nostru sigur” : „Vitalitatea iudaică este atât de agresivă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de exemplu : «de la cârciuma lui Costică, a treia casă cum faci la dreapta !»” <endnote id="(843, p. 90)"/>. Într-un articol din 1879, scriind despre fenomenul de „cârciumărie evreiască” (văzut ca un „adevărat scandal”, ca o „cangrenă a societății”), Eminescu deplânge faptul că duminica țăranul român preferă cârciuma (spațiu de „prostituție sufletească”) În locul bisericii (spațiu de Înălțare sufletească). „Cârciumele [evreiești] sunt locale de Îndobitocire și de prostituție sufletească și libertatea de a le ținea deschise dumineca și sărbătorile face ca biserica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Întinsă alcoolul metilic, au dispus Închiderea cârciumilor. Basamacul a fost În foarte multe părți interzis, autorizându-se numai consumarea vinului” <endnote id="(350, p. 29)"/>. Evident, legionarii preluaseră din mers acest subiect gras. Deja În 1924 Corneliu Zelea Codreanu Îi deplângea pe țărani pentru faptul că - din cauza evreilor - „au Îmbătrânit Înainte de vreme”, fiind „arși de băutură otrăvită” <endnote id=" (622)"/>. În 1936, Codreanu era convins că, „pentru ca poporul să-și frângă orice putere de rezistență, jidanii vor aplica un plan unic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de sabat prăvăliile, dar „Își făceau daraverele [= afacerile] pe furiș” - spune N. Iorga -, „Înșelând astfel și pe Iehova” <endnote id=" (428, p. 80)"/>. Evident, nu era o practică specifică doar evreilor. Pe la 1700, de pildă, Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, deplângea faptul că românii care sunt „cu meșteșug și cu neguțătorii” - pe motiv că au „nevoi grele” - nu se mai supun „dreptății și poruncii besericești”, lucrând și ținând deschise prăvăliile „duminecile și [de] sărbătorile cele mari” <endnote id="(652, pp. 48
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aduși din Bucovina care lucrau la exploatarea pădurii, la joagăre. S-a produs un cvasi-pogrom (brutalizarea, jefuirea și alun garea evreilor din sat). Moses Gaster a scris un amplu articol pe această temă („Revolta de la Brusturoasa”, Românul, 6 septembrie 1885), deplângând manipularea țăranilor. A fost prin cipalul motiv pentru care guvernul Ion C. Brătianu l-a expulzat pe Gaster, câteva săptămâni mai târziu, ca „străin indezirabil” <endnote id="(882, pp. 98- 100)"/>. „Unu-i ungurean, unu-i moldovean șî unu-i
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tremurând noaptea de grija zilei de mâine, și ziua de groaza ce-i poate aduce noaptea, el totuși trăia ca mai-nainte, ceva mai smerit, ceva mai sfiicios, dar tot el - ovreiul” <endnote id="(650, p. 71)"/>. Cel care a deplâns, Într-adevăr, proverbiala resemnare a evreilor a fost poetul Haim Nahman Bialik. Vizitând Chișinăul după cumplitul pogrom din 1903, el a compus celebrul poem Orașul măcelului. Bialik nu deplângea nici violența oamenilor simpli, nici cinismul politicienilor, nici nepăsarea autorităților, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
tot el - ovreiul” <endnote id="(650, p. 71)"/>. Cel care a deplâns, Într-adevăr, proverbiala resemnare a evreilor a fost poetul Haim Nahman Bialik. Vizitând Chișinăul după cumplitul pogrom din 1903, el a compus celebrul poem Orașul măcelului. Bialik nu deplângea nici violența oamenilor simpli, nici cinismul politicienilor, nici nepăsarea autorităților, ci milenara pasivitate și resemnare a evreilor, statutul lor de victime eterne <endnote id="(267, pp. 410-411)"/>. „Ce vor de la mine” aceste „umbre pe zid” ?, se Întreabă Dumnezeu În poemul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
respinși de Dumnezeu, nici ca blestemați, ca și cum acest lucru ar decurge din Sfânta Scriptură”. Ca atare, „Biserica Își amintește de patrimoniul pe care Îl are În comun cu evreii și, Îndemnată nu de motive politice, ci de iubire religioasă, evanghelică, deplânge urile, prigonirile și toate manifestările de antisemitism Îndreptate În orice vremuri și de către oricine Împotriva evreilor” <endnote id=" (132)"/>. Dar antisemiții Înrăiți refuză să facă acest pas. În anii ’90, revistele românești de extremă dreaptă perpetuează același tip de retorică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nația care să manânce la oameni sau la copii de oricare stirpe sau credință ; În religia lor nu se află asemenea precept inuman și barbar ; stirpea lor din origine n-a fost stirpe de sălbateci și antropofagi. Din contra. Cu toate că deplânge situația ca un cărturar european și liberal, influențat de ideile generoase ale Revoluției din 1848, Ion Heliade-Rădulescu nu poate să-și depășească limitele de conservator, „cu gesturi de aparență liberală”, cum l-a definit George Călinescu <endnote id="(130, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Gorki) au adoptat o poziție vehementă Împotriva celor responsabili de producerea pogromului. Poemul Orașul măcelului, devenit celebru În rândul comunităților evreiești din estul Europei, scris imediat după pogrom de nu mai puțin faimosul poet odessan Haim Nahman Bialik (1873-1934), nu deplângea nici violența oamenilor simpli, nici indolența autorităților, ci pasivitatea și resemnarea evreilor <endnote id="(267, pp. 410- 411)"/>. „Ce vor aceste umbre pe zid ?”, se Întreabă Dumnezeu În poemul lui Bialik. „De ce Își Întind mâinile către mine ?/ Nu are niciunul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al lui Puiu, Muntean sau Mungiu. Realismul subțire al lui Mărgineanu și al scenaristului său, Tudor Voican, urmărește o idee convențională despre realitatea romînească, pe cînd realismul adevărat urmărește acea înțelegere superioară a umanului despre care vorbea recent Paul Cernat, deplîngînd absența ei din romanul romînesc contemporan. Puiu, Muntean sau Mungiu se întreabă în permanență : Care e problema acestor personaje ? Care e problema lor de fond ? și nu se mulțumesc niciodată cu răspunsurile ușoare (tranziția, comunismul). Ei fac un presing continuu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nimerind într-un copac care crescuse din peretele de stîncă și care acum se apleacă grațios, depunînd mașina în rîul de pe fundul prăpastiei, pentru ca apoi, destinzîndu se, să-i lovească pe sovieticii care coborau pe frînghii ? Criticii au dreptate să deplîngă regresul cinematografului american (cel puțin pe perioada verii) la funcția sa primitivă de spectacol de bîlci, fără mare însemnătate, și nu sînt complet nedrepți nici atunci cînd dau vina pe Spielberg, dar la fel de adevărat e faptul că, în mîinile lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
posedă „o dimensiune de adâncime”, fapt pentru care Augustin-Doinaș invocă din nou anii formației sale în contextul cerchist unde Caragiale era citit prin prisma obsesiei asupra tragicului captat „de dimen- siunea tragică a istoriei și a vieții”. „Noi, cerchiștii, am deplâns întotdeauna lipsa de sentiment tragic a sufletului românesc, și în numele acestei carențe naționale i-am reproșat, cu amărăciune, maestrului nostru Lucian Blaga atât absența tragicului din filozofia și din piesele lui, cât și incapacitatea - semnificativă, ziceam noi - de a elabora
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]