4,073 matches
-
unei consultații specializate pe „psihopatologia adolescentului”, 102 (36,5%) prezintă o simptomatologie depresivă, cu predominanță feminină. Vârsta medie a băieților grav deprimați este în mod semnificativ mai scăzută (15,6 ani) decât cea a fetelor. Aceste 102 cazuri cu probleme depresive se repartizează în 29 cazuri de episod depresiv major (10,4% dintre adolescenții care au solicitat consultația) și 73 de cazuri cu „sindrom subdepresiv” (26,1% dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
5%) prezintă o simptomatologie depresivă, cu predominanță feminină. Vârsta medie a băieților grav deprimați este în mod semnificativ mai scăzută (15,6 ani) decât cea a fetelor. Aceste 102 cazuri cu probleme depresive se repartizează în 29 cazuri de episod depresiv major (10,4% dintre adolescenții care au solicitat consultația) și 73 de cazuri cu „sindrom subdepresiv” (26,1% dintre adolescenții care au solicitat consultația, dintre care 7% prezintă distimie, 8% proastă dispoziție, 7,5% criză anxio-depresivă și 3,6 depresivitate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
epidemiologice, unele date apar în mod regulat, chiar dacă ținem cont de necesarele rezerve legate de instrumentele de evaluare utilizate (auto-chestionare în mod special). FRECVENȚĂ Frecvența oscilează cu valori ale procentelor cuprinse între 2 și 8% din populația generală pentru episodul depresiv major după criteriile DSM-IV. Această prevalență crește cu vârsta în adolescență. Ea crește, de asemenea, după vârsta de 30 ani, adică după ce depresia copilului și a adolescentului este în mod oficial recunoscută (cel de al 4-lea Congres al Uniunii
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
4-lea Congres al Uniunii Europene a pedopsihiatrilor de la Stockholm din 1971). Pe toată durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
durata adolescenței, prevalența este de 15%-20%, ceea ce este identic cu procentul valabil pentru adulți (valabil pentru întreaga viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
viață). Aceste rezultate duc la concluzia că patologia depresivă debutează cel mai adesea în adolescență. Alături de această depresie „gravă”, există o ambianță depresivă a cărei frecvență este de 28%-44% din populația generală după cercetările autorilor, realizând un veritabil gradient depresiv ce pleacă de la „normalitate” până la starea de depresie gravă. Această situație ridică problema limitelor oricărei clasificări nosografice și a locului pe care îl ocupă formele de graniță. Punctul de vedere categorial reținut în mod obișnuit, care tinde să conceapă depresia
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresia sub forma unor identități patologice distincte unele de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei după CES-D? Această populație „intermediară” prezintă, din multe puncte de vedere, caracteristici care o apropie de cea a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de altele și diferite de normalitate, se opune punctului de vedere dimensional, în care depresia este percepută ca un continuum mergând de la „mai normal” până la „mai patologic”. Trebuie oare să ignorăm „problemele depresive” care nu satisfac criteriile DSM-IV pentru episodul depresiv major, dar care au, așa cum apare în studiul nostru, un scor superior pragului depresiei după CES-D? Această populație „intermediară” prezintă, din multe puncte de vedere, caracteristici care o apropie de cea a adolescenților grav deprimați. Credem că acest punct de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a spitalizărilor sau a consultațiilor în regim de urgență, prin idei legate de moarte (multiplicate de trei ori) și tentative de suicid. Analogiile dintre acest SSAD și propriile noastre entități „proastă dispoziție, criză anxio-depresivă și depresivitate” par importante. DURATĂ Episodul depresiv major durează de la 7 la 9 luni în medie, cu 90% remisii după o perioadă de un an și jumătate până la doi ani de la debut, dar cu un procent de recidivă ridicat de 40% după 2 ani și 70% după
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
40% după 2 ani și 70% după 5 ani (Birmaher și colab., 1996). Durata sindroamelor subdepresive este mai greu de evaluat. În ceea ce privește distimia, durata medie este de 4 ani (vezi și capitolul 5). VÂRSTĂ ȘI SEX După unii autori, episodul depresiv major ar apare la generațiile recente la o vârstă mai precoce decât la generațiile precedente. Acest lucru ar putea explica creșterea frecvenței la adolescență, constatată de majoritatea anchetelor. Astfel, Burke și colab. (1991) analizează retrospectiv vârsta apariției unui episod depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv major ar apare la generațiile recente la o vârstă mai precoce decât la generațiile precedente. Acest lucru ar putea explica creșterea frecvenței la adolescență, constatată de majoritatea anchetelor. Astfel, Burke și colab. (1991) analizează retrospectiv vârsta apariției unui episod depresiv major și a altor tulburări psihiatrice la patru grupe de pacienți de vârste diferite (născuți înainte de 1917, între 1917 și 1936, între 1937 și 1952, între 1953 și 1966). Ei arată că, în grupul pacienților cei mai tineri, episodul depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresiv major și a altor tulburări psihiatrice la patru grupe de pacienți de vârste diferite (născuți înainte de 1917, între 1917 și 1936, între 1937 și 1952, între 1953 și 1966). Ei arată că, în grupul pacienților cei mai tineri, episodul depresiv major a apărut mai devreme decât la celelalte grupuri, cu două vârfuri ale apariției între 15 și 19 ani și între 25 și 29 de ani, rezultat semnificativ din punct de vedere statistic. Această precocitate mai mare este însoțită, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alcool. Această constatare, care pune problema asocierii dintre depresie și aceste patologii, este în acord cu cea a lui Deykin (vezi capitolul 1). Datele privind sexul sunt și mai divergente, dar există în mod global o predominanță feminină a episodului depresiv major care trebuie nuanțată în funcție de vârstă. Mai precis, se pare că formele grave de depresie se întâlnesc mai ales la adolescenții băieți cu vârstele cele mai mici și la adolescentele fete cu vârstele cele mai mari. Acest rezultat ar putea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aborda acești factori mai în detaliu în capitolul privind comorbiditatea. Factorii de mediu și familiali sunt, de asemenea, importanți și frecvenți. Vom revedea acești factori în capitolul privind contextul familial. Astfel, alături de un grup bine identificat de adolescenți cu stare depresivă gravă (5% din populația generală în medie), se identifică un grup mai mare de adolescenți ale căror manifestări clinice nu corespund categoriilor majore ale depresiei. Trebuie oare să-i considerăm pe aceștia ca non-deprimați, ca martori ai fluctuațiilor timice observate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să propunem măsuri terapeutice și, în acest caz, care ar fi acelea? Toate acestea sunt probleme pe care le vom aborda în capitolele ulterioare. 3. EVALUARE: COMORBIDITATE ȘI FACTORI BIOLOGICI DEPRESIE ȘI PATOLOGII ASOCIATE (COMORBIDITATE) Dacă în adolescență frecvența tulburărilor depresive crește, tot la această vârstă apare un anumit număr de alte patologii, în legătură cu care ne putem pune problema relației lor cu depresia. ASOCIEREA CU ALTE TULBURĂRI PSIHIATRICE Comorbiditatea cu diferitele tulburări psihiatrice atinge nivelul de 40%-70% în episodul depresiv
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
depresive crește, tot la această vârstă apare un anumit număr de alte patologii, în legătură cu care ne putem pune problema relației lor cu depresia. ASOCIEREA CU ALTE TULBURĂRI PSIHIATRICE Comorbiditatea cu diferitele tulburări psihiatrice atinge nivelul de 40%-70% în episodul depresiv major (Birmaher și colab., 1996) și 40%-90% în tulburările depresive (Practice parameters, 1998). Mai mult chiar, cel puțin 20%-50% dintre pacienți primesc două diagnostice co-morbide sau chiar mai multe! Asocierea cea mai des întâlnită este cea cu tulburările
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
alte patologii, în legătură cu care ne putem pune problema relației lor cu depresia. ASOCIEREA CU ALTE TULBURĂRI PSIHIATRICE Comorbiditatea cu diferitele tulburări psihiatrice atinge nivelul de 40%-70% în episodul depresiv major (Birmaher și colab., 1996) și 40%-90% în tulburările depresive (Practice parameters, 1998). Mai mult chiar, cel puțin 20%-50% dintre pacienți primesc două diagnostice co-morbide sau chiar mai multe! Asocierea cea mai des întâlnită este cea cu tulburările anxioase (30%-80%), urmată de tulburările de conduită (10%-80%) și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Asocierea cea mai des întâlnită este cea cu tulburările anxioase (30%-80%), urmată de tulburările de conduită (10%-80%) și consumul de substanțe (20%-30%). În afară de consumul de substanțe (vezi mai departe), celelalte tulburări par să preceadă apariția EDM (episod depresiv major). În sfârșit, unele studii raportează existența tulburărilor de personalitate, în particular de tip „limită” la adolescenții deprimați (Marton și colab., 1989). Așa cum am subliniat (vezi capitolul 1), această concepție privind comorbiditatea ridică întreaga problemă a sensului dat depresiei la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN ȘI ALTE SUBSTANȚE) În studiul lui Fahs și Marcelli (1998) asupra adolescenților școlarizați, compararea punctuală a consumurilor permite constatarea că, în mod global, între adolescenții non-deprimați și adolescenții cu un episod depresiv major consumul de substanțe se multiplică de două ori pentru tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Care este semnificația acestor diferențe? King și colab. (1996) au comparat, într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
tutun, de trei ori pentru alcool, de patru ori pentru hașiș și de zece ori pentru alte droguri. Care este semnificația acestor diferențe? King și colab. (1996) au comparat, într-o populație de 103 adolescenți spitalizați cu diagnosticul de episod depresiv major, pe cei ce abuzau de alcool și/sau alte substanțe (30, adică 29%) cu cei care nu consumă aceste substanțe (73, adică 71%). S-a constatat că consumul de alcool la adolescentele deprimate este asociat unei depresii prelungite, unei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
este asociat depresiei atunci când sunt controlate celelalte variabile (consumul de droguri și tulburările de comportament mai ales); dar studiile prospective scot în evidență că adolescenții fumători prezintă un risc de două ori mai mare decât ceilalți să dezvolte un episod depresiv major pe parcursul unui an. Invers, episodul depresiv major este, de asemenea, un factor de risc în perioada de debut a consumului de tutun. Au fost avansate mai multe explicații pentru această asociere: - poate fi vorba de o vulnerabilitate comună față de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
variabile (consumul de droguri și tulburările de comportament mai ales); dar studiile prospective scot în evidență că adolescenții fumători prezintă un risc de două ori mai mare decât ceilalți să dezvolte un episod depresiv major pe parcursul unui an. Invers, episodul depresiv major este, de asemenea, un factor de risc în perioada de debut a consumului de tutun. Au fost avansate mai multe explicații pentru această asociere: - poate fi vorba de o vulnerabilitate comună față de aceste două probleme (de origine genetică sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
psihiatrie pentru un alt motiv. Aceeași autori au scos în evidență că prezența acestor tulburări este asociată unui risc de evoluție spre tulburări de personalitate antisocială la vârsta adultă, spre criminalitate și spre etilism cronic. În schimb, riscul de recidivă depresivă este mai mic la acești pacienți. Se poate face ipoteza că apelarea la conduite active protejează, într-o oarecare măsură, adolescentul (și adultul mai târziu) de o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
spre criminalitate și spre etilism cronic. În schimb, riscul de recidivă depresivă este mai mic la acești pacienți. Se poate face ipoteza că apelarea la conduite active protejează, într-o oarecare măsură, adolescentul (și adultul mai târziu) de o decompensare depresivă (vezi capitolele 5 și 6). Depresia, la fel ca și tulburările de comportament, poate provoca o încetinire a activității sociale a adolescentului: închidere în sine, dificultăți de relaționare cu ceilalți adolescenți, performanțe școlare slabe etc. În cazul depresiei, această încetinire
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
au scos în evidență o relație între depresie și unele probleme somatice la o populație de 1507 adolescenți școlarizați. Se pare că prezența unei boli și mai ales a unui handicap este un factor de risc pentru apariția unui episod depresiv major, ceea ce nu este valabil pentru accidente. Invers, depresia este de asemenea un factor de risc pentru dezvoltarea unei boli sau a unui handicap. Acest lucru era deja cunoscut la adult: bolile cronice dureroase sau invalidante pot fi la originea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]